R O M Â N I A

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1328

Ședința publică de la 15 septembrie 2015

Completul compus din:

Judecător sindic: S____ C_______ – Președinte

Grefier: V_______ S_____ S______

Pe rol pronunțarea sentinței în cauza comercială privind pe reclamanta ______________________ PRIN LICHIDATOR JUDICIAR SMDA M____ INSOLVENCY SPRL în contradictoriu cu pârâtul K_____ S___, având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.

În lipsa părților.

Se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința publică din 03 septembrie 2015, iar încheierea din acea zi face parte integrantă din prezenta sentință.

JUDECĂTORUL –SINDIC,

deliberând asupra cauzei de față în camera de consiliu, constatã urmãtoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXXX SMDA M____ Insolvency SPRL, lichidatorul judiciar al debitoarei _______________________ a solicitat atragerea răspunderii personale a pârâtului S___ K_____, pentru suma de 2077 lei, reprezentând pasivul debitoarei și la plata sumei reprezentate de cheltuielile de executare silită. De asemenea s-a solicitat instituirea unor măsuri asiguratorii.

In motivarea cererii s-a arătat că prin Sentința civilă nr. 1213/2014 s-a dispus _________________________ procedura simplificată a debitoarei.

Lichidatorul judiciar a arătat că dupa deschiderea procedurii, pârâtul, care este fostul administrator statutar, nu a predat documentele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006, situație în care nu se poate stabili cu exactitate situația societății debitoare.

In drept au fost indicate prevederile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006.

Pârâtul nu a depus întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Antrenarea răspunderii materiale în condițiile art.138 lit. d din Legea 85/2006, presupune existența uneia dintre faptele culpabile enumerate expres în text, a unui prejudiciu și a unui raport de cauzalitate între fapta și prejudiciul creat – instalarea stării de insolvență.

Potrivit textului de lege menționat mai sus, angajarea răspunderii patrimoniale a persoanelor enumerate de art.138, intervine atunci când “au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.”

Natura juridică a răspunderii prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 împrumută cele mai multe din caracteristicile generale ale răspunderii civile delictuale, fiind totuși o răspundere specială.

Astfel, faptul că o persoana își asumă responsabilitatea de a gestiona o activitate sistematică, organizată, care presuspune cunoștințe de natură profesională și prin desfășurarea căreia pot fi afectate în mod grav și ireversibil din punct de vedere patrimonial mai multe persoane, nu poate rămâne fără consecințe în planul angajării răspunderii delictuale.

In astfel de cazuri răspunderea trebuie angajată chiar în cazul culpei ușoare, neglijenței simple, având în vedere că neglijența administratorului nu afectează doar societatea debitoare ci și terțe persoane private care pot intra în insolvență ca urmare a nerespectării obligațiilor asumate de debitoare, precum și întreaga societate, prin neplata creanțelor bugetare.

Mai mult, în măsura în care evidențele contabile ale debitoarei nu sunt ținute în ordine, nu sunt predate actele contabile pentru a se verifica dacă au fost ținute în ordine sau/și nu pot fi identificate fizic bunurile care potrivit evidențelor ar trebui să existe în patrimoniul debitoarei, fiind vorba despre o activitate profesională, funcționează prezumția de culpa a administratorului în apariția stării de insolvență și a imposibilității recuperării creanțelor prin lichidarea patrimoniului debitoarei, prezumție care poate fi răsturnată prin proba contrarie de către administrator.

Potrivit prevederilor art. 998, 999 din vechiul cod civil, și art. 1349 și art. 1381 și urm. din NCC, orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obligă pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara, omul fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa.

Angajarea răspunderii civile delictuale presupune ca reclamantul, căruia potrivit prevederilor art. 1169 din vechiul C. civ, aplicabile în speță, în temeiul art. 230 lit. a din legea de punere în aplicare a NCC, îi revine sarcina probei, să facă dovada prejudiciul, a faptei ilicite, vinovăției, precum și a legãturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Referitor la prejudiciu, în speță, acesta a fost dovedit de către lichidatorul judiciar, fiind reprezentat de valoarea creanțelor pentru care s-a întocmit tabelul definitiv de creanțe (f. 44 din dosarul de bază).

