Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 15/A

Ședința publică din data de 07.01.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE : MIȚA M____

JUDECĂTOR: D_____-I_____ B______

Grefier: T______ C_______

-.-.-.-.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G______ E____ din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G_____

La ordine fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul P_____ S______ împotriva sentinței penale nr. 1516/07.05.2014 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal, a răspuns pentru inculpatul P_____ S______ – lipsă, avocat M____ A_____ în substituirea d-lui. avocat Tanu M_____ – apărător desemnat din oficiu, lipsă și intimatul-persoană vătămată Ș___ A___-A________.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 420 alin. 6 Cod procedură penală, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Apărătorul inculpatului, arată că, inculpatul P_____ S______ a formulat apel împotriva hotărârii instanței de fond prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Solicită reindividualizarea pedepsei aplicate apreciind că pedeapsa este prea mare.

De asemenea, solicită să fie avut în vedere că legea penală mai favorabilă, având în vedere situația antecedentelor penale, este legea penală veche care, deși prevede la infracțiunea de furt limite de pedeapsă mai mari, în ce privește regimul sancționator al recidivei este mai blând, instanța având doar facultatea de a aplica un spor la pedeapsa aplicată inculpatului și nu o obligație.

Acesta a avut o atitudine sinceră și a recunoscut și regretat fapta comisă, astfel că, solicită ca instanța să dea eficiență art. 72 cod penal referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepsei, că prejudiciul material creat părții vătămate este într-un cuantum redus și a fost integral acoperit, că partea vătămate nu s-a constituit parte civilă în cauză. A mai arătat că inculpatul are un loc de muncă și minori spre creștere și educare.

Solicită aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special iar în ce privește modalitatea de executare lasă la aprecierea instanței cu reținerea aspectelor învederate.

Procurorul, apreciază că apelul declarat de inculpat este nefondat solicitând respingerea acestuia.

În opinia sa, ar fi fost lege penală mai favorabilă Codul penal din 1969 dacă instanța ajungea la concluzia că se impune reținerea în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante. Cum instanța de fond a considerat că nu se impune reținerea acestora, în mod evident legea penală mai favorabilă a fost apreciată ca fiind noua reglementare intrată în vigoare la 01.02.2014 raportat la limitele de pedeapsă.

Arată că, pe vechiul cod penal în condițiile în care cauza s-a judecat în procedura simplificată, minimul special al pedepsei era de 2 ani închisoare fără circumstanțe. În condițiile noului Cod penal, minimul special era 1 an și 6 luni închisoare chiar și cu reținerea stării de recidivă.

Ca atare, în mod corect instanța de fond prin nereținerea circumstanțelor atenuante a reținut corect legea penală mai favorabilă prevederile noului Cod penal, sens în care a dispus schimbarea încadrării juridice în baza art. 386 C.pr.pen.

Apreciază că nu se impun în favoarea inculpatului a fi reținute circumstanțe atenuante dat fiind natura infracțiunii, modalitatea concretă de comitere și persoana inculpatului care a comis fapta din prezenta cauză în stare de recidivă, starea de recidivă prevind tot din săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni.

Raportat la aceste considerente solicită respingerea căii de atac ca nefondată

C U R T E A,

Asupra apelului penal de față, examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 1516/07.05.2014 a Judecătoriei B_____ s-a dispus, în baza art. 386 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei dată prin rechizitoriu, din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal din 1969, în infracțiunea prevăzută de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b și d noul Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal din 1969 și art. 5 din noul Cod penal. În baza art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b și d noul Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal din 1969, art. 5 din noul Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul P_____ S______ la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă comisă în data de 02/03. 08. 2013). În baza art. 60 din noul Cod penal s-a dispus ca pedeapsa să fie executată în regim privativ de libertate. S-a constatat că partea vătămată Sișu A___ A________ nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât prejudiciul a fost acoperit prin restituire. În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul P_____ S______ la plata sumei de 450 de lei cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, suma de 200 de lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului din oficiu M____ A____ din cursul judecății a rămas în sarcina statului și s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul B_____.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 06.12.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B_____, emis în dosarul nr. 4495/P/2013 și înregistrat la data de 06.12.2013 sub numărul XXXXXXXXXXXXXX, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul P_____ S______, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal din 1969 și art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în noaptea de 02/03.08.2013, în jurul orei 23.00, prin escaladarea și forțarea unei ferestre, inculpatul P_____ S______ a pătruns în imobilul martorei M______ M_____, din mun. B_____, ______________________, si a sustras mai multe scule electrice, în valoare de 3.819 lei, bunuri ce aparțineau persoanei vătămate Ș___ A___ A________.

