ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR. 1221

Ședința publică din data de 04 decembrie 2014

Președinte - F________ T______

Judecător - C_________ L_____

Grefier – R_____ E____ B____

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror I______ V_______, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul G____ C_________, fiul lui T____ și F______, născut la data de 19 martie 1971, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 2934 din data de 10 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care în baza art. 396 al. 2 din C.pr.p. rap la art. 228 alin 1-229 alin 1 lit. b NCP cu aplic art. 396 alin 10 C pr pen, art 41 alin 1 C pen rap la art 43 alin 5 C pen, cu aplic art 5 NCP, a fost condamnat inculpatul G____ C_________, fiul lui T____ și F______, născut la data de 19.03.1971 în mun. Ploiești, județul Prahova, domiciliat în mun. Ploiești, ___________________, jud. Prahova, CNP xxxxxxxxxxxxx, căsătorit, studii - 4 clase, muncitor necalificat la ___________________________, in prezent aflat în Penitenciarul Margineni, la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în stare de recidiva postexecutorie faptă din data de 11.02.2013 , persoană vătămată C______ N_____.

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei.

Conform art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a fost interzisă inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Potrivit art. 404 alin 4 lit. a) C pr pen, rap la art. 72 alin 1 NCP, s-a dedus din pedeapsa aplicata perioada reținerii din data de 12.02.2013.

S-a luat act ca inculpatul G____ C_________ e arestat in alta cauza.

De asemenea, s-a mai luat act ca că persoana vătămata C______ N_____ nu s-a constituit parte civilă în cursul procesului penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat G____ C_________, în stare de deținere și asistat din oficiu de avocat N________ D_____ în substituire avocat Scorpan A______, potrivit împuternicirii avocațiale nr. xxxxxxx din data de 02 decembrie 2014 deliberată de Baroul Prahova, lipsă fiind intimata persoană vătămată C______ N_____.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Cu permisiunea instanței și, în temeiul art. 89 alin. 2 Cod proc. penală, i s-a dat posibilitatea apelantului inculpat să ia legătura cu apărătorul desemnat din oficiu.

Avocat din oficiu N________ D_____, pentru apelantul inculpat, arată că nu mai are cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea apelului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată la rândul său că nu are cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea apelului.

Curtea, având în vedere susținerile părților, în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului, potrivit art. 420 alin.6 Cod proc. penală.

Avocat din oficiu N________ D_____, având cuvântul pentru apelantul inculpat, susține că acesta a înțeles să formuleze apel împotriva sentinței penale nr. 2934 din data de 10 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, pe motiv că, din punctul său de vedere, pedeapsa aplicată de către judecătorul fondului este mult prea mare, în raport de faptul că a recunoscut fapta, că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, iar prejudiciul a fost recuperat prin restituire.

Ca atare, solicită admiterea apelului, în temeiul art. 421 alin.2 lit. a) Cod proc. penală, desființarea sentinței, iar pe fond reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, formulează concluzii de respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Ploiești ca legală și temeinică, întrucât instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, în raport de împrejurările comiterii faptei, precum și de mențiunile din fișa de cazier judiciar a acestuia, care denotă o perseverență infracțională. Cu obligarea apelantului la cheltuieli judiciare către stat.

Apelantul inculpat G____ C_________, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la decizia ce se va pronunța.

C U R T E A:

Asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 2934 din data de 10 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza art. 396 al. 2 din C.pr.p. rap la art. 228 alin 1-229 alin 1 lit. b NCP cu aplic art. 396 alin 10 C pr pen, art 41 alin 1 C pen rap la art 43 alin 5 C pen, cu aplic art 5 NCP, a fost condamnat inculpatul G____ C_________, la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă din data de 11.02.2013 , persoană vătămată C______ N_____.

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei.

Conform art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a fost interzisă inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Potrivit art. 404 alin 4 lit. a) C pr pen, rap la art. 72 alin 1 NCP, s-a dedus din pedeapsa aplicata perioada reținerii din data de 12.02.2013.

S-a luat act ca inculpatul G____ C_________ e arestat in alta cauza.

