Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - furt calificat -
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 411
Ședința publică din data de 9 iulie 2014
Președinte G_______ I___ A____
Judecător B____ I_____
Grefier D______ D______
Ministerul Public reprezentat prin procuror C____ C______
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava
Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de P________ de pe lângă Judecătoria D______, împotriva sentinței penale nr. 183 din 15 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria D______, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data de 30 iunie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 4 iulie 2014, iar apoi, pentru aceleași motive pentru data de 9 iulie 2014.
După deliberare,
C U R T E A,
Asupra apelului de față constată următoarele :
Prin sentința penală nr. 183 din 15 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria D______, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost condamnat inculpatul L_____ R____ A________, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. art.229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal( prin schimbarea încadrării juridice din art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. a, 39 Cod penal din 1969) la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunea de furt calificat pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sentință este în concurs real cu infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, g și i Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, art. 320 indice 1 alin. 7 Cod proc. pen. din 1968, pentru săvârșirea căreia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 163 din 03 iulie 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă, și cu infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a și i Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 Cod proc. pen. din 1968, pentru săvârșirea căreia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 172 din 28 august 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă.
În baza art. 86 indice 5 Cod penal din 1969, s-a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 163 din 03 iulie 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă și suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 172 din 28 august 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă, și, în baza art. 36 alin.1 Cod penal din 1969, s-au contopit aceste pedepse cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 86 indice 5 alin. 2 rap. la art. 86 indice 1 Cod pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante aplicată inculpatului pe o durată de 5(cinci) ani, reprezentând termen de încercare conform art. 86 indice 2 Cod penal din 1969, termen care se calculează de la data de 17.07.2012.
În baza art. 86 ind.3 Cod penal din 1969 s-a dispus ca inculpatul pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri:
- să se prezinte în ultima zi de vineri a fiecărei luni la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, deplasare peste 8 (opt) zile precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 359 Cod procedură penală din 1968, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind.4 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 88 Cod penal din 1969, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada în care inculpatul s-a aflat în stare de reținere și arestare preventivă, începând cu data de 24.04.2012 și până la 03.07.2012.
S-a făcut aplicarea art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal din 1969, în condițiile art. 71 alin.5 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 5 Cod penal.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile S.C. S______ I____ S.R.L. D______, prin administrator S________ E. C_________, suma de 1.500 lei, cu titlu de despăgubiri civile, iar statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Onorariul pentru asistența juridică din oficiu acordată inculpatului în faza de judecată în sumă de 200 lei pentru avocat F____ V_____ din cadrul B.A.J. D______, a fost plătit din fondurile Ministerului de Justiție.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele :
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria D______ nr. 1197/P/2010, înregistrat pe rolul Judecătoriei D______ sub nr. XXXXXXXXXXXXX din 13.11.2013, inculpatul L_____ R____ A________ a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. a, 39 Cod penal din 1969, constând în aceea că în noaptea de 10/11.09.2010, a pătruns prin forțarea și scoaterea din balamale a ușii de acces în chioșcul alimentar al S.C. S______ I____ SRL din municipiul D______, jud. B_______ și a sustras din interior băuturi alcoolice, țigări și alte bunuri în valoare totală de 750 lei.
Partea vătămată S.C. S______ I____ SRL, prin administrator S________ C_________, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.500 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și a reparației ușii magazinului.
Inculpatul, legal citat, nu s-a prezentat în primă instanță pentru a fi interogat.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătoria a reținut că inculpatul domiciliază în orașul B_____, _______________________, ____________, __________________, locuiește fără forme legale în municipiul Cîmpulung Muscel, ___________________, jud. Argeș și nu are ocupație, iar în anul 2012 a suferit două condamnări de câte 3 ani închisoare pentru fapte de furt calificat.
În prima jumătate a lunii septembrie 2010, inculpatul se afla pe raza municipiului D______, județul B_______. Înainte de data de 11.09.2010, acesta a intrat de mai multe ori în chioșcul alimentar din piața Plevna, aparținând S.C. S______ I____ SRL D______, ocazie cu care gestionarul S________ M______ i-a reținut fizionomia, în primul rând deoarece persoanele care frecventează acel chioșc sunt riveranii, persoane cunoscute și în al doilea rând, datorită trăsăturilor și a accentului specific persoanelor din sudul țării.
După ce a studiat terenul, în noaptea de 10/11.09.2010, inculpatul a scos din balamale ușa de acces în chioșcul alimentar, a pătruns în interior și a sustras diferite băuturi alcoolice, țigări marca LM și Marlboro și mai multe bunuri alimentare, după care a părăsit magazinul, lăsând ușa sprijinită de perete.
