Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

.

Sentința penală Nr. 649/2015

Ședința publică de la 08 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M____ M______ O_____

GREFIER – M______ R___

Ministerul Public – P________ de pe lângă Judecătoria Sector 1 București a fost reprezentat de procuror Z_______ M____.

Pe rol soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul S_________ V___ G____, trimis în judecată în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie și concurs real a infracțiunilor de furt, prev. în art.228 alin. (1) din Codul penal cu aplic.art.,41 alin. (1) din Codul penal, o tentativă la infracțiunea de furt calificat, prev. în art.32 alin. (1) din Codul penal rap.la art.228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal cu aplic.art.41 alin. (1) din Codul penal, furt calificat, prev. în art.228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal cu aplic.art.41 alin. (1) din Codul penal și furt calificat prev. în art.228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit.b și d din Codul penal cu aplic.art.41 alin. (1) c.p., toate cu aplic.art.38 alin. (1) din Codul penal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2015 și au fost consemnate în încheierea din aceea și dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a fixat termen pentru pronunțare la data de 08.10.2015

Asupra cauzei penale de față:

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 7012/P/2015 din data de 08.07.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, înregistrat pe rolul instanței sub nr. unic de dosar XXXXXXXXXXXXXX, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S_________ V___ G____ pentru săvârșirea, în stare de recidivă postexecutorie și în condițiile concursului a următoarelor infracțiuni: furt, prevăzut de art. 228 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, tentativă la furt calificat prevăzută de art. 32 alin. (1) Cod penal raportat la art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, furt calificat prevăzut de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal și furt calificat prevăzut de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal.

În fapt, s-a reținut că la data de 09.06.2015, în jurul orei 22.00, inculpatul a intrat în scara blocului din _______________________. 25 sect. 1, și, folosindu-se de un patent a tăiat cablul antifurt și și-a însușit bicicleta persoanei vătămate P_________ T______. S-a reținut că fapta inculpatului, de a sustrage, prin tăierea cablului de asigurare, a bicicletei aparținând persoanei vătămate P_________ T______, în jurul orei 22.00, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b), d) Cod penal.

De asemenea, la data de 14.06.2015, în jurul orei 15.00, din același imobil, a încercat să sustragă, prin același mod de acțiune, bicicleta unei persoane neidentificate, fiind surprins în flagrant de doi martori. S-a reținut că fapta inculpatului, de a încerca să sustragă, prin tăierea cablului antifurt, a bicicletei persoanei neidentificate, fiind surprins de martorii care vizionau înregistrările din scara blocului, întrunește elementele constitutive ale tentativei la furt calificat prevăzută de art. 32 alin. (1) Cod penal raportat la art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal.

La aceiași dată, respectiv 14.06.2015, în jurul orei 09.00, inculpatul a sustras o bicicletă neasigurată, aparținând persoanei vătămate S____ V_____, din imobilul din ________________________. 23-25, ____________, _____________. S-a reținut că fapta inculpatului de a sustrage bicicleta neasigurată a persoanei vătămate S____ V_____ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal.

La data de 12.06.2015, în jurul orei 07.30, tot prin secționarea cablului antifurt, a sustras o bicicletă de damă aparținând persoanei vătămate D_____ A__, din scara unui _______________________ în __________________, nr. 6-8, sc. C, ______________. S-a reținut că fapta inculpatului, de a sustrage, prin tăierea cablului de asigurare, a bicicletei aparținând persoanei vătămate D_____ A__, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal.

Pentru dovedirea situației de fapt reținute în rechizitoriu s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de depistare(f. 24-25), declarațiile persoanelor vătămate(f. 50, 72, 93), declarațiile de suspect/inculpat(f. 25, 29, 31, 34, 82, 102), declarații de martor(f. 50-55), procese-verbale de cercetare la fața locului și planșe foto(f. 42-48, 74), procese-verbale de conducere în teren și reconstituire(f. 104), procese-verbale de consemnare a declarației verbale(f. 103), procese-verbale de vizualizare camere video(f. 55-59), fișa de cazier(f. 35-36).

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 27.08.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanțe, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La primul termen de judecată, din data de 23.09.2015, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. (4) și art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, privind procedura de judecată întemeiată pe recunoașterea învinuirii și urmările aplicării acesteia și a luat act de manifestarea de voință a inculpatului în sensul de a se face aplicarea dispozițiilor în materia recunoașterii învinuirii, astfel cum rezultă din declarația de inculpat dată în fața instanței.

În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, urmând ca soluționarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

La solicitarea din oficiu a instanței de judecată, la dosar a fost înaintată fișa de cazier judiciar a inculpatului.

Analizând actele și lucrările dosarului penal prin prisma susținerilor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

1. Fapta din data de 09.06.2015

În legătură cu activitatea infracțională din data de 09.06.2015, instanța reține că fapta inculpatului a fost descoperită de numiții M_______ M_____ și P_________ T______. Aceștia l-au identificat pe inculpat în ziua de 14.06.2015, în timp ce vizionau înregistrările video surprinse de camerele de supraveghere din scara blocului pentru a determina cine a sustras bicicleta persoanei vătămate P_________ T______.