De asemenea, s-a mai luat act ca că persoana vătămata C______ N_____ nu s-a constituit parte civilă în cursul procesului penal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 11.02.2013, în jurul orelor 22.45, organele de poliție au fost sesizate prin serviciul de urgență „112", de către persoana vătămată C______ N_____, cu privire la faptul că la aceeași dată, cu puțin timp înainte, persoane necunoscute i-au sustras o bicicletă.

Cu ocazia deplasării la fața locului, persoana vătămată C______ N_____ le-a explicat organelor de poliție faptul că la aceeași dată, în jurul orelor 21.15, s-a deplasat la magazinul aparținând ____________ de pe ___________________. Ploiești pentru a face unele cumpărături, lăsând bicicleta cu care venise în exterior, rezemată de peretele magazinului, iar în jurul orelor 21.45, în momentul în care a ieșit din magazin, a constatat că bicicleta nu mai era în locul în care o lăsase.

In prezența administratorului magazinului aparținând ____________, martorul B____ C_____, organele de poliție au vizionat înregistrările camerelor video de supraveghere ale magazinului, ocazie cu care a fost identificat autorul furtului în persoana înv. G____ C_________ din mun. Ploiești.

In urma celor constatate, organele de poliție s-au deplasat la domiciliul înv. G____ C_________ de pe _________________, ocazie cu care au identificat bicicleta sustrasă.

S-a mai precizat că, inculpatul după ce s-a asigurat că nu este văzut de vreo persoană, a luat bicicleta persoanei vătămate și a plecat cu ea către domiciliul său. In jurul orelor 24.00, organele de poliție au depistat bicicleta sustrasă la domiciliul inculpatului.

In fata instanței de fond, inculpatul a recunoscut fapta așa cum a fost descrisă în actul de sesizare, fiind de acord cu probele ce au fost administrate în faza de urmărire penală pe care și le-a însușit.

Instanța de fond a constatat că in speță se impune a se aplica principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul situațiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă.

Principiul activității legii penale presupune, ca regulă generală, aplicarea legii tuturor infracțiunilor săvârșite în timpul cât aceasta se află în vigoare. Acest principiu este indisolubil legat de cel al legalității, care reprezintă o caracteristică specifică statului de drept, motiv pentru care legiuitorul constituant a statuat în art.1 alin.(5) că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. În materie penală, art.23 alin.(12) din Legea fundamentală consacră regula potrivit căreia „Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.” De la această regulă sunt admise două excepții, constând fie în retroactivitatea, fie în ultraactivitatea legii. Aceste excepții se aplică în situațiile de tranziție determinate de succesiunea legilor penale, atunci când o infracțiune este săvârșită sub imperiul legii penale anterioare însă făptuitorul este urmărit penal, judecat ori execută pedeapsa sub imperiul noii legi penale.

Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o ________ criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că „Determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o ________ elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă. Cu privire la aceasta din urmă, pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora în mod concret.” Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a statuat că „aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art.61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze” (Decizia nr.1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.853 din 2 decembrie 2011).

Cu privire la limitele speciale de pedeapsă, s-a constatat că este favorabilă prevederea, art. 228 alin 1 – art. 229 alin 1 lit. b din Codul penal în vigoare, prevăzând pentru infracțiunea de furt pedeapsa închisorii cu limite cuprinse intre 1 și 5 ani, spre deosebire de art. 208 alin 1-209 alin 1 lit. e și g C pen din 1968 care prevedea limite de pedeapsa între 3 și 15 ani închisoare.

De asemenea, instanța de fond a constatat ca săvârșirea faptei __________________ nu mai este prevăzuta ca o circumstanță agravanta a infracțiunii de furt calificat.

Astfel, făcând o analiză a prevederilor din legile penale succesive, s-a constatat că prevederile Codului penal în vigoare sunt mai favorabile inculpatului .