Procedând la tratarea ușii forțate cu pulbere negru magnetic, au fost prelevate cu folie adezivă transparentă, pe suport de hârtie, un număr de 6 urme papilare care conțineau suficiente elemente pentru efectuarea de comparații dactiloscopice, fiind introduse în sistemul AFIS.
Ulterior, cu toate cercetările efectuate, autorul faptei nu a putut fi identificat.
Între timp, inculpatul a mai comis două furturi pe raza municipiului Cîmpulung Muscel, fiind arestat preventiv la data de 25.04.2012, ocazie cu care urmele papilare ale acestuia au fost introduse în sistemul AFIS Morpho Trak, permițând astfel efectuarea de comparări automate cu alte urme papilare.
Astfel, la data de 14.11.2011, I.P.J. B_______ – Serviciul Criminalistic a comunicat faptul că urmele papilare de pe tocul ușii de acces, zona mediană (partea de unde a fost apucată ușa cu mâinile pentru a fi săltată din balamale), au fost create de către inculpatul L_____ R____ A________ din localitatea B_____, jud. Ilfov.
În cauză a fost efectuată o constatare tehnico-științifică dactiloscopică, ocazie cu care s-a stabilit că un număr de trei urme papilare, alese în mod aleatoriu dintre cele șase, aparțin inculpatului, fiind identificate 12 caracteristici coincidente.
S-a procedat la o recunoaștere din grup după fotografii, gestionarul magazinului – martorul S________ M______ – recunoscându-l fără ezitare pe inculpat ca fiind persoana care a frecventat magazinul de mai multe ori imediat înaintea datei de 10.09.2010, deși inculpatul a negat, nu numai comiterea faptei, ci și prezența sa în municipiul D______, deși nu poate explica modul în care urmele sale papilare au ajuns pe mai multe locuri de pe tocul ușii magazinului.
Situația de fapt s-a probat cu: actul de sesizare și declarațiile părții vătămate (f.8-11 ds); declarațiile inculpatului (f. 45,50,67 ds); procesul-verbal de cercetare la fața locului (f. 12,13 ds); planșa fotografică (f 14-26 ds); raportul de constatare tehnico – științifică (f 28-33 ds); proces – verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografii (f 36 ds) și declarațiile martorilor S________ M______, M____ D_____ Ș_____, D_____ M______ M_____ (f. 37-42,105,106,154 ds).
În drept, fapta inculpatului a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal( prin schimbarea încadrării juridice din art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. a, 39 Cod penal din 1969).
Judecătoria D______ a apreciat că nu se impunea reținerea stării de recidivă având în vedere că prezenta faptă a fost săvârșită în anul 2010, moment la care inculpatul nu avea antecedente penale, condamnările în raport de care s-a reținut starea de recidivă prin rechizitoriu fiind aplicate în anul 2012.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere scopul pe care îl are procesul penal conform art. 14 Cod procedură penală și criteriile generale de individualizare enumerate de art. 74, alin. 1 Cod penal: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în art. 229 alin. 1 Cod penal, gradul de pericol social, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Caracterizându-l pe inculpat instanța de fond a reținut că acesta are 26 ani, este absolvent a 8 clase, necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, având în anul 2012 două condamnări pentru fapte de furt calificat.
În cursul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa și a negat prezența sa în municipiul D______, deși a fost pus în fața probelor, neputând să explice însă cum au ajuns nu mai puțin de 3 (trei) urme papilare pe tocul ușii de acces în magazin și cum a fost recunoscut de către gestionar. Mai mult, acesta a mințit procurorul, declarând că ar fi plecat în Spania la data de 29.08.2010 și s-ar fi întors la sfârșitul lunii septembrie 2010, deci după comiterea faptei, indicând și firma de transport persoane cu care a călătorit (Saiz Tour), având chiar aplombul de a solicita a se efectua verificări în acest sens. Din adresa nr. 129/11.09.2013 a S.C. Saiz Tour Romania SRL reiese că inculpatul a părăsit țara la data de 13.09.2013, imediat după comiterea furtului, cu un autocar al companiei.
De asemenea, instanța de fond a avut în vedere și dispozițiile art. 5 Cod penal respectiv aplicarea legii penale mai favorabile. Față de limitele de pedeapsă impuse de reglementarea în vigoare la momentul săvârșirii faptei (3-15 ani) și limitele de pedeapsă impuse de legea penală în vigoare la momentul pronunțării (2-7 ani), instanța de fond a reținut că în cauză legea penală mai favorabilă este noul cod penal.
Față de cele arătate, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul L_____ R____ A________ pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. art.229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare.