Pentru dovedirea situației de fapt expuse în rechizitoriu au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal cercetare la fața locului însoțit de planșe fotografice(fl.3-18); declarație parte vătămată (fl.23,24); proces verbal depistare(fl.28); declarații martori (fl.21,22,33-36); declarații inculpat (fl.28,29,31,32); proces verbal predare primire(fl.26); raport expertiza th-judiciară (fl.27); proces verbal conducere in teren(fl.35-42).

În faza de cercetare judecătorească a fost audiat inculpatul în cadrul procedurii simplitate prevăzute de art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, care a arătat că recunoaște săvârșirea faptei astfel cum a fost aceasta reținută în actul de sesizare al instanței și își însușește probele administrate în cursul urmăririi penale, fără a mai solicita alte probe în fața instanței.

Analizând materialul probator administrat in cauză, instanța de fond a reținut că, din declarația inculpatului rezultă că la data de 02.08.2012, singur, pe timpul nopții, după ce a consumat băuturi alcoolice, până în jurul orelor 23.00, a intrat în curtea imobilului, învecinat cu cel in care locuia, pentru a depozita gunoi menajer in acel loc. A intrat pe poarta aflată in permanenta deschisa, a depozitat gunoi menajer si a observat fereastra deschisa de la grupul sanitar, a forțat balamalele acesteia si a escaladat-o, pătrunzând in baie, si, de aici, in camera imobilului, aflat in renovare, unde nu locuia nici o persoana. Din acea camera, inculpatul a sustras un flex marca Stern, o bormasina rotopercutoare marca Bosch, o autofiletanta marca Makita si doi redresori pentru acumulatori, a așezat bunurile ________________ a părăsit imobilul pe același traseu pe care intrase. După sustragerea bunurilor, s-a deplasat la domiciliu, si le-a ascuns in pivnița locuinței sale, fără sa fie văzut de vreo persoana.

A doua zi, la 03.08.2013, la ora 09.00, partea vătămata Ș___ A___ A________ (domiciliat in mun. B_____, _____________________, ______________) a sesizat faptul ca, in noaptea de 02/03.08.2013, persoane necunoscute, prin escaladarea ferestrei grupului sanitar, au pătruns _______________ imobilului din Mun. B_____, ______________________, unde executa lucrări de amenajare, si i-au sustras mai multe scule electrice (un flex, o bormasina, o autofiletanta, doi acumulatori, doua redresoare), în valoare de 4.200 lei.

Cercetarea la fața locului, efectuată in aceeași zi, a stabilit ca aspectele sesizate se confirmă, stabilindu-se faptul ca autorii furtului au patruns _______________ imobilului din mun. B_____, ______________________, prin escaladarea si forțarea ferestrei grupului sanitar,de la fața locului nefiind ridicate urme sau alte mijloace materiale de probă.

La aceeași dată, cu ocazia cercetării la fața locului, inculpatul a fost depistat de organele de politie pe ____________________ s-a cerut sa predea, de bună voie, bunurile sustrase, acesta conformându-se, in sensul ca s-a deplasat la domiciliul său, aflat pe aceeași stradă, dar la nr.6, predând sculele electrice sustrase, in prezența parții vătămate si a doi martori asistenți, întocmindu-se proces verbal.

Bunurile sustrase au fost predate părții vătămate cu dovada de predare primire de către organele de politie, motiv pentru care a precizat că nu se mai constituie parte civilă in procesul penal.

Față de cele expuse, luând în considerare și faptul că inculpatul în cadrul procedurii simplificate prevăzute de art. 374 alin. 4 Cod procedură penală a arătat că recunoaște săvârșirea faptei astfel cum a fost aceasta reținută în rechizitoriu, prima instanță și-a format convingerea că inculpatul a săvârșit fapta expusă în rechizitoriu (prevăzută de legea penală), cu forma de vinovăție cerută de legiuitor (intenția directă), acesta prevăzând și urmărind rezultatul faptei sale.