Referitor la fapta culpabilă, se constată că potrivit prevederilor art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar trebuie să facă dovada că pârâtul a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.

In speță nu s-a făcut dovada directă că pârâtul ar fi săvârșit vreuna dintre faptele mai sus menționate dar acesta a încălcat în mod clar:

• obligația de a preda în termenul prevăzut de art. 35 din Legea nr. 85/2006 actele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006
• obligația prevăzută de art. 27 și art. 143 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 de a solicita deschiderea procedurii insolvenței în termen de 30 de zile de la data apariției stării de insolvență

Prin urmare, este în afara oricărei discuții că în speță sunt întrunite toate cerințele pentru a opera prezumția de culpă, fiind făcută dovada nepredării actelor contabile în termen de către pârâtul care avea obligația legală de a preda actele si de a colabora cu lichidatorul pentru a clarifica situația societății.

Prin urmare, instanta reține culpa administratorului căruia nu-i poate fi permis într-un stat de drept sa organizeze si să desfășoare o activitate prin care a prejudiciat terțe persoane și, în principal bugetul consolidat al statului, și apoi să obțină beneficii din încălcarea obligațiilor legale mai sus citate, respectiv de a clarifica situația juridica si datoriile societății debitoare.

In privinta raportului de cauzalitate, este evident ca în procedura insolventei, analiza acestuia prezinta particularitatea ca trebuie plecat de la constararea că administratorului statutar îi revin obligatii stricte prin legislatia speciala (Legea nr. 31/1990, Legea nr. 82/1991, Legea nr. 85/2006, Codul fiscal, Codul de pr. fiscala), obligatii instituite exact cu scopul de a proteja, pe cât posibil, societatea și terțele persoane care intră în relatii cu societatea de consecințele unui comportament abuziv sau doar neglijent din partea persoanei fizice care are putere de directie si control asupra societații.

Cum în speță societatea a acumulat datorii față de terți, respectiv față de bugetul de stat, datorii care nu pot fi plătite din resursele societatii, se reține a fi îndeplinita si conditia existentei raportului de cauzalitate.

In concluzie, lichidatorul judiciar a dovedit existența prejudiciului invocat, reprezentat de creanțele înscrise în tabelul creditorilor ce nu pot fi acoperite din resursele debitoarei, faptele culpabile și legatura de cauzalitate sunt prezumate, asa cum s-a arătat mai sus, motiv pentru care se admite acțiunea, cu privire la suma de 2077 lei.

Referitor la cererea privind plata sumei reprezentate de cheltuielile de executare silită, se constată că suma nu este precizată și nici dovedită, motiv pentru care se respinge cererea.

Referitor la cererea privind instituirea unor măsuri asiguratorii, se constată că nu au fost indicate bunurile și, în plus, potrivit art. 141 din Legea nr. 85/2006, instituirea măsurilor este condiționată de plata unei cauțiuni iar în speță lichidatorul judiciar a arătat că nu există bunuri în averea debitoarei, creditorii nu au fost dispuși să avanseze sume în cursul procedurii și nici lichidatorul judiciar nu s-a oferit să avanseze sume.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea SMDA M____ Insolvency SPRL, lichidatorul judiciar al debitoarei _______________________.

Obligă pârâtul S___ K_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Miercurea C___, _______________________, nr. 45, scara B, ____________________, să vireze în contul de faliment al debitoarei _______________________ suma de 2077 lei.

Respinge în rest acțiunea.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Apelul se depune la Tribunalul Harghita, sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 15.09.2015.

Judecător sindic Grefier

S____ C_______ V_______ S_____ S______

Red. S.C.

Tehn. V.S.S./id/16.09.2015

Ex. 6