Astfel, împreună cu administratorul blocului, au mers să vizioneze înregistrările, descoperind că în jurul orei 22.00, în seara zilei de 09.06.2015, persoana identificată de martori s-a aplecat să taie cablul antifurt al bicicletei persoanei vătămate P_________ T______. După tăierea cablului, a luat bicicleta și a părăsit scara blocului. Modul de acțiune rezultă din declarațiile martorilor și din procesele-verbale întocmite și planșele foto atașate(f. 56-59). Inculpatul, audiat în calitate de suspect, a susținut că este consumator de droguri și nu-și amintește fapta, schimbându-și poziția procesuală pe parcursul urmăririi penale și al judecății, recurgând la procedura simplificată a recunoașterii învinuirii.

Inculpatul a declarat că a vândut bicicleta contra sumei de 150 lei.

2. Fapta din data de 14.06.2015

În data de 14.06.2015, în jurul orei 15.00, inculpatul a fost surprins de persoana vătămată P_________ T______ și martorul M_______ M_____ încercând să taie cablul antifurt al unei biciclete al cărei proprietar nu este cunoscut. Aceștia au arătat că după vizionarea imaginilor din data de 09.06.2015, aflându-se la parterul scării blocului, au observat pe cineva la mezanin, stând aplecat în dreptul bicicletelor și încercând să taie cablul antifurt al uneia dintre acestea.

Martorii i-au cerut să se oprească și au sesizat organele de poliție din cadrul Secției 3 Poliție, care, ajunși la fața locului au întocmit un proces-verbal(f.38-40). Fapta este susținută nu doar de depozițiile martorilor care l-au prin în flagrant pe inculpat ci și de procesul-verbal de cercetare la fața locului, din cuprinsul căruia rezultă că lanțul bicicletei negre, lângă care stătea aplecat inculpatul a fost secționat în proporție de 50%.

În același sens a declarat și inculpatul, audiat în calitate de suspect cu privire la această faptă(f. 34), care a arătat că a cumpărat un patent și a intrat în mai multe scări de _________________ fure bunuri pe care apoi să le valorifice. Acesta recunoaște că a fost prins de doi bărbați în timp ce secționa cablul bicicletei, în scara blocului din __________________________ chemată poliția. Starea cablului de asigurare a bicicletei este evidențiată și de planșele foto.

Cu aceeași ocazie au reușit să-l identifice ca fiind aceeași persoană cu cea surprinsă de camerele video din scara blocului în timp ce sustrăgea bicicleta persoanei vătămate P_________ T______ în seara zilei de 09.06.2015, folosind un clește metalic.

3. Fapta din data de 12.06.2015

Instanța reține că în data de 12.06. 2015, în jurul orei 07.23, inculpatul a intrat în scara blocului din __________________ și a sustras bicicleta de culoare roșie, semicursieră, aparținând persoanei, care a arătat că a intra în scara blocului și, folosind un clește metalic, a secționat cablul antifurt al unei biciclete, identificate ca aparținând persoanei vătămate D_____ A__.

Fapta a fost dovedită prin procesul-verbal de redare a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din scara blocului(f. 88), dar și de susținerile inculpatului care relatează cum a tăiat cablul antifurt și a sustras bicicleta. Din cuprinsul procesului-verbal de conducere în teren și reconstituire rezultă că inculpatul a indicat locul săvârșirii faptei, iar acesta coincide cu cel identificat pe baza înregistrărilor efectuate de camerele de supraveghere(f. 84-87).

Potrivit susținerilor inculpatului, bicicleta a fost vândută contra sumei de 100 lei.

4. Fapta din data de 14.06.2015

În legătură cu activitatea infracțională din data de 14.06.2015, s-a dovedit că inculpatul, în jurul orei 09.00, a sustras bicicleta tip mountain bike, de culoare neagră, cu ghidon drept, aparținând persoanei vătămate S____ V_____, care fusese lăsată neasigurată la mezaninul blocului din _____________________________>

Săvârșirea faptei este dovedită prin procesul-verbal de conducere în teren și reconstituire (f. 104), procesele-verbale de redare a înregistrărilor surprinse de camerele de supraveghere (f. 110) și a fost recunoscută de inculpat în cuprinsul declarației date în fața organelor de urmărire penală(f. 102).

În drept, instanța constată că sunt incidente dispozițiile art. 228 și art. 229 Cod penal privind infracțiunea de furt și furt calificat și urmează să le analizeze separat, în raport de fiecare faptă în parte.

Potrivit acestor texte legale, luarea unui bun din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, constituie infracțiunea de furt și se pedepsește potrivit art. 228 Cod penal.

Atunci când se săvârșește în anumite împrejurări, expres prevăzute de lege, precum: în timpul nopții, sau prin efracție, escaladare, sau prin folosirea fără drept a unei chei mincinoase sau a unei chei adevărate, aceasta îmbracă forma agravată a infracțiunii de furt, respectiv furtul calificat, prevăzută de art. 229 alin. (1) lit. b) respectiv d) Cod penal.

