JUDECĂTORIA ARADOperator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
Sentința civilă nr. 4550
Ședința publică din data de 21 septembrie 2015
Președinte: R_____ F______ B_____
Grefier: R_____ F______
S-a luat în examinare plângerea formulată de petenta S.C. E___ S_____ International S.R.L. în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Control în Transportul Rutier, împotriva procesului-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/27.04.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Instanța procedează la judecată, potrivit art. 411 pct. 2 Cod procedură civilă, întrucât intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Plângerea este timbrată cu 20 lei, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care, în temeiul art. 94 pct. 3 Cod procedură civilă raportat la art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța se declară competentă general, material și teritorial să judece prezenta plângere.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255, 265 Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar, având în vedere că este admisibilă potrivit legii și poate conduce la soluționarea cauzei.
În baza art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează că cercetarea procesului are loc la acest termen.
În temeiul art. 244 Cod procedură civilă, socotindu-se lămurită, instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și, văzând lipsa părților, care au solicitat judecarea în lipsă, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la această instanță în data de 21.05.2015, sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXX, petenta S.C. E___ S_____ International S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Control în Transportul Rutier, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/27.04.2015 sau, în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului ori reindividualizarea sancțiunii prin reducerea cuantumului amenzii, cu consecința restituirii sumei de 2.000 lei, care a fost deja achitată.
În motivarea plângerii, petenta a invocat nulitatea procesului-verbal de contravenție arătând că acesta a fost întocmit fără a i se acorda posibilitatea reprezentantului societății, prezent la locul faptei în persoana conducătorului auto, de a formula obiecțiuni, fiind încălcate, astfel, dispozițiile art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001. Conducătorul auto a dorit să arate ca obiecțiuni că autovehiculul cu nr. XXXXXXXXX, deși nu avea plăcuțe suplimentare care să ateste masele și dimensiunile maxime admise și autorizate, acesta are și avea la momentul sancționării plăcuța aplicată de producător cu masele maxime admise, fapt ce rezultă din chiar procesul-verbal de contravenție.
De asemenea, potrivit petentei, calitatea de reprezentant legal al societății, deținută de conducătorul auto, a fost schimbată de către intimat, în mod abuziv, în calitatea de martor.
Totodată, s-a învederat instanței faptul că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit fără a fi prezent vreun martor, deși actul sancționator a fost întocmit pe DN 7 km 550 A___, o arteră fluent circulată, astfel că există dubii că nu s-a găsit nicio persoană care să semneze actul în această calitate.
Petenta a mai arătat că, prin fapta reținută în sarcina sa, respectiv omisiunea de a aplica plăcuțele privind masele și dimensiunile admise și autorizate ale acestora, în termen de 10 zile de la efectuarea inspecției tehnice periodice, nu a adus atingere vreuneia dintre valorile sociale ocrotite de lege, iar fapta nu prezintă un pericol social ridicat, motiv pentru care se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, cu atât mai mult cu cât aceasta nu este rezultatul unor sustrageri, ci se datorează dificultăților financiare întâmpinate de petentă în contextul crizei globale.
Mai mult, aceste mase și dimensiuni pot fi cu ușurință vizualizate atât în cartea de identitate a autovehiculului, cât și în certificatele de înmatriculare ale acesteia, sigurele documente prin care vehiculul este înregistrat și pus în circulație, iar reglementările în baza cărora a fost sancționată nu există la nivelul Uniunii Europene. Inclusiv Comisia Europeană, în răspunsul dat către Uniunea Internațională a Transportatorilor, a arătat că niciun stat membru nu are dreptul de a impune două modalități de îndeplinire a cerințelor unei directive în același timp.
În drept, a invocat prevederile O.G nr. 2/2001.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea plângerii, arătând că în data de 27.04.2015 a fost depistat în localitatea A___, pe DN 7, km 550, autovehiculul cu nr. XXXXXXXXX, deținut și utilizat de petentă și condus de S_______ Lavinius C_________, care a efectuat un transport de marfă fără a respecta obligația de a asigura, în termen de 10 zile de la data efectuării ITP-ului, echiparea autovehiculului cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestuia, faptă ce constituie contravenția prevăzută de art. 4 pct. 61 din HG nr. 69/2012 și o încălcare gravă a prevederilor Regulamentului CE nr. 1071/2009, CE nr. 1072/2009 și O.G. nr. 27/2011.