Instanța de fond a constatat că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sentință (săvârșită în noaptea de 10/11.o9.2010) este în concurs real cu infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, g și i cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, art. 320 indice 1 alin. 7 Cod proc. pen. din 1968 (faptă săvârșită la data de 22.04.2012), pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 163 din 03 iulie 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă, și cu infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a și i cod penal din 1969 cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 Cod proc. pen. din 1968 (faptă săvârșită în luna 2011), pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 172 din 28 august 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă.
Cum inculpatul a săvârșit infracțiunea ce face obiectul cauzei de față mai înainte de pronunțarea hotărârilor sus menționate, instanța de fond, în baza art. 86 indice 5 cod penal din 1969 a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 163 din 03 iulie 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă și suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 172 din 28 august 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă, și, în baza art. 36 alin .1 Cod penal din 1969, a contopit aceste pedepse cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
Având în vedere că inculpatul este tânăr și are șanse să se integreze în societate, instanța de fond a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără ca pedeapsa aplicată să fie executată în stare de deținere, și, în baza art. 86 indice 5 alin. 2 rap. la art. 86 indice 1 Cod pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicată inculpatului pe o durată de 5(cinci) ani, reprezentând termen de încercare conform art. 86 indice 2 Cod penal din 1969, termen care se calculează de la data de 17.07.2012.
În baza art. 86 ind.3 Cod penal din 1969 a dispus ca inculpatul pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri:
- să se prezinte în ultima zi de vineri a fiecărei luni la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, deplasare peste 8 (opt) zile precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
În baza art. 359 cod procedură penală din 1968, a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind.4 cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 88 cod penal din 1969, a dedus din pedeapsa aplicată perioada în care inculpatul s-a aflat în stare de reținere și arestare preventivă, începând cu data de 24.04.2012 și până la 03.07.2012.
Instanța de fond a făcut aplicarea art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal din 1969, în condițiile art. 71 alin.5 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 5 Cod penal.
Din probele administrate în cauză, respectiv înscrisul de la fila 6 dosar și declarația martorului S________ M______ (fila 105), a rezultat că partea civilă a suferit un prejudiciu de 1500 lei din care 750 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor sustrase și 750 lei reprezentând contravaloarea reparației ușii.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale instanța de fond l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile S.C. S______ I____ S.R.L. D______, prin administrator S________ E. C_________, suma de 1.500 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva sentinței penale nr. 183 din 15 aprilie 2014 a Judecătoriei D______, a declarat apel procurorul care a criticat-o ca nelegală și netemeinică pentru motivele ce au fost expuse pe larg în încheierea de ședință din data de 30 iunie 2014 și care face parte integrantă din prezenta decizie.
Examinând apelul se constată că este întemeiat, dar pentru considerentele ce vor urma:
Analizând probatoriul administrat în cauză, Curtea reține aceeași situație de fapt, motiv pentru care nu o va mai reitera.
Potrivit art. 72 din Codul penal din 1969, la individualizarea pedepsei trebuie să se țină seama de gradul de pericol social, limitele speciale ale pedepsei, cauzele de agravare sau atenuare a răspunderii penale, modalitatea și împrejurările comiterii faptei, urmările cauzate, precum și de persoana făptuitorului.
În cauză, inculpatul este tânăr (născut în anul 1988), absolvent a 8 clase și cel puțin teoretic are posibilități de reintegrare socială, motiv pentru care se apreciază că în favoarea acestuia pot fi reținute circumstanțele atenuante facultative prev. de art. 74 alin. 2 Cod penal din 1969.
Apoi, la data de 01.02.2014, a intrat în vigoare noul Cod penal, și care, printre altele, a modificat limitele pedepselor prevăzute pentru o ________ fapte reglementate ca infracțiuni în vechiul Cod penal.
La stabilirea legii mai favorabile și care, în conformitate cu prevederile art. 5 Noul Cod penal, urmează a fi aplicată, se impun a se avea în vedere instituțiile de drept penal substanțial privite comparativ în raport de succesiunea în timp a actelor normative, însă cu evitarea creării unei a treia legi, ceea ce nu este admis.
În concret, reține curtea că în cazul în care în favoarea unui inculpat au fost reținute circumstanțe atenuante în reglementarea anterioară, iar pedeapsa prevăzută de noile dispoziții penale are un minim special mai mic decât în vechea reglementare, se va verifica dacă aceste circumstanțe au corespondent în textele actuale în materie.
Ulterior, se va compara cuantumul pedepsei rezultat prin aplicarea regimului sancționator în acest din urmă caz cu cel din sentința penală atacată, considerându-se mai favorabilă legea care în ansamblu conduce la o situație mai avantajoasă pentru inculpat și nu în mod necesar legea mai favorabilă prin prisma pedepsei din norma de incriminare.