1. Fapta din data de 09.06.2015

Fapta inculpatului, de a sustrage, prin tăierea cablului de asigurare, a bicicletei aparținând persoanei vătămate P_________ T______, în jurul orei 22.00, în seara zilei de 09.06.2015, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b), d) Cod penal.

Pe latură obiectivă, instanța reține că elementul material al infracțiunii de furt constă în acțiunea de luare, respectiv de deposedare și împosedarea a unui bun mobil, în speță bicicleta, aparținând persoanei vătămate P_________ T______. Astfel cum rezultă din modul de acțiune al făptuitorului, instanța observă că luarea bicicletei s-a realizat fără consimțământul persoanei vătămate, prin îndepărtarea sistemului de asigurare antifurt al bicicletei, inculpatul secționând cablul cu care aceasta era legată de suportul special.

Față de cele reținute, instanța constată că rezultatul, urmarea imediată a activității infracționale a inculpatului este producerea unei pagube cu caracter patrimonial, echivalentă cu valoarea bunului sustras, pe care a suferit-o persoana vătămată.

Legătura de cauzalitate reprezintă în speță legătura dintre fapta de luare, reținută în sarcina inculpatului, și consecința imediată, respectiv pierderea patrimonială suferită de persoana vătămată.

Pe latura subiectivă, fapta s-a săvârșit cu vinovăție în forma intenției directe, definite de art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal, incidentă în situația în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei.

Infracțiunea de furt se caracterizează, pe latură subiectivă, prin existența unui scop care califică forma de vinovăție cu care acționează făptuitorul, respectiv intenție. Scopul cerut de textul de lege este acela ca inculpatul să urmărească să-și însușească pe nedrept bunul sustras.

În speță, astfel cu rezultă din declarațiile inculpatului, acesta a acționat de fiecare dată în scopul de a-și însuși bunurile sustrase pentru a le valorifica ulterior și a face rost de bani. Activitatea de împosedare cu bunul aparținând altei persoane se realizează fără consimțământul acesteia și în lipsa unui drept, elemente care alcătuiesc conținutul constitutiv al infracțiunii de furt.

În ceea ce privește reținerea formei agravate, de furt calificat, instanța reține săvârșirea faptei prin secționarea cablului de sârmă menit să lege bicicleta pentru a împiedica sustragerea acesteia. Astfel, sunt incidente dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal, respectiv săvârșirea faptei prin efracție, deoarece acest mod de acțiune presupune îndepărtarea sistemului de protecție menit să asigure bunul sustras, în speță cablul antifurt.

Tot în legătură cu această faptă se impune reținerea circumstanței agravante a săvârșirii faptei pe timpul nopții, în condițiile art. 229 alin. (1) lit. b) Cod penal, aceasta deoarece inculpatul a sustras bicicleta în jurul orelor 22.00, după lăsarea întunericului. Potrivit orientării jurisprudenței și practicii instanțelor de judecată, o infracțiune se consideră săvârșită pe timpul nopții atunci când, în raport de criteriile temporale, data, calendaristică și starea meteo, întunericul a luat în mod efectiv locul luminii, profitând făptuitorului în realizarea activități infracționale.

2. Fapta din data de 14.06.2015

Fapta inculpatului, de a încerca să sustragă, prin tăierea cablului antifurt, a bicicletei unei persoane neidentificate, fiind surprins de martorii care vizionau înregistrările din scara blocului, întrunește elementele constitutive ale tentativei la furt calificat prevăzută de art. 32 alin. (1) Cod penal raportat la art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal.

Specific prezentei fapte este rămânerea activității infracționale în stadiul de tentativă.

Potrivit dispozițiilor legale, art. 32 Cod penal, există tentativă atunci când punerea în executare a hotărârii infracționale a fost întreruptă sau nu și-a produs efectul. În situația de față, inculpatul a fost întrerupt de apariția martorilor. Astfel, nu a avut loc întreaga activitate infracțională specifică infracțiunii de furt și constituită din acțiunea de deposedare și cea de împosedare, realizându-se doar acte materiale specifice acțiunii de deposedare, prin încercarea de secționare a cablului antifurt.

Sub aspectul laturii obiective, instanța reține că elementul material al infracțiunii de furt constă în acțiunea de luare a unui bun mobil, o bicicletă, aparținând altei persoane. Față de modul de operare al făptuitorului, instanța observă că fapta s-a realizat fără consimțământul persoanei vătămate, prin încercarea de a îndepărta sistemului de asigurare antifurt al bicicletei, inculpatul urmărind să secționeze cablul cu care aceasta era legată de suport, tocmai pentru a și-o însuși fără acordul proprietarului acesteia.

Față de cele reținute, instanța constată că urmarea imediată a activității infracționale a inculpatului nu îmbracă forma specifică furtului, ci pe cea a tentativei, față de întreruperea activității infracționale la momentul apariției martorilor. Astfel că, în acest caz nu a existat o deposedare și nu s-a produs o pagubă patrimonială.

Legătura de cauzalitate constă în raportul dintre încercarea de luare, reținută în sarcina inculpatului, și consecința imediată.

Pe latura subiectivă, la săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt, instanța reține că acesta a acționat cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei.

