Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX uzucapiune

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______ SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 10 decembrie 2013

Președinte - I____ H_____

Judecător - N____ T______

Grefier - C_____ B________

Decizia civilă nr. 243 A

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul-reclamant R____ I___, cu domiciliul în loc. B_______,______________________. 92, jud. B_______ în contradictoriu cu intimatul – pârât Consiliu L____ al municipiului B_______, împotriva sentinței civile nr.5591 din 14.05.2013 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______ , având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul R____ I___ , lipsind reprezentanții intimaților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință evidențiază părțile și obiectul pricinii, arătând că prin serviciul registratură apelantul a depus înscrisuri în susținerea cererii de ajutor public judiciar.

Instanța aduce la cunoștință apelantului că i s-a admis cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă părții prezente cuvântul la dezbateri asupra fondului pricinii.

Apelantul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și să se constate dreptul său de proprietate pentru suprafața de 1.253 m.p. din ____________________________ înscrisurile depuse la dosar a rezultat că din anul 1959 și până la Revoluție a avut posesia și folosința terenului menționat.

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față

Prin cererea înregistrată la Judecătoria B_______ la 19.03.2012, sub nr. XXXXXXXXXXXXX pe rolul Judecătoriei B_______, reclamantul R____ I___ a solicitat în contradictoriu cu pârâta C______ L_____ DE APLICAREA LEGII NR.18/1991 a mun. B_______, recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 250 m.p.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că a ținut acest teren în regimul comunist în locul unui alt teren care i-a fost luat pentru construirea șoselei, terenul ținut fiind primit de la Cooperativa Progresul și pentru faptul că a construit un canal pe proprietatea sa pentru a se scurge reziduurile cooperativei.

Reclamantul nu a indicat temeiul de drept al acțiunii și nu a depus înscrisuri în dovedire.

Pârâta C______ L_____ de Aplicare a legii nr.18/1991 a mun. B_______ a formulat întâmpinare (fila 10), prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a petentului deoarece nu a deținut niciodată terenul în suprafață de 250 m.p. solicitat, excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale pasive.

În motivare, susține intimata că petentul nu a identificat amplasamentul terenului, nu a indicat vecinătățile sau modul în care a fost deposedat de teren și nici nu a prezentat actele doveditoare care atestă faptul că a deținut sau a avut în proprietate această suprafață de teren, iar pentru reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991, petentul trebuia să formuleze o cerere, însă din cercetările efectuate la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a consultării registrelor Comisiei locale de aplicarea legii nr.18/1991 a mun. B_______ nu s-a găsit nicio cerere de restituire sau constituirea a dreptului de proprietate a petentului R____ I___ pentru suprafața de 250 m.p.

La solicitarea instanței, Primăria mun. B_______ a comunicat prin adresa de la fila 20, că terenul în suprafață de 250 m.p. se află în proprietatea Consiliului local al mun. B_______, fiind concesionat către o terță persoană în prezent.

În ședința de judecată din data de 30.04.2012, întrucât erau necesare lămuriri cu privire la obiectul cererii, instanța a procedat la luarea unei declarații reclamantului (fila 23), care a precizat că dorește atribuirea în folosință a terenului de 250 m.p., întrucât în prezent primăria l-a concesionat unei alte persoane, iar reclamantului îi este necesar pentru a hrăni animalele. Pe baza acestei declarații, instanța a calificat obiectul acțiunii ca fiind obligația de a face, fiind introdus în cauză în calitate de pârât C________ L____ al mun. B_______ în locul Comisiei Locale de aplicarea legii nr.18/1991 a mun. B_______.

Prin încheierea de ședință din data de 25.05.2012, întrucât pârâta C______ L_____ de aplicarea legii nr.18/1991 a mun. B_______ a fost înlocuită cu pârâtul C________ L____ al mun. B_______, instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a petentului, excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de C______ L_____ de aplicarea legii nr.18/1991 a mun. B_______, ca fiind formulate de o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Pârâtul C________ L____ al mun. B_______ a formulat întâmpinare (fila 30), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât cererea reclamantului poate fi rezolvată pe cale administrativă și a solicitat a se pune în vedere reclamantului să depună dovada formulării unei cereri de închiriere sau concesionare a suprafeței de 250 m.p., în caz contrar, apreciază ca fiind prematură acțiunea acestuia.