Sub aspectul laturii obiective, inculpatul a pus în executare hotărârea de a săvârși infracțiunea de furt, acțiunea comisă pe timpul nopții prin escaladarea și forțarea unei ferestre fiind complet efectuată iar urmarea socialmente periculoasă s-a produs datorită faptului că inculpatul a deposedat partea vătămată de bunul dorit intrând efectiv în stăpânirea acestuia până la depistarea de către organele de poliție.

Urmarea imediată constă în producerea unei pagube efective în patrimoniul persoanei vătămate Ș___ A___, reprezentând contravaloarea sculelor electrice sustrase.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor.

În consecință, s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se atrage răspunderea penală a inculpatului pentru infracțiunea comisă.

Cu privire la cererea reprezentantului Ministerului Public, de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d din noul Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b din Codul penal din 1969 și art. 5 din noul Cod penal, instanța de fond a admis-o, apreciind că limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea în discuție de Codul penal din 1969 sunt mai mari decât cele prevăzute de noul Cod penal. De asemenea, a arătat prima instanță și că, potrivit noului Cod penal, aplicarea pedepselor accesorii nu se mai realizează automat, ci doar în situația în care instanța a apreciat că se impune aplicarea pedepselor complementare. S-a constatat astfel că legea penală mai favorabilă pentru inculpat din perspectiva instituției pedepsei este noul Cod penal.

Pe de altă parte însă, s-a observat că regimul sancționator al recidivei postexecutorii reglementat în noul Cod penal este mult mai aspru decât cel regăsit în Codul penal din 1969, în prezent în această situație limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege majorându-se cu jumătate.

Instanța a reținut că nu se creează o „lex tertia” dacă după stabilirea pedepsei potrivit unei legi mai favorabile se procedează la aplicarea dispozițiilor referitoare la recidiva postexecutorie prevăzute de legea veche, care este mai favorabilă, întrucât pedeapsa și cauzele de agravare ale pedepsei sunt instituții juridice autonome.

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului P_____ S______ care, în noaptea de 02/03.08.2013, in jurul orei 23.00, prin escaladarea si forțarea unei ferestre, a pătruns in imobilul martorei M______ M_____, din mun. B_____, ______________________ si a sustras mai multe scule electrice, in valoare de 3.819 lei, bunuri ce aparțin părții vătămate Ș___ A___ A________, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. l - art. 229 alin. 1 lit. b și d noul Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, atât din punct de vedere al laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective.

Întrucât din fișa de cazier judiciar a inculpatului P_____ S______ rezultă că acesta a comis fapta dedusă judecății după executarea pedepsei de 4 ani si 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1550/31.05.2005 a Judecătoriei B_____ (arestat la 07.04.2005, liberat condiționat la 30.04.2008, cu un rest de 859 zile ) s-a reținut că acesta se află în stare de recidivă postexecutorie, față de această pedeapsă.

Având în vedere cele expuse, instanța de fond a aplicat inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcină o pedeapsă cu închisoarea prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 74 din noul Cod penal. La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța de fond a reținut că gradul de pericol social concret al faptei este unul sporit rezultând din împrejurarea că prejudiciul produs prin sustragerea bunurilor este de 3.819 lei și că acesta nu este la prima abatere de acest fel, fiind condamnat anterior de nu mai puțin de unsprezece ori tot pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, împrejurare din care transpare un „modus vivendi” al inculpatului.

De asemenea, prima instanță a dat relevanță și împrejurării că atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată inculpatul a manifestat o atitudine sinceră.

Luând în examinare toate aceste circumstanțe reale și personale ale inculpatului văzând și limitele de pedeapsă prevăzute de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b și d noul Cod penal (1 an - 5 ani), reduse prin efectul dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedura penală, instanța de fond a apreciat ca oportună în cauză aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată spre minimul special al pedepsei, respectiv 1 an și 6 luni închisoare.

Nu s-a redus pedeapsa aplicată sub minimul prevăzut de lege întrucât doar poziția procesuală sinceră a inculpatului nu este suficientă pentru a contrabalansa perseverența infracțională a acestuia.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, date fiind circumstanțele concrete ale cauzei, instanța de fond a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa aplicată potrivit art. 60 din noul Cod penal, în regim privativ de libertate.

Sub aspectul laturii civile, s-a reținut că persoana vătămată Ș___ A___ A________ a precizat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, întrucât bunurile sustrase i-au fost restituite. În consecință instanța de fond a constatat intervenită împrejurarea menționată.