Infracțiunea de furt, chiar rămasă în formă tentată, presupune existența unui scop care califică forma de vinovăție cu care acționează făptuitorul, scopul fiind acela de a-și însuși pe nedrept bunul sustras.

În speță, astfel cu rezultă din declarațiile inculpatului, acesta a acționat și în acest caz cu scopul de a-și însuși bicicleta și a o valorifica.

În privința elementului circumstanțial agravant ce atrage calificarea faptei ca tentativă la infracțiunea de furt calificat, instanța reține că inculpatul încerca secționarea cablului de sârmă menit să lege bicicleta pentru a împiedica sustragerea acesteia. Astfel, sunt incidente dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal, respectiv săvârșirea faptei prin efracție, deoarece acest mod de acțiune presupune îndepărtarea sistemului de protecție menit să asigure bunul sustras, în speță cablul antifurt.

3. Fapta din data de 12.06.2015

Fapta inculpatului, de a sustrage, prin tăierea cablului de asigurare, a bicicletei aparținând persoanei vătămate D_____ A__, întrunește elementele constitutive ale infrarcțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal.

În latură obiectivă, elementul material al infracțiunii de furt presupune o deposedare în legătură cu un bun mobil aparținând altuia. Instanța constată și în legătură cu această faptă același mod de operare în activitatea infracțională a inculpatului, respectiv prin tăierea cablului antifurt, fapta fiind săvârșită fără consimțământul persoanei vătămate.

Urmarea imediată a activității infracționale constă în producerea unei pagube cu caracter patrimonial, echivalentă cu valoarea bunului sustras, pe care a suferit-o persoana vătămată.

Legătura de cauzalitate reprezintă în speță legătura dintre fapta de luare, reținută în sarcina inculpatului, și consecința imediată, respectiv pierderea patrimonială suferită de persoana vătămată.

Fapta s-a săvârșit cu intenție directă, astfel cum este caracterizată de dispozițiile art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca formă de vinovăție care presupune că făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei. Instanța constată că inculpatul procedează în același, fel în fiecare situație infracțională, conștientizând că prin secționarea cablului antifurt înlătură sistemul de asigurare a bicicletei și astfel poate pleca cu bunul sustras.

Infracțiunea de furt se caracterizează, pe latură subiectivă, prin existența unui scop, în speță fiind dovedit faptul că inculpatul procedează astfel pentru a valorifica bunurile sustrase și a obține bani în schimbul vânzării lor.

În fine, reținerea formei agravate, de furt calificat, se impune motivat de faptul că și cu ocazia desfășurării acestei activități infracționale, inculpatul a procedat prin secționarea cablului de sârmă menit să lege bicicleta pentru a împiedica sustragerea acesteia. Astfel, sunt incidente dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal, respectiv săvârșirea faptei prin efracție, deoarece acest mod de acțiune presupune îndepărtarea sistemului de protecție constând în cablul antifurt, menit să asigure bunul sustras.

4. Fapta din data de 14.06.2015

Fapta inculpatului de a sustrage bicicleta neasigurată a persoanei vătămate S____ V_____ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prevăzut de art. 228 alin. (1) Cod penal.

În latură obiectivă, elementul material al infracțiunii de furt presupune o deposedare în legătură cu un bun mobil aparținând altuia și o împosedare a inculpatului cu bunul obținut prin infracțiune. Instanța constată, în legătură cu această faptă, că inculpatul a sustras bunul prin simpla luare, deoarece bicicleta era lăsată neasigurată.

Urmarea imediată a activității infracționale constă în producerea unei pagube cu caracter patrimonial, echivalentă cu valoarea bunului sustras, pe care a suferit-o persoana vătămată.

Legătura de cauzalitate reprezintă în speță legătura dintre fapta de luare, reținută în sarcina inculpatului și consecința imediată, respectiv pierderea patrimonială suferită de persoana vătămată.

Fapta s-a săvârșit cu intenție directă, astfel cum este caracterizată de dispozițiile art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca formă de vinovăție care presupune că făptuitorul prevede rezultatul activității infracționale și urmărește producerea lui prin săvârșirea faptei. Reprezentarea subiectivă a inculpatului reiese și în acest caz din atitudinea inculpatului care a conștientizat rezultatul faptei sale de luare a bunului și a dus la capăt activitatea prin sustragerea bunului.

Infracțiunea de furt se caracterizează, pe latură subiectivă, prin existența unui scop, în speță fiind dovedit faptul că inculpatul procedează astfel pentru a valorifica bunurile sustrase și a obține bani în schimbul vânzării lor.

Analizând fișa de cazier(f. 35-36) a inculpatului instanța constată că acesta a fost eliberat la data de 01.06.2015 la termen, conform hot. nr. 420/13.05.2015, fiind data la care s-a încheiat executarea pedepsei aplicate.

Raportat la situația inculpatului, instanța apreciază că se impune aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) Cod penal raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal, potrivit cărora există recidivă postexecutorie când după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii mai mare de un an, dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, inculpatul săvârșește o nouă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.

Instanța constată că inculpatul a executat pedeapsa anterior aplicată, fiind eliberat prin ajungerea la termen, la data de 01.06.2015, astfel că activitatea infracțională ulterioară a fost săvârșită în condițiile recidivei postexecutorii.