Intimatul a arătat că fapta contravențională a existat și a fost corect delimitată, iar procesul-verbal de contravenție reprezintă o stare de fapt la momentul controlului, astfel că petenta nu poate fi exonerată de răspundere, precizând, totodată, că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16, 17 și 19 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, contravenientul este o persoană juridică al cărei reprezentant legal nu a fost de față la momentul constatării faptei întrucât controlul a fost efectuat în trafic, iar conducătorul auto, angajat al societății, nu are calitatea de reprezentant legal, și ca atare nu poate angaja răspunderea civilă a acestuia prin semnarea procesului-verbal de contravenție, fiind doar un prepus al societății, considerent în baza căruia, de asemenea, nu poate formula nici obiecțiuni. În plus, în situația în care reprezentantul legal al societății contraveniente nu este de față, agentul constatator are posibilitatea dată de legiuitor de a încheia actul în lipsa acestuia, ulterior identificării unui martor asistent care să ateste acest fapt.
Pe fondul cauzei, intimatul a învederat instanței faptul că petenta nu și-a respectat obligația de a echipa autovehiculul cu plăcuțe din care să rezulte masele maxim admise/autorizate, în maxim 10 zile de la data efectuării ITP-ului, obligație stabilită de legiuitor în sarcina operatorului de transport.
Totodată, a arătat că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumpția de autenticitate și veridicitate, că are valoarea probantă a unui act doveditor preconstituit, care face dovada faptei comise până la proba contrară, iar petenta nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de către agenții constatatori.
Intimatul a precizat că se opune înlocuirii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului apreciind că fapta săvârșită prezintă un grad de pericol social ridicat, pericol ce este dat de chiar limitele amenzii stabilite prin art. 21 din OG nr. 2/2001 și H.G. nr. 69/2012. În speță, agentul constatator a aplicat minimul amenzii prevăzută de lege, 4000 lei, ținând cont de toate criteriile prevăzute în art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
În drept, a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 27/2011, H.G. nr. 69/2012, Ordinul MTI 980/2011.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar constând în procesul-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/27.04.2015 (fila 7), sentința civilă nr. 599/04.05.2015 a Judecătoriei Carei (filele 11-13), ordine de plată nr. 456/05.05.2015 și nr. 457/05.05.2015 reprezentând dovada achitării a jumătate din minimul amenzii aplicat (filele 14-15).
Analizând întreg probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/27.04.2015 încheiat de I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR (fila 7), petenta a fost sancționată cu o amendă în sumă de 6.000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 4 pct. 61 din H.G. nr. 69/2012 și sancționate de art. 7 alin. (1), (2) lit. a) din același act normativ, întrucât la controlul în trafic efectuat în data de 27.04.2015, ora 10:41, pe DN 7, km 550, localitatea A___, județ A___, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, utilizat de către petentă și condus de către conducătorul auto S_______ Lavinius C_________, care a efectuat un transport de marfă fără a respecta obligația de a asigura echiparea autovehiculului cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora, în termen de 10 zile de la data ultimei inspecții tehnice periodice.
În drept, în temeiul art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța este datoare să cerceteze termenul în care a fost introdusă plângerea, legalitatea și temeinicia procesului-verbal și să hotărască asupra sancțiunii.