Având în vedere că prin Decizia nr. 265/6 mai 2014, publicată în M.Of 372/20.05.2014 Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.5 din actualul Cod penal, în interpretarea care permite instanțelor de judecată, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispozițiile Codului penal din 1969 cu cele ale actualului Cod penal, contravine dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, precum și ale art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și s-a pronunțat in sensul că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, instanța va dispune condamnarea inculpatului in baza NCP .

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a arătat că este reprezentat de acțiunea de sustragere a bicicletei marca „Opel" ­, din posesia altei persoane –persoana vătămata C______ N_____. Urmarea imediată a faptei constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile și producerea unei pagube, prin diminuarea patrimoniului persoanei vătămate cu valoarea bunului sustras. Paguba nu s-ar fi produs în lipsa activității infracționale a inculpatului, dovedind astfel existența raportului de cauzalitate.

Infracțiunea s-a consumat în momentul apropriațiunii bunului de către inculpat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă (art.16, alin.3 lit.a C.pen.), prevăzând rezultatul păgubitor pentru patrimoniul părții civile și urmărind producerea lui prin sustragerea bunurilor, fără consimțământul persoanei care le deține.

Fapta a fost săvârșită în timpul nopții, fiind incidente prevederile art. 229, alin. 1 lit. b C.pen.

Analizând conținutul fișei de cazier judiciar a inculpatului, instanța de fond a constatat că fapta din cauza pendinte a fost săvârșita în condițiile recidivei postexecutorii. Astfel, prin sentința penală nr. 592/28.10.2004 a Tribunalului Prahova, definitivă prin Decizia penală nr. 653/09.03.2005 a Î.C.C.J., s-a dispus condamnarea învinuitului la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 20 Cp. rap. la art. 174 Cp., 4 ani pentru art. 239 al. 1, 3 și 4 Cp., 5 ani pentru art. 239 al. 1, 2 și 4 Cp., 1 an pentru art. 2 al. 1 pct. 1 din Legea 61/1991 rep., 400 lei amendă penală pentru art. 180 al. 1 Cp., urmând să execute 5 ani închisoare. A fost arestat la 11.08.2004 și eliberat la 18.09.2007, cu rest 692 zile.

Prin urmare, la încadrarea juridică a faptei s-au reținut și dispozițiile art. 41 alin 1 C pen, cu tratamentul sancționator prevăzut de art. 43 alin 5 C pen.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța de fond a mai constatat că, prin însăși natura sa, infracțiunea de furt calificat este o infracțiune gravă, aspect decelat din însuși elementul material al laturii obiective, este o fapta antisociala cu reale rezonante negative în viața socială.

Astfel, în cauză, instanța de fond a avut în vedere în primul rând circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultând că inculpatul G____ C_________ a comis infracțiunea reținută în sarcina sa în formă calificată, respectiv în timpul nopții, dând dovadă de determinare și curaj infracțional.

Această împrejurare a fost avută în vedere la stabilirea stării de pericol pentru ordinea publică, fiind coroborată cu circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are ocupație și a mai suferit o condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, astfel încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii ( privativă sau neprivativă de libertate ) și a duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Modul de comitere a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, pe timp de noapte, sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuie să fie riguros evaluate de către instanță în alegerea pedepsei care va fi aplicată inculpatului.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane, care văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția generală și specială înscrise în Codul penal român.

Gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și inculpatului.

Față de împrejurarea ca inculpatul, înainte de începerea cercetării judecătorești, a solicitat judecarea în procedura simplificată, înțelegând să pledeze pentru recunoașterea vinovăției asumându-și în totalitate fapta reținută în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței, văzând dispozițiile art. 320 ind.1 alin.7 C. procedura penală a apreciat că inculpatul poate beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege.

Fapta săvârșită, raportat la modul de săvârșire a acesteia și la circumstanțele personale ale inculpatului care nu se afla la primul conflict cu legea penala, precum și raportat la cuantumul prejudiciului - este de o gravitate medie, instanța apreciind că pentru inculpat, resocializarea lui viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unei pedepse ferme, executate în regim privativ de libertate, astfel încât a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă din data de 11.02.2013, persoană vătămată C______ N_____.

La individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului G____ C_________, instanța de fond a ținut seama, în principal, de antecedența penală a acestuia, de posibilitatea realizării scopului pedepsei, apreciind că numai prin executarea în regim de detenție a pedepsei se vor realiza scopurile punitiv, preventiv și educativ ale pedepsei.

În ceea ce privește pedepsele accesorii și complementare, față de natura și gravitatea faptei săvârșite – infracțiune contra patrimoniului, comisă pe timp de noapte, precum și de persoana sa - inculpatul este nedemn de a exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau funcțiile publice elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66 alin 1 lit. a și lit. b C.pen., astfel ca , in baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an care va începe după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

In temeiul art. 404 alin 4 lit. a C. pr. pen. rap. la art. 72 alin 1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din data de 12.02.2013.

În ceea ce privește latura civilă, instanța de fond a considerat că persoana vătămata nu s-a constituit parte civilă în cursul procesului penal, prejudiciul fiind recuperat integral prin restituire .

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, exclusiv sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, precizând că aceasta este mult prea aspră, având în vedere că prejudiciul creat a fost recuperat prin restituire.

Examinând apelul formulat, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și sub toate aspectele conform art. 417 alin. 2 Cod proc. penală, Curtea consideră că această cale de atac este nefondată, așa cum se va arăta în continuare:

Probele administrate în cauză și însușite de inculpat, prin declarația dată în fața instanței de fond, fila 71,în care a solicitat să fie judecat conform procedurii simplificate conform art. 374-375 Cod proc. penală, cu consecința prev. de art. 396 alin. 10 Cod proc. penală, conduc instanța de control judiciar la concluzia că situația de fapt a fost corect reținută.

Astfel, se observă că în data de 11.02.2013, în jurul orelor 21.45, a sustras bicicleta marca „Opel", aparținând părții vătămate C______ N_____, bicicletă rezemată de peretele exterior al magazinului aparținând ____________ din mun. Ploiești, ______________________________, cauzând un prejudiciu estimat la suma de 350 lei, recuperat prin restituire.

Referitor la încadrarea juridică a acestei fapte, în mod justificat, instanța de fond a considerat că legea penală intrată în vigoare la 01 februarie 2014 este mai favorabilă inculpatului, având în vedere că dispozițiile art. 228 alin 1 – art. 229 alin 1 lit. b din Codul penal în vigoare, care reglementează fapta inculpatului prevăd o pedeapsă maximă de 5 ani închisoare, prin comparație cu cea de 15 ani închisoare prevăzute de disp. art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e,g) din Codul penal anterior.

În ceea ce privește, individualizarea pedepsei criticată de către inculpat, și instanța de control judiciar constată că inculpatul, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar( fila 19 dosar u.p.) a mai fost condamnat anterior pentru infracțiuni de același gen, iar prezenta faptă a comis-o în stare de recidivă mare postexecutorie. Se observă astfel că inculpatul deși a suferit mai multe condamnări, nu a înțeles să se reintegreze, din punct de vedere social, să respecte regulile de conviețuire și ordinea de drept.

Prin urmare, pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată aproape de minimul special prevăzut de textul de lege incriminator este o pedeapsă corect dozată, în special prin prisma circumstanțelor personale ale inculpatului.

Deoarece alte elemente de nelegalitate nu au fost descoperite cu ocazia acestei căi de atac, Curtea, în baza art. 421 pct.1 lit. b) Cod proc. penală, va respinge apelul ca nefondat.

Văzând și disp. art. 275 alin. 2 Cod proc. penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul G____ C_________, fiul lui T____ și F______, născut la data de 19.03.1971 în mun. Ploiești, județul Prahova, în prezent aflat în penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.2934/10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

Obligă apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului din oficiu pentru apelant, în cuantum de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 04.12.2014.

Președinte, Judecător,

F________ TeișanuLucian C_________

Grefier,

R_____ E____ B____

Red. FT/BER

6 ex/18.12.2014

Dosar fond XXXXXXXXXXXXXX- Jud. Ploiești

Jud. fond L______ M__

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3113/2006