Dată fiind situația inculpatului, instanța urmează să facă aplicarea dispozițiilor art. 43 alin. (5) Cod penal, potrivit cărora limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fapta săvârșită în stare de recidivă postexecutorie se majorează cu jumătate.

Totodată, instanța constată că între momentul încheierii executării pedepsei anterioare și săvârșirea infracțiunilor ce fac obiectul prezentului dosar penal, inculpatul nu a mai suferit nicio condamnare, astfel că activitatea infracțională s-a realizat în condițiile concursului de infracțiuni.

Astfel, potrivit art. 38 alin. (1) Cod penal, există concurs când două sau mai multe infracțiuni s-au săvârșit de către aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, mai înainte ca inculpatul să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre acestea. În atare situație, potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal, dacă s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte.

Instanța reține și faptul că inculpatul a solicitat judecată în baza procedurii simplificate de recunoaștere a învinuirii, astfel că va face aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) Cod procedură penală conform cărora, când judecata s-a desfășurat potrivit procedurii simplificate, limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime, în cazul pedepsei cu închisoarea și cu o pătrime în cazul pedepsei amenzii.

Relativ la rămânerea faptei din data de 14.06.2015 în faza de tentativă, instanța are în vedere regimul sancționator specific, respectiv reducerea limitelor speciale ale pedepsei la jumătate, potrivit art. 33 alin. (2) teza I Cod penal.

Văzând că în speță sunt incidente mai multe cauze de reducere a limitelor de pedeapsă, raportat la fapta din data de 14.06.2015, rămasă în stadiul de tentativă, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 79 alin. (1) Cod penal care prevăd că, atunci când, în legătură cu o infracțiune, sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor legale privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante, cauze speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

Potrivit alin. (3) al art. 79 Cod penal, când în speță sunt incidente și cauze de reducere și cauze de majorare a limitelor de pedeapsă, limitele speciale ale pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc, potrivit art. 79 alin. (1) Cod penal urmând ca apoi să se majoreze.

La stabilirea fiecărei pedepse în parte urmează să fie avute în vedere dispozițiile art. de art. 74 Cod penal, privind criteriile generale de individualizare, luând în calcul: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul și scopul săvârșirii faptei, antecedentele penale ale inculpatului, precum și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal.

În concret, instanța constată că inculpatul a procedat în același fel în aproape toate situațiile, secționând cablul antifurt al bicicletelor pentru a putea pleca cu acestea și a le valorifica. În mod excepțional, nu a procedat astfel în situația bicicletei găsite neasigurată, față de care nu s-a impus înlăturarea sistemului de siguranță.

Totodată instanța constată că în antecedența penală a inculpatului sunt înregistrate numeroase fapte de furt, simplu sau calificat, săvârșite în diverse circumstanțe agravante. În legătură cu faptele din prezenta cauză, reține, astfel cum a mai precizat, dezvoltarea unui adevărat „modus operandi”, pentru care a dat dovadă și de pregătire prealabilă, în sensul că avea asupra sa un clește metalic, destinat tăierii cablului antifurt. Toate aceste aspecte denotă o reală specializare a inculpatului în comiterea infracțiunilor în acest mod și chiar mai mult, caracterul repetat al faptelor demonstrează dezvoltarea un mod de viață, axat pe sustragerea bunurilor și valorificarea lor în scopul obținerii de mijloace de subzistență, preferabil față de un loc de muncă obișnuit.

De asemenea instanța reține că inculpatul este neșcolarizat, nu are nici ocupație și nici loc de muncă și este cunoscut drept consumator de substanțe halucinogene.

Cu toate acestea trebuie avută în vedere în beneficiul inculpatului, atitudinea sinceră de pe parcursul cercetărilor și recunoașterea faptelor, participarea la aflarea adevărului și soluționarea cu celeritate a cauzei prin colaborarea cu autoritățile.

Pentru motivele expuse, instanța procedează la stabilirea pedepsei pentru fiecare faptă după cum urmează:

- Fapta din data de 09.06.2015 - persoană vătămată P_________ T______, constituie infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b) și d) Cod penal. În aplicarea dispozițiilor legale anterior indicate: reduce limitele de pedeapsă cu o treime, potrivit art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, obținând intervalul cuprins între 8 luni și 3 ani și 4 luni închisoare. Majorează limitele astfel obținute cu jumătate raportat la dispozițiile din materia recidivei postexecutorii, stabilind noile limite între 1 an și 5 ani închisoare. Între aceste limite, va aplica pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea săvârșită, având în vedere criteriile generale de individualizare.

Potrivit art. 67 alin. (1) Cod penal, pedeapsa complementară poate fi aplicată de instanță dacă pedeapsa principală este închisoarea sau amenda și apreciază că față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului, această pedeapsă este necesară. În continuare, dispozițiile art. 66 alin. (1) Cod penal prevăd că pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea exercitării unuia sau mai multora dintre drepturile expres prevăzute de lege în conținutul acestui articol, pe o perioadă de la unu la 5(cinci) ani.