Cu privire la termen, instanța reține că plângerea contravențională a fost formulată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul formei (legalității), instanța constată că procesul-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/27.04.2015 a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, fiind totodată stipulate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța reține că, deși la momentul încheierii procesului-verbal de contravenție petenta nu a avut în mod obiectiv posibilitatea de a formula obiecțiuni întrucât procesul-verbal a fost întocmit în lipsa reprezentantului legal al acesteia, care nu era de față, împrejurare consemnată expres în cuprinsul procesului-verbal de contravenție („reprezentantul legal al societății nu se află de față, deci nu a putut formula obiecțiunii”), iar șoferul nu are calitatea de reprezentant legal, petenta a avut pe deplin posibilitatea de le formula pe calea plângerii contravenționale (aceasta fiind rațiunea existenței acestei căi de atac), cale de care a și înțeles să uzeze, astfel că nu se pune problema vreunei vătămări cauzate acesteia ori a anulării procesului-verbal pentru acest motiv, ca urmare a nerespectării dispozițiilor art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001. În același sens sunt și dispozițiile deciziei nr. XXII din 19 martie 2007 pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Totodată, câtă vreme șoferul petentei nu are calitatea de reprezentant legal al petentei și nu poate angaja răspunderea civilă a acesteia, el poate semna procesul-verbal în calitate de martor asistent, în măsura în care dorește. Or, având în vedere că în speță conducătorul auto S_______ Lavinius C_________ nu a refuzat, ci a ales să semneze procesul-verbal de contravenție în calitate de martor asistent, nu se poate reține că în mod abuziv i s-a atribuit aceasta calitate ori că petentei i-a fost cauzată vreo vătămare astfel. Mai mult, conform art. 19 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, singura persoană care nu poate avea calitatea de martor asistent este un alt agent constatator, fără a exista o dispoziție care să interzică unui angajat al petentei să dețină această calitate.
Prin urmare, criticile petentei referitoare la legalitatea procesului-verbal de contravenție sunt neîntemeiate, în absența dovedirii unui vătămări care nu poate fi înlăturată altfel.
Sub aspectul temeiniciei (al fondului) procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, fiind vorba despre fapte constatate ex propriis sensibus (personal) de către un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii (agenții constatatori din cadrul Inspectoratului de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu), procesul-verbal, legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Simpla contestare a stării de fapt, în lipsa unor probe pertinente și credibile care să demonstreze susținerile petentei, nu poate conduce la anularea procesului-verbal de contravenție pe motiv că acesta nu corespunde realității, fiind cunoscut că, până la proba contrară, procesul-verbal constituie proba că persoana în cauză a comis fapta care îi este imputată, bucurându-se de prezumția relativă de adevăr.
De altfel, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în privința prezumțiilor și a limitelor rezonabile pe care acestea nu trebuie să le depășească, se reține că una din limitele până la care acționează prezumția de temeinicie a procesului-verbal este dată de constatarea personală a faptei de către agentul constatator (N____ contra României, N_______ G_______ contra României, H______ și alții contra României). Astfel, în situația în care fapta este constatată personal (ex propris sensibus), procesul-verbal legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie și, în absența unor probe propuse de petentă pentru răsturnarea prezumției, cum este cazul în speță, plângerea se impune a fi respinsă.
Instanța constată că fapta reținută în sarcina petentei este prevăzută de art. 4 pct. 61 din H.G. nr. 69/2012 potrivit căruia „următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: (...) 61. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora”. Totodată, potrivit art. 7 alin. (1), (2) lit. a) din H.G. nr. 69/2012, fapta reținută în sarcina petentei se sancționează cu amendă de la 4.000 la 6.000 lei, care se aplică operatorului de transport.
Instanța mai reține că, potrivit art. 73 alin. (1) din O.G. „În scopul facilitării controlului vehiculelor care fac obiectul prezentei ordonanțe utilizate de către operatorii de transport/întreprinderi, aceștia au obligația dotării acestora cu plăcuțe din care să rezulte dimensiunile și masele maxime autorizate ale vehiculului”. De asemenea, conform art. 134 ind. 1 alin. (1) din Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 980/2011 ,,în scopul facilitării controlului autovehiculelor, precum și al remorcilor și semiremorcilor tractate de acestea utilizate la efectuarea transporturilor rutiere, întreprinderile de transport în cont propriu sau operatorii de transport rutier au obligația dotării acestora cu plăcuțe din care să rezulte dimensiunile și masele maxime autorizate ale vehiculului (...), în timp ce alin. (7) al aceluiași articol prevede că, „începând cu data de 1 ianuarie 2014, termenul-limită de la care devine obligatorie dotarea cu plăcuțe se stabilește individual pentru fiecare vehicul în parte și este a zecea zi calendaristică după data până la care trebuie efectuată prima inspecție tehnică periodică pentru menținerea în circulație, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică - RNTR1, cu modificările și completările ulterioare”.
