Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA I CIVILĂ

Decizia civilă Nr. 75/2015

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A______ C_______ Tițoiu

Judecător A__ B_________

Grefier C_______ D______ S_______

Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul-pârât M_________ C______ PRIN PRIMAR împotriva Sentinței civile nr. 9508/02.07.2014 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-reclamant T________ M_____ M____, având ca obiect uzucapiune.

Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la 13 .01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, și când tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 260 C.p.civ., a amânat pronunțarea.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C______ la data de 06.02.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul T________ M_____ M____ a chemat în judecată pe pârâtul M_________ C______ PRIN PRIMAR, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafață de 84 mp situat în C______, ________________________. 37 (fost 27), individualizat potrivit planului de situație întocmit de inginer- expert S_____ D____.

În motivarea cererii, în fapt, reclamantul a arătat că prin certificatul de moștenitor nr. 79 din 19.07.2006 eliberat de BNP Z____ A_______ P___, în dosarul nr. 87/2006, a dobândit, în calitate de moștenitor legal al autoarei T________ D___, cota de 1/2 din imobilul situat în C______, ________________________. 27 (actual 37), jud. D___, compus din teren intravilan cc, în suprafață de 143 mp, împreună cu două clădiri.

Totodată, prin certificatul de moștenitor nr. 71 din 05.10.2013, eliberat de BNP O_____ D________ în dosarul nr. 81/2013, a dobândit, în calitate de moștenitor legal al autorului T________ I__ și cealaltă cotă de 1/2 din imobilul situat în C______, ________________________. 27 (actual 37), jud. D___, compus din teren intravilan, în suprafață de 143 mp, împreună cu două clădiri.

Mai arată că, în vederea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate cu privire la teren a apelat la un expert cadastrist, pentru efectuarea măsurătorilor și întocmirea planului de situație. Expertul, după măsurătorile efectuate în acest sens, a constata că, în fapt, terenul are o suprafață mai mare cu 84 mp, față de actul de proprietate, respectiv suprafața totală de 227 mp.

Mai precizează că autoarea T________ D___ a dobândit cota indiviză de 1/2 din imobil, prin donație de la autoarea sa N______ M___, așa cum rezultă din contractul de donație, autentificat prin procesul- verbal nr. 1972/720 din 05.12.1957 de fostul Notariat de Stat, Biroul Orășenesc C______, transcris sub nr. 994/13.12.1957.

Mai arată că, totodată, autorul T________ I__ a dobândit cota indiviză de 1/2 din imobil, prin donație de la aceeași autoare, respectiv N______ M___, așa cum rezultă din contractul de donație autentificat prin procesul- verbal nr. 1973/720 din 05.12.1957 de fostul Notariat de Stat, Biroul Orășenesc C______, transcris sub nr. 995/13.12.1957.

Mai învederează că autoarea N______ M___ a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în baza actului autentificat sub nr. 1656/1919 de Tribunalul D___, Secția Comercială și Notariat și transcris sub nr. 2382/1919 la grefa aceluiași Tribunal.

Menționează că din anul 1991 și până în prezent acest teren a fost posedat succesiv de autorii săi în calitate de proprietari, posesiunea acestora fiind continuă, neîntreruptă, publică și sub nume de proprietar, motiv pentru care apreciază că aceștia au dobândit, prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate cu privire la întreaga suprafață de teren de 227 mp și nu 143 mp, așa cum rezultă din măsurătorile actuale.

Față de această îmrejurare solicită să se constate că dreptul său de proprietate cu privire la terenul moștenit de la părinții săi privește suprafața de 227 mp și nu 143 mp.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1847, art. 1860 din Codul civil din 1865.

În dovedirea acțiunii au fost solicitate proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnică de specialitate și proba testimonială cu martorul R________ M____.

Prin sentința civilă nr.9508/02.07.2014, pronunțată de Judecătoria C______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă acțiunea precizată, formulată de T________ M_____ M____ și pârâtul M_________ C______ prin Primar.