Raportat la aspectele reținute în prezenta cauză, instanța apreciază că se impune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, respectiv a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. Exercițiul drepturilor urmează să fie limitat pe o perioadă de 1 an, care se calculează, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. c) Cod penal, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (1) Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) a), b) Cod penal, a căror exercitare a fost interzisă și cu titlu de pedeapsă complementară.

Astfel, instanța va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 66 alin. (1) lit a), b) Cod penal, care au fost interzise și cu titlu de pedeapsă complementară, care se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate, potrivit art. 65 alin. (3) Cod penal.

- Fapta din data de 14.06.2015 - persoană vătămată S____ V_____, constituie infracțiunea de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal. În aplicarea dispozițiilor legale anterior indicate: reduce limitele de pedeapsă cu o treime, potrivit art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, obținând intervalul cuprins între 4 luni și 2 ani închisoare. Majorează limitele astfel obținute cu jumătate raportat la dispozițiile din materia recidivei postexecutorii, stabilind noile limite între 6 luni și 3 ani închisoare. Între aceste limite, va aplica pedeapsa de 8 luni închisoare pentru infracțiunea săvârșită, având în vedere criteriile generale de individualizare.

Cu titlu de pedeapsă complementară, în baza dispozițiilor art. 67 alin. (1) Cod penal, instanța apreciază că se impune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal și în legătură cu această faptă, tot pentru o perioadă de 1 an, care se calculează, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. c) Cod penal, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (1) Cod penal va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 66 alin. (1) lit a), b) Cod penal, care au fost interzise și cu titlu de pedeapsă complementară, care se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate, potrivit art. 65 alin. (3) Cod penal.

- Fapta din data de 12.06.2015 - persoană vătămată D_____ A__, constituie infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal. În aplicarea dispozițiilor legale anterior indicate: reduce limitele de pedeapsă cu o treime, potrivit art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, obținând intervalul cuprins între 8 luni și 3 ani și 4 luni închisoare. Majorează limitele astfel obținute cu jumătate raportat la dispozițiile din materia recidivei postexecutorii, stabilind noile limite între 1 an și 5 ani închisoare. Între aceste limite, va aplica pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea săvârșită, având în vedere criteriile generale de individualizare.

Cu titlu de pedeapsă complementară, în baza dispozițiilor art. 67 alin. (1) Cod penal, instanța va interzice exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal și în legătură cu această faptă, tot pentru o perioadă de 1 an, care se calculează, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. c) Cod penal, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (1) Cod penal va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 66 alin. (1) lit a), b) Cod penal, care au fost interzise și cu titlu de pedeapsă complementară, care se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate, potrivit art. 65 alin. (3) Cod penal.

- Fapta 14.06.2015-persoană vătămată necunoscută, constituie tentativă la infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 32 alin. (1) Cod penal raportat la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal. În aplicarea dispozițiilor legale anterior indicate: reduce limitele de pedeapsă la jumătate, potrivit art. 33 alin. (2) teza I Cod penal, rezultând intervalul cuprins între 6 luni și 2 ani și 6 luni închisoare. Reduce limitele astfel obținute conform regulilor prevăzute de art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, obținând intervalul cuprins între 4 luni și 1 an și 8 luni închisoare. Majorează limitele astfel obținute cu jumătate raportat la dispozițiile din materia recidivei postexecutorii, stabilind noile limite între 6 luni și 2 ani și 6 luni închisoare. Între aceste limite, va aplica pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea săvârșită, având în vedere criteriile generale de individualizare.

Cu titlu de pedeapsă complementară, în baza dispozițiilor art. 67 alin. (1) Cod penal, instanța va interzice exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal și în legătură cu această faptă, tot pentru o perioadă de 1 an, care se calculează, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. c) Cod penal, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (1) Cod penal va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 66 alin. (1) lit a), b) Cod penal, care au fost interzise și cu titlu de pedeapsă complementară, care se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate, potrivit art. 65 alin. (3) Cod penal.

Văzând că cele patru fapte reținute în sarcina inculpatului au fost săvârșite în condițiile concursului de infracțiuni, în aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal, constată că pedeapsa cea mai grea este de 1 an închisoare. În ceea ce privește sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte, acesta este de 8 luni și 20 de zile. Astfel, instanța urmează să dea spre executare pedeapsa rezultantă de 1 an 8 luni și 20 de zile închisoare.

De asemenea, față de stabilirea, în raport de fiecare dintre pedepsele principale, a câte unei pedepse complementare, urmează să le contopească potrivit art. 45 alin. (3) Cod penal. Potrivit acestui text, dacă s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeași natură și cu același conținut, cum este cazul în speță, deoarece instanța a interzis aceleași drepturi inculpatului, în caz de concurs, se aplică pedeapsa cea mai grea.

În consecință, instanța va aplica, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, pe o perioadă de 1 an, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale

În privința pedepselor accesorii, față de prevederile art. 45 alin. (5) raportat la alin. (3) lit. a) Cod penal, va aplica pedeapsa accesorie rezultantă pe lângă pedeapsa principală rezultantă. În caz de concurs, dacă s-au stabilit mai multe pedepse accesorii de aceeași natură și cu același conținut, se aplică cea mai grea.