Prin cererea formulată la data de 20.06.2012 (fila 31), reclamantul a precizat că nu dorește să închirieze suprafața de 250 m.p. întrucât a ținut acest teren neîntrerupt din 1959 până la revoluție, în urma convenției pe care a avut-o cu Cooperativa Progresul pentru îngrijirea canalului construit în favoarea acesteia.

Prin adresa înaintată la data de 03.09.2012 (fila 34), pârâtul C________ L____ al mun. B_______ a învederat că reclamantul deține suprafața de 1447 m.p. în ______________________.92, ca urmare a stabilirii dreptului de proprietate asupra acestuia prin sentința civilă nr.1114/2009 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, iar terenul în suprafață de 250 m.p. situat în __________________________.65 este limitrof terenului de pe ______________________.92, însă nu este și nici nu a fost deținut de reclamant, deoarece proprietarul acestei suprafețe de teren este C________ L____ al mun.B_______, iar utilizatori figurează A______ M____, P____ G______ și B____ D____. Pârâtul a depus înscrisuri (filele 35-46).

În ședința de judecată din data de 04.10.2012, întrucât reclamantul nu a formulat în scris precizări cu privire la obiectul acțiunii, deși i s-a pus în vedere această obligație în mod repetat, instanța a procedat la luarea unei noi declarații reclamantului (fila 54), care a precizat că dorește recunoașterea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 250 m.p. situat în ______________________.92, întrucât l-a deținut din 1951 până la revoluție, când primăria sau consiliul local l-au dat în folosință altor persoane.

Față de noile precizări ale reclamantului, prin încheierea de ședință din data de 04.10.2012, instanța a calificat obiectul acțiunii ca fiind constatarea dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii de lungă durată și a acordat termen pentru a fi depusă întâmpinarea de către pârât având în vedere noile precizări.

Întrucât reclamantul nu are cunoștințe juridice și nici posibilități materiale pentru a-și angaja un apărător, prin încheierea de ședință din data de 12.11.2012 (fila 70), instanța a admis cererea de ajutor public judiciar și a dispus desemnarea unui apărător din oficiu care să asigure asistența juridică a reclamantului R____ I___. La data de 17.01.2013, reclamantul a formulat precizări scrise (fila 85), prin care motivează că a avut o posesie utilă și neîntreruptă, netulburată, publică și exercitată sub nume de proprietar asupra terenului de 250 m.p., indicând temeiul de drept art.1846-1847 Cod civil.

Pârâtul C________ L____ al mun. B_______ a formulat întâmpinare (fila 104), prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor specifice uzucapiunii, respectiv a posesiei utile și neviciate pentru a opune dreptul său de proprietate pârâtului. Susține pârâtul că și-a îndeplinit sarcinile ce-i revin în calitate de proprietar, dovadă fiind contractele de închiriere a terenului unor terțe persoane, iar prerogativele dreptului de proprietate i-au fost conferite prin efectul legii, de dispozițiile art.33 și 36 din Legea nr.18/1991.

În dovedire, pârâtul a depus copia adresei nr.3207/29.01.2013 a Biroului de cadastru (fila 106), copia contractului de închiriere nr.9/28.04.2004 (fila 107), copia contractului de închiriere nr.76/12.05.2004 (fila 111).

La solicitarea instanței, Serviciul județean B_______ al Arhivelor Naționale a înaintat adresa nr.90C/11.02.2013 (fila 116) prin care a învederat că nu deține acte de schimb încheiate între terțe persoane sau instituțiile publice de stat, respectiv între R____ I___ și Cooperativa Progresul.

Instanța, pentru justa soluționare a cauzei, a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse ambele părți, expertiza topografică (filele 120-126) și proba testimonială cu doi martori pentru reclamant în persoana numiților V________ D______ (fila 78) și C_________ T_____ (fila 87) și a dispus atașarea dosarului nr.XXXXXXXXXXXX.

La termenul de judecată de astăzi, reclamantul a susținut că solicită constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1253 m.p. identificată în anexa 1 a raportului de expertiză, întrucât întreaga suprafață i-a fost pusă la dispoziție de Cooperativa Progresul în 1958 pentru a o folosi în schimbul întreținerii canalului, teren pe care l-a folosit până la revoluție, deoarece ulterior, a fost în folosința unor terți care îl țin și în prezent, sens în care instanța a procedat la luare unei declarații reclamantului (fila 163).

