Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

TRIBUNALUL C________

SECȚIA A II-A CIVILĂ

Sentința civilă nr. 2670

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2015

Judecător-sindic – D______ C____

Grefier – F______ O____

Pe rol, soluționarea acțiunii reglementată de art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006 formulată de reclamanta D.G.R.F.P. G_____ prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C________, ________________ nr. 18 în contradictoriu cu pârâtul R___ E____ G___, domiciliat în ______________________________, Șoseaua N____ V___ nr. 1A, județul C________.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită, în condițiile art. 163 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:

Examinând înscrisurile dosarului, judecătorul-sindic constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acțiunii.

JUDECĂTORUL-SINDIC,

Asupra cererii de față, reține:

Creditoarea DGRFP G_____ prin AJFP C________ a solicitat judecătorului-sindic antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului R___ E____ G___ în calitate de asociat și administrator statutar al ________________, care urmează să suporte pasivul debitoarei.

În considerentele cererii, reclamanta apreciază că pârâtul se face vinovat de săvârșirea faptelor reglementate de art. 169 lit. c) și d) din Legea 85/2014, răspunderea instituită de textele menționate fiind una delictuală ale cărei condiții sunt întrunite în cauză. În acest sens, susține că prejudiciul este format din pasivul debitorului astfel cum rezultă din tabelul definitiv, vinovăția se apreciază chiar prin existența unei culpe, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciul produs este prezumată de lege, iar fapta ilicită se circumscrie prevederilor art. 169 lit. c) și d) din Legea 85/2006.

Referitor la acest din urmă element al răspunderii delictuale, reclamanta învederează că debitoarea avea obligația de a pune la dispoziția administratorului judiciar și a judecătorului sindic documentele și informațiile prevăzute de art.67 și art.74 din Legea 85/2014, respectiv bilanțul și copiile registrelor contabile, lista completă a tuturor bunurilor sale precum și lista completă a tuturor creditorilor. Ori, din rapoartele întocmite de administratorul judiciar, reiese faptul că nu a intrat în posesia documentelor contabile ale societății. Acesta a efectuat demersuri pe site-uri specializate și a găsit informații privind situații financiare aferente perioadei 2000-2008, după anul 2008 nemaifiind întocmite bilanțuri contabile.

Din verificarea datelor publicate, rezultă că administratorul societății debitoare nu a declarat pierderea, sustragerea ori distrugerea documentelor contabile și nici nu a depus situațiile financiare la Registrul Comerțului și la administrația financiară, deși avea această obligație instituită prin art. 1 din Legea 82/1991, dar și prin art. 73 alin. 1 lit. c și e din Legea 31/1990. Nedepunerea evidenței contabile poate indica faptul că aceasta nu a fost întocmită, că nu au fost înregistrate veniturile și cheltuielile, acte care au avut drept scop sustragerea de la plata către bugetul de stat a obligațiilor fiscale. Totodată, lipsa documentației contabile împiedică cunoașterea situației reale a patrimoniului societății și poate să conducă la starea de insolvență, respectiv la imposibilitatea societății de a face față datoriilor exigibile.

Mai arată reclamanta că deși starea de insolvență era iminentă, pârâtul în calitate de administrator nu a întreprins demersurile necesare pentru a limita valoarea debitelor către terți, încălcând astfel prev. art.66 din Legea 85/2014 care prevede obligativitatea debitorului de a depune o cerere la tribunal, în condițiile în care starea de insolvență este iminentă.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 169 lit. c) și d) din Legea 85/2014.

Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.

Analizând cererea reclamantei, instanța reține următoarele considerente de fapt și de drept:

În exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, administratorul judiciar a întocmit rapoarte de activitate, în conformitate cu art. 59 alin 1 din Legea 85/2014, în care a arătat că nu a reușit să intre în posesia actelor contabile ale societății.

Potrivit dispozițiilor art. 169 lit. c) și d) din Legea 85/2014 „...judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;”

d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă”.

Examinând cererea creditoarei în raport de aceste dispoziții legale, se constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale nici uneia din faptele invocate.

Referitor la fapta prevăzută de art. 169 lit. c), din aceste dispoziții se desprind următoarele condiții: să se fi dispus continuarea unei activități care ducea persoana juridică în mod vădit la încetare de plăți; această continuare să fi fost dispusă în interes personal.

O activitate poate duce în mod vădit la încetare de plăți atunci când ea este atât de riscantă încât nu are șanse de reușită sau atunci când posibilitățile materiale sau financiare exclud de plano asumarea unei astfel de activități și, totuși, se ia decizia continuării acesteia.