Astfel, în speță, instanța va aplica pe lângă pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, urmând să se execute de la punerea în executare a pedepsei principale și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Instanța constată că față de inculpat, pe parcursul urmăririi penale și al judecății s-a luat măsura preventivă a reținerii din data de 14.06.2015(ora 20.35) și până la data de 15.06.2015(ora 15.35) și s-a dispus respectiv menținut măsura arestului preventiv, începând cu data de 15.06.2015 și până la zi.

Raportat la prevederile art. 72 Cod penal, potrivit cărora, perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive, privative de libertate, se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate, instanța urmează să deducă din pedeapsa aplicată perioada reținerii din data de 14.06.2015(ora 20.35) și până la data de 15.06.2015(ora 15.35) și a arestului preventiv, începând cu data de 15.06.2015 și până la zi.

În baza dispozițiilor art. 399 alin. (1) Cod procedură penală potrivit cărora instanța are obligația ca prin hotărâre să se pronunțe și cu privire la măsurile preventive dispuse față de inculpat pe durata procesului penal.

În speță, instanța apreciază că se impune menținerea măsurii preventive a arestului preventiv motivat de necesitatea reprimării eventualei intenții a inculpatului de a săvârși fapte cu caracter infracțional dat fiind faptul că antecedența penală demonstrează că acesta procedează în mod frecvent la sustragerea bunurilor și valorificarea lor. În plus instanța are în vedere intervalul scurt de timp de la executarea ultimei pedepse privative de libertate și până la săvârșirea unor noi infracțiuni de furt astfel că apreciază că pedepsele aplicate anterior nu și-au atins scopul represiv și educativ și nu au fost apte să-l împiedice pe inculpat în săvârșirea unor noi infracțiuni, dovada fiind prezenta cauză penală.

Pentru motivele expuse instanța urmează să mențină măsura arestului preventiv până la punerea în executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii aplicate prin prezenta sentință.

Potrivit dispozițiilor art. 112 alin. (1) lit. b) Cod penal, bunurile care au fost folosite în orice mod sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului se confiscă.

Instanța reține că asupra inculpatului s-au găsit un patent tip sfic, cu mânere negre, uzat, ce a fost depus la Camera de Corpuri Delicte a D.G.P.M.B. – Secția 3 Poliție, astfel cum rezultă din dovada _______ nr. xxxxxxx din data de 15.06.2015(f. 63). În baza dispozițiilor anterior indicate, urmează să dispună confiscarea acestora, reprezentând bunuri folosite la săvârșirea infracțiunii, fiind cazul patentului cu care acesta secționa cablul antifurt al bicicletelor.

Pe latură civilă, instanța constată că persoanele vătămate s-au constitui părți civile în legătură cu pagubele patrimoniale suferite pe seama infracțiunilor de furt, după cum urmează: P_________ T______: prejudiciu de: 800 lei, S____ V_____: prejudiciu de: 170 lei (f. 94) și D_____ A__: prejudiciu de: 500 lei (f. 73)

Pentru soluționarea laturii civile, instanța are în vedere dispozițiile art. 19 Cod procedură penală, potrivit cărora acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile. Potrivit alin. (5) al aceluiași articol, repararea prejudiciului material și moral se face conform dispozițiilor legii civile.

Potrivit art. 1357 Cod civil, prejudiciul cauzat printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție cade în sarcina persoanei vinovate de săvârșirea faptei.

Instanța constată că pentru angajarea răspunderii civile delictuale a autorului faptei trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv: fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și vinovăția. Astfel, existența faptelor de furt a fost dovedită în speță prin administrarea probatoriului pe latură penală în vederea dovedirii infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului. Sub aspectul vinovăției, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma intenției directe, fiind îndeplinită și această condiție. Legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciul a fost stabilită prin efectuarea cercetărilor pe latură penală.

Față de considerentele expuse și având în vedere și soluția de condamnare stabilită de instanță în legătură cu activitatea infracțională a inculpatului, constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

În ceea ce privește prejudiciul, instanța reține că părțile civile au indicat în cuprinsul declarației de constituire ca parte contravaloarea bunurilor sustrase, astfel că va admite acțiunea civilă și va obliga inculpatul la plata, către părțile civile a sumelor indicate.

În concret, va obliga inculpatul la plata sumei de 800 lei, cu titlu de despăgubiri civile – daune materiale către partea civilă P_________ T______, la plata către partea civilă D_____ A__ a sumei de 500 lei și la plata către partea civilă S____ V_____ a sumei de 170 lei.

Asupra cheltuielilor judiciare ocazionate de purtarea procesului, dispozițiile art. 274 alin. (1) Cod procedură penală stabilesc faptul că plata cheltuielilor avansate de stat, în caz de condamnare, se suportă de către inculpat, cu excepția onorariului avocatului din oficiu, care rămâne în sarcina statului.

Instanța constată că prin rechizitoriu s-au stabilit cheltuieli judiciare în cuantum de 2000 lei aferente fazei de urmărire penală. Pentru faza de cameră preliminară și judecată, instanța stabilește cheltuieli în cuantum de 200 de lei.