S-a constatat dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului teren în suprafață de 77 mp definit de punctele 14-11-5-27-17-14 , situat în C______ , _________________________. 37 (fost nr. 27 ), județul D___, ce face parte din suprafața totală de 220 mp teren situat în C______ , _________________________. 37 (fost nr. 27) , definită de punctele 20-14-10-6-1-2-3-4-5-26-25-18-20 cu următoarele vecinătăți și dimensiuni : N- prop.particulară –_________________________.35 -21,43m , Est-prop.particulară , fost RAADPFL C______ – _____________________________.58-14,91 m , S- prop. particulară – _________________________. 37 A – 15,95 m ; V- ___________________________,86 m , conform raportului de expertiză realizat de expert Păcioga C_____ R_____ , ce face parte integrantă din prezenta hotărâre , prin uzucapiune.

S-a luat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat că potrivit disp. art 82 din Legea nr. 71/2011,” dispozițiile art. 930 - 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.”

A rezultat astfel că, în speță, se vor aplica dispozițiile vechiului cod civil, posesia începând în 1919.

Instanța a procedat la verificarea îndeplinirii de către reclamant a celor doua condiții impuse de lege pentru aplicarea instituției juridice a uzucapiunii de 30 de ani, prev. de art. 1847 și 1890 din Codul civil din 1864, si anume: existenta unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună sau de rea- credință si exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani.

Aceste cerințe au fost analizate in contradictoriu cu parata M_________ C______ prin Primar, chemată în judecată de reclamant..

Astfel, instanța a reținut că prin certificatul de moștenitor nr.79/19.07.2006 eliberat de BNP Z____ A_______ P___ , reclamantul a dobândit cota indiviză de ½ din imobilul situat în C______, _________________________.27 , județul D___, compus din teren în suprafață de 143 mp și două corpuri de clădire construite din cărămidă , în calitate de moștenitor legal-fiu al mamei sale decedate T________ D___ , care la rândul său a dobândit imobilul prin donație de la mama sa , N______ M___ –conform contractului de donație nr. 1972/720/05.12.1957 , care stăpânea imobilul donat în baza actului dotal autentificat la nr. 1656/1919 de Tribunalul D___-Secția Comercială și Notariat și transcris sub nr. 2382/1919 , (cealaltă cotă de ½ din imobil fiind deținută de soțul supraviețuitor T________ I__ prin donație , așa cum rezultă din contractul de donație nr. XXXXXXXXXXXXX de Notariatul de Stat C______.) ; prin certificatul de moștenitor nr. 71/05.12.2013 emis de BNP O_____ D________ , reclamantul a dobândit și cealaltă cotă de ½ din imobilul situat în C______ , ___________________________. 27 , actual nr. 37 , compus din teren intravilan cc în suprafață de 143 mp , împreună cu două clădiri , în calitate de moștenitor legal-fiu al tatălui său decedat , T________ I__.

Din certificatul fiscal nr. xxxxxx/21.01.2014 rezultă că reclamantul este înregistrat în evidențele fiscale cu suprafața de 143 mp teren intravilan (zona A) categoria terenuri cu construcții, situat în C______, _________________________.37, și nu are creanțe bugetare de plată către bugetul local.

Din certificatul de nomenclatură stradală nr. 7385/07.12.2006 rezultă că imobilul situat la adresa _________________________. 27 figurează în nomenclatorul străzilor municipiului C______ la adresa : _________________________. 37.

Reclamantul arată că în urma măsurătorilor realizate de un expert cadastrist, pentru înscrierea în cartea funciară a imobilului, suprafața de teren de 143 mp, din acte, măsoară, în fapt, cu 84 mp în plus.