În cauza de față creditoarea nu a menționat care a fost activitatea pe care debitoarea a continuat-o deși aceasta ducea în mod inevitabil la încetarea de plăți.

Din raportul asupra cauzelor nu rezultă că vreo activitate dispusă de pârât a fost cea care a dus la încetarea de plăți.

Se constată astfel că, din analiza activității debitoarei efectuată de administratorul judiciar și din celelalte probe ale dosarului nu rezultă că pârâtul, prin acțiunile sau omisiunile sale, ar fi determinat continuarea activității debitoarei și agravarea pasivului acesteia in propriul său interes.

În ce privește fapta prev. de art.169 lit. d), judecătorul sindic reține că nedepunerea actelor arătate de art.67 din Legea nr.85/2014, neînregistrarea bilanțurilor contabile la O.R.C. nu se regăsesc în conținutul laturii obiective reglementată de art.169 lit. d, respectiv în ținerea unei evidențe fictive, provocarea dispariției unor documente contabile sau neținerea contabilității conform legii.

Răspunderea administratorului unei societăți comerciale pentru motivul că nu a ținut contabilitatea în conformitatea cu legea, fiind o obligație izvorâtă din lege, este o răspundere civilă delictuală, astfel că, pentru angajarea acestei răspunderi, trebuie să se dovedească, întrunirea condițiilor reglementate de art. 1357-1359 Cod civil, și anume: existența faptei ilicite reglementată de art. 169 lit. d), a prejudiciului suferit, a culpei pârâtului, precum și a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.

Pentru aplicarea art.169 alin.1 lit. d), trebuie dovedit că a fost ținută o contabilitate fictivă, că au dispărut documente contabile sau nu a fost ținută contabilitatea în conformitate cu legea. Nu este suficientă simpla existență a neținerii contabilității în conformitate cu legea, ci mai este necesar ca prin această faptă să se fi produs starea de insolvență, adică să existe legătură de cauzalitate între faptă și starea de încetare a plăților.

În ceea ce privește obligația administratorului de a ține registrele în conformitate cu legea, condiția impusă de legiuitor este că neîndeplinirea acesteia, respectiv neținerea contabilității să fi cauzat ajungerea societății în stare de insolvență, ori în cauză nu s-a dovedit acest lucru.

Instanța reține că reclamanta nu arată care dintre cele trei elemente materiale ale activității păgubitoare săvârșite de administrator ar fi incidente în cauză, iar din actele de la dosar, întocmite de lichidatorul judiciar, nu rezultă caracterul fictiv al evidențelor contabile, nici dispariția unor documente contabile și nici încălcarea dispozițiilor legale privind evidența contabilă.

Referitor la prezumția prevăzută de art.169 alin.1 lit. d), aceasta există numai în ceea ce privește faptele ilicite comise după _____________________ Legii nr.85/2014, ori în cauză presupusele fapte ale administratorului societății debitoare nu puteau fi săvârșite decât anterior intrării în vigoare a acestei legi, având în vedere că cererea de deschidere a procedurii de insolvență a fost formulată la data de 10.12.2014, iar Legea nr.85/2014 a intrat în vigoare la 28.06.2014.

Cum reclamanta nu a produs dovezi în acest sens, rezultă că nu poate fi reținută răspunderea pârâtului pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 169 alin.1 lit. c) și d).

Pentru considerentele prezentate, cererea reclamantei urmează să fie respinsă, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta D.G.R.F.P. G_____ prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C________, ________________ nr. 18 în contradictoriu cu pârâtul R___ E____ G___, domiciliat în _____________________________________________ V___ nr. 1A, județul C________, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 7 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 noiembrie 2015.

Judecător-sindic,

D______ C____ Grefier,

F______ O____

red.jud.D.C____

11.11.2015/3 ex.

ROMÂNIA

Tribunalul C________

Secția a II-a civilă

__________________ nr. 31

Dosar XXXXXXXXXXXXXXXX

COMUNICARE

Sentința civilă nr. 2670/10.11.2015

Către,

^[2)]..................................................................................................................

(lista anexă)

Se comunică, alăturat, copia sentinței civile nr. 2670/10.11.2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXXX, de Tribunalul C________, Secția a II-a civilă, privind debitorul ____________________., cu sediul în C________, județul C________, înmatriculată în registrul comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx.

Parafa președintelui instanței, Grefier,

(semnătura și ștampila)

LISTA ANEXĂ

Reclamanta

D.G.R.F.P. G_____ prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C________, ________________ nr. 18

Pârât

R___ E____ G___, domiciliat în ______________________________, Șoseaua N____ V___ nr. 1A, județul C________