Totodată, stabilirea sau aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 a fost lăsată la aprecierea statelor membre, astfel cum rezultă din art. 22 alin. (1) din acest regulament conform căruia ,,Statele membre stabilesc norme privind sancțiunile care se aplică în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament și iau măsurile necesare pentru a asigura că acestea sunt puse în aplicare. Aceste sancțiuni trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive”. De asemenea, art. 5 alin. (1) lit. b) și c) din Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 prevedere obligația operatorului de transport de a utiliza doar vehicule echipate corespunzător legislației statului membru în care operatorul de transport își are sediul, susținerile petentei privind lipsa unei obligații similare în alte state membre fiind neîntemeiate.
În speță, petenta nu s-a conformat obligației de obținere și montare a acestor plăcuțe în termenul legal, respectiv în 10 zile de la data ultimei inspecții tehinice, astfel cum s-a constatat prin procesul-verbal de contravenție. Mai mult, aceasta nu a contestat săvârșirea faptei, recunoscând că vehiculul său nu deținea plăcuțele suplimentare cerute de lege din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate.
Simpla împrejurare că autovehiculul avea plăcuțele montate de producător ori că în cartea de identitate a autovehicului, respectiv în certificatul de înmatriculare al acestuia, nedepuse, de altfel, la dosar de către petentă, sunt prevăzute masele și dimensiunile maxime admise al acestuia, nu este de natură să înlăture caracterul contravențional al faptei câtă vreme operatorul de transport, deși profesionist, nu și-a îndeplinit una dintre obligațiile expres prevăzute de lege în sarcina sa pentru desfășurarea în mod legal a activității sale.
Pentru toate aceste considerente, instanța poate concluziona că acțiunea contrară legii menționată în procesul-verbal există și a fost săvârșită de către persoana sancționată, justificând pe deplin angajarea răspunderii contravenționale.
Cât privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, instanța constată că, potrivit art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele persoanele ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Raportat la litigiul dedus judecății, instanța constată că fapta reținută în sarcina petentei este considerată ca fiind o încălcare gravă a dispozițiilor legale incidente, motiv pentru care nu se impune înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertismentului, cu atât mai mult cu cât petenta are calitatea de operator de transport și este obligată să întreprindă toate demersurile necesare pentru a-și desfășura activitatea cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Mai mult, eventualele dificultăți financiare ale acesteia nu sunt de natură să confere faptei un grad redus de pericol social, cu atât mai mult cu cât petenta a făcut simple afirmații în acest sens, fără a aduce vreo probă în susținerea acestora. De asemenea, aceasta nu a făcut dovada că a înțeles să intre în legalitate nici ulterior aplicării amenzii contravenționale, prin echiparea autovehiculului cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora, motiv pentru care instanța reține că este necesară sancționarea pecuniară a petentei, de natură să o responsabilizeze pe viitor.
Cu toate acestea însă, în lipsa unor alte circumstanțe reale sau personale care să justifice aplicarea maximului amenzii contravenționale, instanța reține că se impune reducerea cuantumului amenzii contravenționale aplicate de la 6.000 lei la 4.000 lei, cât este minimul special prevăzut de lege.
Pentru aceste motive, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentă și va dispune reducerea cuantumului amenzii contravenționale aplicate petentei prin procesul-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/27.04.2015 de la 6.000 lei la 4.000 lei.
În baza art. 453 alin. (1) Cod procedură civilă, instanța va lua act de faptul că niciuna dintre părți nu a solicitat cheltuieli de judecată în prezentul litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângere contravențională formulată de petenta S.C. E___ S_____ International S.R.L., cu sediul în localitatea Gurani, nr. 206, _______________________________, având cod de identificare fiscală xxxxxxxx, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Control în Transportul Rutier, cu sediul procesual ales în A___, _____________________, jud. A___, împotriva procesului-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/27.04.2015.
Dispune reducerea cuantumului amenzii contravenționale aplicate petentei prin procesul-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/27.04.2015 de la 6.000 lei la 4.000 lei.
Ia act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare care se depune, în caz de exercitare, la Judecătoria A___.
Pronunțată în ședința publică din data de 21.09.2015.
Președinte, Grefier,
R_____ F______ B_____ R_____ F______
Tehnored/Red/RFB/RF/15.10.2015/ 4 ex. din care 2 ex. se comunică cu:
- S.C. E___ S_____ International S.R.L. - localitatea Gurani, nr. 206, _______________________________
- I____________ de S___ pentru Control în Transportul Rutier - A___, _____________________, jud. A___