Așadar, pentru restul suprafeței de teren ce depășește suprafața de 143 mp instanța a constatat că prima condiție este îndeplinită de către reclamant, exercitând o posesie utila, așa cum este definită aceasta de art. 1847 C.civ., si anume o posesie continua, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar, și prin joncțiunea posesiilor de către autorii săi T________ I__, T________ D___ , N______ M___.

Astfel, caracterul continuu al posesiei reiese din efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului, așa cum atesta martorul R________ M____ , audiat în cauză.

Depoziția martorului vine si in sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei,rezultând ca reclamantul și autorii săi, din momentul dobândirii si până in prezent, nu au fost tulburați de nimeni, ceea ce atestă ca posesia nu a fost dobândită sau conservată prin acte de violență.

Caracterul public al posesiei reiese din însăși natura de bun imobil a obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei rezulta si din declarația martorului.

Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv ca reclamantul a intrat in stăpânirea imobilului cu intenția de a se comporta față de acesta in calitate de proprietari si nu cu intenția de a-l deține pentru altul, este susținut de prezumția relativa de neprecaritate instituită de art. 1854 C.civ. ,care se coroborează cu atitudinea acestora de a se impune in fața tuturor in calitate de proprietar.

Cea de-a doua condiție, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani este de asemenea îndeplinită in cauza. Fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv în 1919, reclamantul beneficiază de prezumția relativă de continuitate, stabilită de art. 1850 C.civ., potrivit căreia posesorul actual care probează ca a posedat __________________ mai înainte, este presupus ca a posedat tot timpul intermediar. Nefăcându-se proba contrarie , rezulta ca acesta a exercitat de peste 30 de ani o posesie neîntreruptă asupra imobilului obiect al litigiului.

În cauză s-a realizat raport de expertiză de expert P______ C_____ R_____ care a constatat că terenul supus expertizei a fost identificat ca fiind situat în M_________ C______, _________________________. 27 actual nr. 37 și este împrejmuit în totalitate cu ziduri construcții, gard zidit și gard din tablă, suprafața de teren rezultată din măsurătorile topografice realizate măsoară 220 mp, cu dimensiunile și vecinătățile menționate în raport și schița anexă acestuia, astfel : N-proprietate particulară –_________________________. 35 -21,43 m, între punctele 20-14-11-10-6-1, delimitat prin ziduri construcții și gard zidit, E-proprietate particulară, fost RAADPFL C______ –_______________________________.58, între punctele 4-5-26-25 , delimitat prin ziduri construcții și gard din tablă , V-__________________________,86 m, între punctele 25-18-20, delimitat prin poarta metalică de acces și zid construcție.

Din actele de proprietate prezentate rezultă o suprafață de 143 mp, iar din măsurători o suprafață de 220 mp.

Suprafața de teren regăsită în plus de 77 mp este definită de punctele 14-11-5-27-17-14, hașurată în planul de amplasament ce constituie Anexa 1 a raportului de expertiză , cu o valoare de 16.863 lei.

Din aceste considerente, instanța a apreciat ca in speță sunt întrunite toate condițiile prev. de art. 1837, 1847, 1860 si 1890 C.civ. din 1864, pentru dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 77 mp teren, ce face parte din suprafața totală de 220 mp teren situat în M_________ C______, _________________________.27 actual nr.37. , prin uzucapiunea de 30 ani.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul M_________ C______ prin Primar, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii excepției invocate și pe fond respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă și neîntemeiată.

Pârâtul arată că hotărârea pronunțata a fost data cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Invocă lipsa calității procesuale pasive a M_________ C______ prin Primar, întrucât din probele administrate în cauza nu reiese ca acesta ar avea calitate procesuala pasiva în cauza.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana caratului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, iar reclamantul, când cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă.

Invocă lipsa calității procesuale pasive a autorității locale întrucât reclamantul a solicitat constatarea dreptului lui de proprietate prin efectul uzucapiunii în contradictoriu cu M_________ C______ prin primar, iar pentru a-și valorifica această pretenție, trebuia să-și îndrepte acțiunea împotriva adevăratului proprietar al imobilului.

Uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății, se poate invoca, fie pe calea acțiunii principale care se introduce împotriva adevăratului proprietar, fie pe cale de excepție când se opune celui care reclamă un drept asupra bunului uzucapat. In speța, reclamantul a chemat în judecată în calitate de pârât M_________ C______ prin Primar, cu mile ca din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu reiese ca acesta este adevăratul proprietar al imobilului.

Este necesar ca acțiunea prin care se solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune să se exercite în contradictoriu cu fostul proprietar, având în vedere tocmai efectul principal al uzucapiunii și anume dobândirea dreptului de proprietate prin exercitarea unei posesii utile timp de 30 de ani, și corelativ, stingerea dreptului de proprietate al fostului proprietar, care un timp îndelungat a neglijat exercitarea atribuțiilor dreptului de proprietate asupra bunului.

Pe cale de consecință, solicită admiterea excepției invocate si respingerea acțiunii ca fiind îndreptata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta fără dubiu ca reclamantul nu este dovada calității de proprietar cu privire la terenul în suprafața de 77 mp a îngrădit si folosit in mod abuziv restul suprafeței de teren.

Un alt aspect este acela ca nu s-a analizat îndeplinirea obligațiilor fiscale de către reclamant in raport cu întreaga suprafața de teren pe care aceasta pretinde ca a posedat-o ca a bun proprietar.

Instanța de fond trebuia sa dispună atașarea dosarului fiscal al imobilului în litigiu de la Direcția Taxe si Impozite C______ sa comunice si actele juridice care au stat la înregistrarea fiscala a acestui teren, ori in cazul in care reclamantul nu a făcut aceasta dovada, prin excluderea rolului activ al instanței, instanța de fond trebuie să respingă acțiunea reclamantului ca nedovedita.

Pârâtul arată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1847 vechiul C.civ. in sensul ca posesia reclamantului nu a fost utila (continuă, întreruptă, netulburata, publica si sub nume de proprietar), fiind atinsa de viciile acesteia (discontinuitatea, violenta sau tulburarea, clandestinitatea, precaritatea) in perioada de prescriere de 30 de ani, reclamatul nedeclarând pentru toata perioada posesiei de 30 de ani invocata de aceștia la organele fiscale, a pretinsului drept asupra terenului, in vederea impunerii fiscale.

De asemenea, reclamantul nu a dovedit îndeplinirea condițiilor art. 1858 din vechiul C.civ. care sa intervertească posesia precara in posesie utila, cu consecința dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Uzucapiunea reprezintă unul din modurile de dobândire a proprietății bunurilor imobile, fata de dispozițiile art. 1837 vechiul C.civ., care definește prescripția ca mijloc de a dobândi proprietatea si art. 645 c.civ. potrivit căruia proprietatea se gândește între altele și prin prescripție. Art. 1890 vechiul C.civ. reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil daca se face dovada ca cel care invoca uzucapiunea a exercitat o posesie utila si sub nume de proprietar un interval de timp mai mare de 30 ini. Astfel, dreptul de proprietate ce se invoca pe calea prescripției achizitive urmează a fi opus celui care poate invoca un drept de proprietate asupra imobilului. Spre deosebire de posesie, detenția precara presupune puterea materiala a unui lucru, fără a poseda pentru sine, sub nume de proprietar, ci numai intenția de a deține.

Întrucât detentorul precar poseda pentru altul, in cazul detenției, exista corpus insa nu există elementul intențional, animus possidendi.

In acest sens, reclamantul a stăpânit terenul in litigiu cu precaritate, deținerea acestuia fiind lipsita de elementul intențional al posesiei, respectiv voința celui ce ine lucrul de a efectua aceasta stăpânire pentru sine, de a se considera titularul dreptului real ca fiind proprietarul bunului-animus domini sau animus sibi habendi.