Aceasta întrucât nu este posibilă alegerea legii mai favorabile sub aspectul pedepsei stabilite prin norma de incriminare și aplicarea ulterioară la aceasta a efectului circumstanțelor atenuante prevăzute de cealaltă lege.
În situația în care în favoarea inculpatului nu au fost reținute, prin sentința penală atacată, circumstanțe atenuante, se va analiza dacă aplicarea lor este justificată prin prisma vreuneia dintre actele normative succesive în materie, ulterior urmându-se a se proceda conform celor de mai sus.
Același raționament se va aplica și în cazul circumstanțelor agravante.
Ulterior, sfera analizei va fi extinsă și la celelalte instituții de drept penal, urmând ca, în mod unitar, să se aplice legea penală care, în ansamblu, este cea mai favorabilă inculpatului.
În același sens este și decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în M.O. nr. 372/20.05.2014, prin care s-a admis o excepție de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Noul Cod penal sunt constituționale doar în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Ca atare, la aplicarea legii penale mai favorabile se impune a se avea în vedere aplicarea legii penale în mod global și nu pe instituții autonome, cum în mod neconstituțional a procedat prima instanță care pentru fapta săvârșită a condamnat pe inculpat conform noului Cod penal, dar în ce privește concursul de infracțiuni, modalitatea de executare a pedepsei, etc. a făcut aplicarea prevederilor Codului penal din 1969.
În aceste împrejurări, având în vedere și efectele dispozițiilor din ambele Coduri penale referitoare la circumstanțele atenuante, concurs de infracțiuni, instanța de apel constată că în cauză legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.
Pe cale de consecință, criticile făcute de procuror, respectiv că trebuia să se rețină în încadrare și forma simplă a infracțiunii de furt, adică art. 228 alin. 1 din Noul Cod penal; că greșit a fost condamnat și pentru alin. 2 lit. b din art. 229 din Noul Cod penal, furt săvârșit prin violarea sediului profesional, deoarece la data comiterii faptei acest aspect nu era incriminat; că greșit s-au aplicat pedepse accesorii potrivit Codului penal vechi din moment ce ca lege mai favorabilă a fost aplicat Noul Cod penal, nu mai prezintă nicio relevanță.
Așa fiind, în baza art. 421 alin.1 pct. 2 lit. a din Noul Cod de procedură penală, va fi admis apelul procurorului, va fi desființată în parte sentința atacată, iar în rejudecare se va proceda în sensul celor anterior menționate cu privire la reținerea circumstanței atenuante facultative prev. de art. 74 alin. 2 din Codul penal din 1969, condamnarea inculpatului conform legii penale mai favorabile, respectiv Codul penal vechi, la aceeași pedeapsă, urmând ca în final acesta să execute aceeași pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere pe termenul de 5 ani conform art. 86/1 și următoarele Cod penal vechi.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței ce nu contravin prezentei decizii.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria D______ împotriva sentinței penale nr. 183/15.04.2014, pronunțată de Judecătoria D______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
Desființează în parte sentința penală apelată și în rejudecare:
Condamnă pe inculpatul L_____ R____ A________, fiul lui G______ și Aduța, născut la data de 13.12.1988 în orașul B_____, jud. Ilfov, cu domiciliul în orașul B_____, _______________________, ____________, _________________, fără forme legale în municipiul Câmpulung Muscel, ___________________, jud. Argeș, cetățean român, studii 8 clase, stagiul militar neîndeplinit, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g, i din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 alin. 1 lit. c din Codul penal din 1969 și cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal.
Constată că infracțiunea de furt calificat pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta decizie este în concurs real cu infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, g și i cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, art. 320 indice 1 alin. 7 Cod proc. pen. din 1968, pentru săvârșirea căreia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 163 din 03 iulie 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă, și cu infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a și i cod penal din 1969 cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 Cod proc. pen. din 1968, pentru săvârșirea căreia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 172 din 28 august 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă.
In baza art. 86 indice 5 cod penal din 1969 anulează suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 163 din 03 iulie 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă și suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 172 din 28 august 2012 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă, și, în baza art. 36 alin .1 Cod penal din 1969, contopește aceste pedepse cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta decizie și aplică inculpatului L_____ R____ A________ pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare din apel, avansate de către stat, rămân în sarcina acestuia, inclusiv suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpat, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 09.07.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
Pentru judecător B.I.
aflat în concediu de odihnă
semnează președintele completului G.I.A.
Red. G.I.A.
Tehnored. D.D.
Ex. 8/ 14 iulie 2014
Jud. fond - C_____ N______ C_______