Văzând că în cauză a fost pronunțată o soluție de condamnare, reținând culpa procesuală a inculpatului, prima instanță l-a obligat pe aceasta la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției rămânând în sarcina statului.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul P_____ S______.

În apelul astfel declarat, inculpatul P_____ S______ a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, apreciind că aceasta este prea mare. A învederat inculpatul că a avut o atitudine sinceră și a recunoscut și regretat fapta comisă, astfel că în cauză se poate da eficiență dispozițiilor art. 76 din noul Cod penal, referitoare la efectele circumstanțelor atenuante. De asemenea, s-a arătat că prejudiciul material cauzat persoanei vătămate a fost într-un cuantum redus și a fost integral acoperit. A mai precizat inculpatul că are un loc de muncă și trei minori în întreținere.

Apelul declarat de inculpatul P_____ S______ este fondat.

Analizând hotărârea apelată prin prisma criticii formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu art. 417 alin. 2 C.proc.pen., Curtea reține că prin hotărârea pronunțată de instanța de fond situația de fapt a fost corect stabilită, pe baza probatoriilor administrate în cauză, iar fapta comisă de inculpată a fost încadrată corespunzător din punct de vedere juridic, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la momentul pronunțării sentinței.

În opinia Curții, raportat la modalitatea în care s-a săvârșit fapta dedusă judecății, dar mai ales la împrejurările ce caracterizează persoana inculpatului (acesta figurând în evidențe cu nu mai puțin de 10 sentințe penale de condamnare), în mod judicios instanța de fond a apreciat că în speță nu se impunea a se reține în favoarea inculpatului P_____ S______ circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Nereținerea de circumstanțe atenuante determină în mod evident aplicarea în privința inculpatului a noului Cod penal ca fiind legea penală mai favorabilă.

Totuși, chiar dacă nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante, Curtea consideră că atitudinea sinceră manifestată de inculpat încă de la începutul cercetărilor, precum și faptul că acesta a restituit persoanei vătămate bunurile sustrase chiar a doua zi după comiterea faptei, justifică orientarea pedepsei înspre minimul special posibil prevăzut de lege.

De asemenea, Curtea apreciază că în favoarea inculpatului poate fi reținută și împrejurarea că acesta, deși nu este căsătorit, are trei copii în întreținere (certificate de naștere, filele 14, 17 și 20 dosar apel), iar mama acestora, respectiv concubina inculpatului, N______ D______, prezintă un handicap accentuat, astfel cum rezultă din copia certificatului depus la dosarul cauzei (fila 13 dosar apel).

Reapreciind asupra cuantumului pedepsei aplicate inculpatului P_____ S______ prin prisma considerentelor mai sus expuse, Curtea consideră că o pedeapsă de 1 an închisoare este suficientă pentru a sancționa în mod corespunzător atât gravitatea infracțiunii deduse judecății, cât și periculozitatea inculpatului.

Față de toate acestea, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a din noul Cod de procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de inculpatul P_____ S______, va desființa în parte sentința penală nr. 1516/07.05.2014 a Judecătoriei B_____, iar în rejudecare va reduce, de la 1 an și 6 luni închisoare la 1 an închisoare, pedeapsa aplicate acestuia de instanța de fond pentru infracțiunea dedusă judecății, urmând a fi menținută modalitatea de executare stabilită prin sentința penală apelată.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care acestea nu contravin dispozițiilor prezentei decizii.

În baza art. 272 alin. 1 din noul Cod de procedură penală, se va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul G_____, a sumei de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în apel, iar în baza art. 275 alin. 3 din noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare aferente soluționării apelului vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul declarat de inculpatul P_____ S______ ( fiul lui V_______ și M____, născut la data de 19.11.1968, domiciliat în B_____, _______________________, C.N.P.xxxxxxxxxxxxx).

Desființează în parte sentința penală nr. 1516/07.05.2014 a Judecătoriei B_____ și, în rejudecare:

Reduce, de la 1 an și 6 luni închisoare la 1 an închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului P_____ S______.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul G_____ a sumei de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în apel (av. Ț___ M_____).

Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.01.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

Mița MârzaDragoș-I_____ B______

Grefier,

Tehnored: D.I.B./07.04.2015

fond: I. Ș_____

CT/ 2 ex.