Lipsa elementului psihologic face ca acela care deține lucrul sa nu aibă calitatea de posesor, ci pe aceea de detentor precar.

Manifestarea de voința neechivoca a reclamantului in sensul transformării detentiei precare in posesie utila intervine la data depunerii declarației de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren in cazul persoanelor fizice. .

Sub aspectul exercitării posesiei sub nume de proprietar învederează instanței că reclamantul nu deține un titlu care sa îndreptățească posesia acestora ca fiind exercitată sub nume de proprietar, întrucât reclamantul avea cunoștința ca posesia nu este exercitată sub nume de proprietar.

Consideră că hotărârea instanței de fond a fost dată fără a se analiza în mod judicios conținutul material probator administrat în cauză.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 si următoarele din noul Cod procedură civilă.

Analizând cererea de apel prin prisma susținerilor părților, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor art.476-477 NCPC tribunalul reține următoarele:

O primă critică vizează calitatea procesuală pasivă a M_________ C______ prin Primar, față de faptul că reclamanta intimată nu a făcut dovada că unitatea administrativ teritorială mai sus menționată este proprietarul terenului, ori acțiunea în constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune nu se poate opune decât proprietarului imobilului, față de care Tribunal reține următoarele:

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată în calitate de pârâtă și persoana obligată prin raportul juridic născut între părți, fondat pe un act sau fapt juridic.

Potrivit art.121 din legea 215/2001 patrimoniul unității administrativ teritoriale îl constituie bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public al unității administrativ teritoriale, domeniului privat precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.

Pe de altă parte, în legătură cu terenurile din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale, în art. 6 teza din Legea 18/1991, se precizează că ele sunt supuse dispozițiilor de drept comun, norma cu privire la terenurile aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale fiind preluate ca atare și în dispozițiile art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 iar regimul juridic de drept comun, deci aplicabil și bunurilor ce fac parte din domeniul privat al unităților administrativ teritoriale, este în opoziție cu cel privind bunurile proprietate publică [declarate inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, atât extinctiv, cât și achizitiv, conform art. 136 alin. (l)-(4) din Constituția revizuită], putând fi deci uzucapate sau prescrise achizitiv.

Din cele mai sus expuse se reține că terenurile aflate pe raza localității C______ și care nu aparțin cu acte valabile de proprietate unei anumite persoane fizice sau juridice, nu pot aparține decât unității administrativ-teritoriale a M_________ C______, în temeiul prevederilor Legii 213/1998 și Legii 215/2001, astfel că acesta justifică calitate procesuală pasivă în ceea ce privește prezenta acțiune pentru diferența de teren de 77 m.p deținuți în plus față de terenul din acte.

Instanța de apel urmează să mai țină cont, așadar, și de interesul intimatului reclamant de a face opozabil dreptul lor de proprietate Municipiului C______ prin Primar în temeiul Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cât și în considerarea atribuțiilor sale în materie fiscală și de evidență a proprietății imobiliare, din acest punct de vedere nejustificându-se o eventuală calitate procesuală pasivă pentru foștii proprietari sau pentru proprietarii vecini si neavand nicio relevanta faptul ca reclamanții nu au facut dovada ca M_________ C______ este succesorul Statului R____ .

În consecință se apreciază că excepția lipsei calității procesuale pasive este nefondată și această primă critică va fi respinsă.

Criticile de la pct.2 din cererea de apel, vizează neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a uzucapiunii sub aspectul posesiei exercitate asupra terenului, care nu este o posesie utilă, și nici a publicității față de care se rețin următoarele:

Pentru a opera uzucapiunea este necesară îndeplinirea următoarelor condiții: cel ce o invocă să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege, adică 30 de ani, iar posesia să fie utilă, adică, neafectată de vreun viciu, fără a fi necesar ca posesia să fie de bună-credință.

Mai mult, regularitatea posesiei, adică faptul că ea este utilă, se prezumă iar cel care afirmă că posesia invocată este afectată de un viciu trebuie să facă această dovadă, corect reținând instanța de fond că sunt îndeplinite condițiile art. 1847 C. civ.: adică posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.