Cumulând sumele, în baza dispozițiilor art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, instanța urmează să-l oblige pe inculpat la plata sumei de 2200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În egală măsură instanța reține că inculpatul a beneficiat de apărător din oficiu pe perioada fazei de judecată, ocazionând cheltuieli judiciare în cuantum de 520 lei, care, potrivit dispozițiilor aceluiași art. 274 alin. (1) raportat la art. 274 alin. (2) Cod procedură penală, rămân în sarcina statului și se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 228 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal și art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul S_________ V___ G____ (fiul lui N______ și E____, născut la data de 25.04.1980 în mun. București, domiciliat în mun. București, Calea Plevnei nr. 128, sector 6, posesor al C.I.P. ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățean român, neșcolarizat, necăsătorit, fără copii minori în întreținere, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale - recidivist), la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt în stare de recidivă postexecutorie (fapta din data de 14.06.2015 – persoană vătămată S____ V_____).

În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal aplică inculpatului S_________ V___ G____ pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, pe o perioada de 1 (unu) an, care se calculează conform art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal.

În baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, aplică inculpatului S_________ V___ G____ pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, care se execută, conform art. 65 alin. (3) din Codul penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal și art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, condamnă pe același inculpat - inculpatul S_________ V___ G____ la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (fapta din data de 14.06.2015 – persoană vătămată necunoscută).

În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal aplică inculpatului S_________ V___ G____ pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, pe o perioada de 1 (unu) an, care se calculează conform art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal.

În baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, aplică inculpatului S_________ V___ G____ pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, care se execută, conform art. 65 alin. (3) din Codul penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b) și d) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal și art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, condamnă pe același inculpat - inculpatul S_________ V___ G____ la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (fapta din data de 09.06.2015 – persoană vătămată P_________ T______).

În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal aplică inculpatului S_________ V___ G____ pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, pe o perioada de 1 (unu) an, care se calculează conform art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal.

În baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, aplică inculpatului S_________ V___ G____ pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, care se execută, conform art. 65 alin. (3) din Codul penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal și art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, condamnă pe același inculpat - inculpatul S_________ V___ G____ la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (fapta din data de 12.06.2015 – persoană vătămată D_____ A__).

În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal aplică inculpatului S_________ V___ G____ pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, pe o perioada de 1 (unu) an, care se calculează conform art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal.

În baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, aplică inculpatului S_________ V___ G____ pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, care se execută, conform art. 65 alin. (3) din Codul penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 38 alin. (1) din Codul penal, constată că cele patru infracțiuni deduse judecății sunt infracțiuni concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, contopește cele patru pedepse aplicate prin prezenta (8 luni închisoare, 6 luni închisoare, 1 an închisoare și un an închisoare) în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care se adaugă un spor de 8 luni și 20 de zile închisoare (o treime din celelalte pedepse), inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 1 an, 8 luni și 20 de zile închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din Codul penal, aplică inculpatului S_________ V___ G____ pe lângă pedeapsa principală rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, pe o perioada de 1 (unu) an, care se calculează conform art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal.

În baza art. 45 alin. (5) și alin. (3) lit. a) din Codul penal aplică inculpatului S_________ V___ G____ pe lângă pedeapsa principală rezultantă pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, care se execută, conform art. 65 alin. (3) din Codul penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 alin. (1) din Codul de procedură penală, deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 de ore din perioada 14.06.2015 (ora 20.35) – 15.06.2015 (ora 15.35) și perioada arestării de la data de 15.06.2015 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) din Codul de procedură penală, menține starea de arest a inculpatului S_________ V___ G____.

În baza art. art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 19 și urm. din Codul de procedură penală rap. la art. 1357 din Codul civil, admite acțiunile civile formulate de părțile civile P_________ T______, D_____ A__ ȘI S____ V_____.

Obligă pe inculpat la plata către partea civilă P_________ T______ a sumei de 800 lei, cu titlu de despăgubiri civile – daune materiale.

Obligă pe inculpat la plata către partea civilă D_____ A__ a sumei de 500 lei, cu titlu de despăgubiri civile – daune materiale.

Obligă pe inculpat la plata către partea civilă S____ V_____ a sumei de 170 lei, cu titlu de despăgubiri civile – daune materiale.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, ia față de inculpatul S_________ V___ G____ măsura de siguranță a confiscării speciale a unui patent tip sfic cu mânere negre, uzat, depus la Camera de Corpuri Delicte a D.G.P.M.B. – Secția 3 Poliție cu dovada _______ nr. xxxxxxx din data de 15.06.2015 (fila 63 din dosarul de urmărire penală).

În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, obligă pe inculpatul S_________ V___ G____ la plata către stat a sumei de 2.200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (2.000 lei din faza de urmărire penală și 200 lei din faza de cameră preliminară și de judecată).

În baza art. 274 alin. (1) rap. la art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat apărarea inculpatului S_________ V___ G____ în faza de judecată, în cuantum de 520 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2015.

Președinte,

M____ M______ O_____

Grefier,

M______ R___

Redactat / Tehnoredactat jud. M.M. O_____ + grefier M. R___

2 exemplare/30.10.2015