Judecătoria B_______ prin sentința civilă nr. 5591 din 14 mai 2013 a respins acțiunea ca neîntemeiată reținând în considerente următoarea situație de fapt și de drept:

Potrivit susținerilor reclamantului, confirmate de cei doi martori propuși de acesta, în anul 1958 a făcut o înțelegere cu Cooperativa Progresul B_______ ca, în schimbul întreținerii canalului care colecta reziduurile de la cooperativă și care trecerea pe proprietatea reclamantului, acesta să folosească o suprafață de teren, identificată în raportul de expertiză ca fiind de 1253 m.p. Reclamantul recunoaște că acest teren l-a primit doar pentru a-l folosi, ca o compensare a faptului că, terenul proprietatea sa era afectat de traversarea canalului care deservea cooperativa.

Totodată, potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, reclamantul a folosit acest teren până în anul 1989 după care, ca urmare a desființării Cooperativei Progresul, în temeiul art.33 și 36 din Legea nr.18/1991, acest teren a intrat în proprietatea municipiului B_______, care l-a dat spre administrare Consiliului L____ al mun. B_______, pârâtul susținând că terenul, proprietatea statului, fusese dat în folosință cooperativei, fără ca aceasta să aibă un drept de dispoziție asupra lui.

În prezent, această suprafață de teren este închiriată de Primăria mun. B_______ unor terțe persoane, aspect ce rezultă din copiile contractelor de închiriere depuse la dosar de pârât (filele 107-115), iar potrivit precizărilor pârâtului (fila 142), acest teren a intrat în proprietatea municipiului B_______ urmare a Deciziei nr.99/1961 de la numitul Shapira (fila 143), ai cărui moștenitori au formulat notificări pentru retrocedarea lui, în baza Legii nr.10/2001, aflate în curs de soluționare. Totodată, se învederează că Fostul Sfat Popular B_______ a dat spre folosință gratuită Cooperativei terenul din ___________________________ reclamantul figurează în rolul agricol cu suprafața totală de 1385 m.p., obținută conform sentinței civile nr.1114/2009, iar conform fișei bunului imobil figurează înscris în rolul agricol cu o suprafață totală de 1447 m.p., cu un plus de 62 m.p.

În drept, instanța a reținut că uzucapiunea este modul de dobândire al proprietății sau al unui alt drept real prin posedarea neîntreruptă a lucrului, în tot timpul fixat de lege, prescripția achizitiva fiind o sancțiune prevăzută de legea civila pentru proprietarul nediligent care se desesizează de bunul sau pe o perioada mare de timp.

Art.1890 Cod civil stabilește că, pentru a se dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune, trebuie să fie îndeplinite două condiții și anume, să existe o posesie de 30 de ani și aceasta să fie utilă, respectiv lipsită de vicii. Calitățile posesiei sunt prevăzute de art.1847 Cod civil și anume, să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, iar elementele posesiei, care trebuie dovedite în persoana celui ce invocă uzucapiunea, sunt elementul material, care presupune acte materiale de folosire a lucrului și elementul intențional, care constă în exercitarea actelor materiale cu intenția de a le face pentru sine, așa cum le-ar exercita proprietarul.

In cazul de față, instanța a constatat că lipsește elementul intențional al posesiei, întrucât reclamantul a recunoscut că terenul în suprafață de 1253 m.p. l-a primit doar spre folosință, fiind astfel un detentor precar și nu un posesor și nici nu a făcut dovada intervertirii detenției precare în posesie iar detenția precara, oricât de îndelungat ar fi exercițiul acesteia, nu se bucura de efectul juridic al dobândirii proprietății asupra bunului deținut și, în consecință, nu se poate retine ca reclamantul a exercitat o posesie utilă timp de 30 de ani.

Mai mult, instanța a reținut că terenul ce face obiectul prezentului litigiu, prin Decizia nr.99/1961 a intrat în proprietatea municipiului B_______, iar Cooperativa Progresul îl avea dat de către stat în folosință gratuită, astfel că acest teren, în perioada cât l-a stăpânit reclamantul era proprietatea statului, ca formă a proprietății socialiste, fiind inalienabil și astfel, nu putea face obiectul unei posesii utile.