Prin certificatul de moștenitor nr.79/19.07.2006 reclamantul intimat a dobândit la decesul autoarei T________ D____ cota de ½ din imobilul situat în C______, _________________________.27, județul D___, iar prin certificatul de moștenitor nr.71/05.12.2013 aceeași reclamantă a dobândit și cealaltă cotă de ½ din același imobil, care aparținuse autorului T________ I__, imobil compus din teren în suprafață de 143 m.p, și 2 clădiri.

Din actele dosarului se mai reține că autorii de la care reclamantul intimat a dobândit imobilul la rândul lor au dobândit de la autoarea comună N______ M___, prin donație în cote de ½ același imobil, contracte de donație aflate la filele 8 și 9 din dosarul de fond.

Din probele administrate respectiv depoziția martorului Răduleascu M____ se constată că terenul este împrejmuit pe toate laturile din anul 1980 (an din care martorul cunoaște configurația imobilului), fără ca terenul să fi suferit modificări sub aspectul configurației, până în prezent.

Or, apelanta pârâtă a susținut că intimatul reclamant nu a fost posesor, ci detentor precar, neavând decât corpus, nu și animus, ca elemente de conținut ale posesiei, astfel cum ea este definită în art. 1846 C. civ., fară a demonstra această susținere, deși sarcina unei astfel de probe îi revenea, probă pe care nu a înțeles să o producă nici la instanța de fond, când nu a înțeles să formuleze întâmpinare prin care să propună probe și nici în fața instanței de apel.

Din probele administrate în cauză reiese că reclamantul (si anterior parintii acestuia) au intrat in stăpânirea imobilului cu intenția de a se comporta fata de acesta in calitate de proprietari si nu cu intenția de a-l deține pentru altul, este susținut de prezumția relativa de neprecaritate instituita de art. 1854 C.civ. care se coroborează cu atitudinea acestora de a se impune in fata tuturor in calitate de proprietari, acest din urma aspect rezultând din declarația martorului audiat in cauza.

În ce privește termenul de 30 de ani, prin joncțiunea posesiei autorilor cu cea a reclamantului ca a dobândit cu titlu universal posesia asupra imobilului, fiind cel care l-a dobândit în integralitatea lui (cu referire la suprafața de teren de 227 mp, din care intimatul pretinde recunoașterea dreptului asupra unei suprafețe de 143 mp).

Cum prin probele administrate a făcut dovada îndeplinirii condițiilor uzucapiunii, chiar în situația în care terenul nu era înregistrat în evidențele fiscale în suprafață totală de 220 m.p, acest aspect datorându-se faptului că până la data efectuării măsurătorilor pentru înscrierea în cartea funciară reclamantul intimat nu a cunoscut că deținea în plus o suprafața de 77 m.p.

Pentru cele mai sus expuse se constată că și aceste critici sunt nefondate tribunalul reținând ca instanța de fond a făcut o apreciere judicioasa a ansamblului probator administrat in cauza, pronunțând o hotărâre legala si temeinica in raport de acțiunea cu care a fost învestită și în consecință în temeiul art.480 alin 1 NCPC urmează să respingă apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelantul-pârât M_________ C______ PRIN PRIMAR, cu sediul în C______, ______________, nr. 7, jud. D___, cod de înregistrare fiscală xxxxxxx, cont bancar RO07TREZxxxxxxxxxxxXXXXX Trezoreria C______ împotriva Sentinței civile nr. 9508/02.07.2014 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-reclamant T________ M_____ M____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în C______, _________________, jud. D___, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2015.

Președinte, A______ C_______ Tițoiu		Judecător, A__ B_________
	Grefier, C_______ D______ S_______

Red.jud.A.C.Tițoiu

Tehn.F.M./4 ex.

Jud.fond.A.G_______