Instanța nu a reținut susținerea reclamantului că terenul a fost primit în proprietate ca urmare a unui schimb făcut cu cooperativa întrucât, în cazul în care ar fi avut loc un schimb de terenuri, reclamantul ar fi stăpânit acest teren sub nume de proprietar și nu doar ca un posesor însă acest schimb nu putea avea loc atât timp cât și cooperativa îl avea în folosință gratuită și nu îl avea în proprietate, pentru a avea un drept de dispoziție asupra lui.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul R____ I___ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice arătând în motivare că terenul pentru care solicită recunoașterea dreptului de proprietate nu este concesionat nici unei persoane și nici nu a fost solicitat la Legea 10/2001, nefiind folosit de nimeni altcineva, întrucât este mlăștinos și acolo el, reclamantul își duce animalele la păscut.

Arată apelantul că a specificat instanței de fond că a avut folosința terenului, însă în sensul posedării lui ca unic proprietar, intenția lui fiind aceea de a deveni proprietar al terenului prin posesia îndelungată, terenul din prezenta cauză aflându-se în continuarea terenului de 1255 mp din ______________________. 92 și a fost posedat în aceleași condiții ca și cel pentru care a obținut hotărâre judecătorească de reconstituire a dreptului de proprietate.

Apelul declarat este nefondat pentru cele ce succed:

Astfel, constată Tribunalul că prima instanță a dat o interpretare corectă dispozițiilor legale în materie și probatoriului administrat în cauză.

Uzucapiune este acel mod de dobândire a proprietății sau a altui drept real prin posedarea neîntreruptă a lucrului, în tot timpul prevăzut de lege. Uzucapiune reprezintă prescripția prin care dobândești dreptul real, prin efectul posedării lucrului în timpul determinat, aceasta în starea de fapt se transformă n starea de drept.

Art. 1890 vechiul Cod civil stabilește că pentru a dobândi dreptul de proprietar prin uzucapiune trebuie îndeplinite două condiții, anume, să existe o posesie de 30 de ani și aceasta să fie utilă, adică neviciată.

Ori din probatoriul administrat se constată că apelantul reclamant nu îndeplinește aceste condiții prin aceea că, astfel cum a declarat și acesta în fața primei instanțe (fila 163 ds fond), el a folosit acest teren până în anul 1989 în urma unei înțelegeri cu fosta Cooperativă Progresul B_______ care îi exploata o parte din teren persoana sa.

În acest sens a declarat și martorul C_________ T_____ care a arătat că reclamantul din 1977 a folosit terenul în litigiu fără a cunoaște cu ce titlu, însă după 1989 reclamantul nu a mai deținut terenul, fiind lucrat de alte persoane.

Totodată, din înscrisurile depuse de pârâta C________ L____ al municipiului B_______, acest teren după 1989 a trecut în domeniul privat al municipiului fiind închiriat unor alte persoane, potrivit contractelor de închiriere depuse la dosar și în plus el este revendicat de foștii proprietari.

Deci cum corect a reținut și prima instanță, în cauză lipsește elementul intențional al posesiei, întrucât însuși reclamantul a recunoscut că terenul l-a primit doar spre folosință, fiind astfel un detentor precar și nu un posesor pentru a putea uzucapa, iar detenția precară, oricât de îndelungat ar fi, nu se poate bucura de efectul juridic al dobândirii proprietății asupra bunului deținut și deci nu se poate reține că reclamantul ar fi exercitat o posesie utilă timp de 30 de ani.

Mai mult, însuși reclamantul, dar și martorul propuse acesta, respectiv C_________ T_____ au învederat că a avut detenția bunului până în 1989 deci nu este îndeplinită nici prima condiție pentru a uzucapa.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGI I

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul R____ I___, cu domiciliul în loc. B_______,______________________. 92, jud. B_______ împotriva sentinței civile nr. 5591/14 mai 2013 a Judecătoriei B_______ în contradictoriu cu intimatul – pârât Consiliu L____ al municipiului B_______.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, I____ H_____ N____ T______ C_____ B________

Redt.HI

Jud. Fond. P________ A____ – M______

Tehnored. BC

5 ex/7.04.2014