Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Sentința penală nr. 2262

Ședința publică de la 10 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - A_____ I____

GREFIER - A______ D_______

Ministerul Public - P________ de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București este reprezentat de procuror C____ P______.

Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe petentul M____ D______ M____, având ca obiect liberarea condiționată (art.587 NCPP).

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, aflat în stare de detenție, personal și asistat de apărători aleși Șurghie F______, cu împuternicire avocațială la fila 6 din dosar și A________ N_____, care depune împuternicirea avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în cadrul căruia învederează instanței depunerea la dosar a relațiilor solicitate de la locul de detenție al petentului.

Se prezintă apărătorul din oficiu C____ M_____ care, depunând delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. xxxxxxx/2015 la dosar, solicită să se constate că delegația sa încetează prin prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, precum și stabilirea onorariului parțial.

Instanța, în temeiul disp. art.91 alin. 4 C.pr.pen. constată că delegația apărătorului din oficiu C____ M_____ încetează prin prezența apărătorilor aleși ai petentului și stabilește onorariu parțial în cuantum de 65 lei.

Instanța, în temeiul disp. art.356 al.2 C.pr.pen., permite apărătorilor aleși să ia legătura cu petentul.

Apărătorul ales al petentului, dl avocat Șurghie F______, solicită să se aibă în vedere, în ceea ce privește cadrul procesual, că petentul a formulat o contestație împotriva procesului-verbal prin care a fost amânat pentru liberare condiționată cu 6 luni în opinie majoritară, precum și faptul că la dosarul cauzei a depus, prin avocat, cerere de liberare condiționată pe care și-o însușește, astfel încât la acest moment se judecă o cerere de liberare condiționată formulată de către petent.

Apărătorul ales al petentului, dna avocat A________ N_____, arată că nu are nimic de adăugat.

Instanța constată că într-adevăr, potrivit susținerilor apărătorului petentului, la acest moment se discută cererea de liberare condiționată formulată de petent, prin avocat și nu contestația formulată de petent împotriva procesului verbal al Comisiei de liberări condiționate, raportat la data înregistrării cererii, respectiv 05.11.2015.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.

Apărătorul ales al petentului, dna avocat A________ N_____, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în procese-verbale ale comisiei pentru liberare condiționată prin care s-a aprobat recunoașterea a 7 lucrări științifice, precum și copia cărții de muncă prin care se dovedește că petentul a avut pregătirea teoretică necesară pentru elaborarea lucrărilor științifice.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune.

La interpelarea instanței, apărătorul ales al petentului, dl avocat Șurghie F______, arată că se află în posesia manuscriselor lucrărilor în discuție pe care le depune la dosarul cauzei.

Instanța, constatând îndeplinite condițiile prev. de art.100 C.pr.pen., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorii aleși ai petentului.

La interpelarea instanței, petentul, personal, arată că a făcut parte din comitetul de redacție a două reviste care apar lunar în cadrul penitenciarului în care a publicat în fiecare lună două articole, a ținut două conferințe pe teme legate de energie și schimbări climatice la care au participat aproximativ 100 de persoane. De asemenea, arată că a susținut, cu sprijinul penitenciarului, două cercuri de limbă engleză și franceză la care a avut 20 de participanți, precum și faptul că a tradus Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor în limbile franceză și engleză pentru a fi postată pe site-ul și postul TV al penitenciarului și pentru a fi folosită pentru deținuții străini.

Apărătorul ales al petentului, dl avocat Șurghie F______, arată că a existat o cerere a petentului de a fi inclus în programul de muncă, însă reprezentanții penitenciarului i-au spus la vremea respectivă că este mai folositor să participe la educația deținuților decât să presteze muncă fizică efectivă. De altfel, perioada în care a executat pedeapsa a fost una strict necesară pentru elaborarea celor 7 lucrări științifice care practic este muncă prestată. Dacă se vor avea în vedere disp. art.96 lit.f din Legea nr.254/2013 la acea perioadă elaborarea lucrărilor cu caracter științific se considera muncă prestată și era un câștig de 3 zile la 2 zile lucrate. Dispozițiile menționate au fost modificate, sunt aceleași și în Legea nr.254/2013 și în calculul pedepsei considerate ca executată intră și elaborarea de lucrări cu caracter științific, fiind considerate ca executate 30 de zile la o lucrare științifică câștigată. Arată că toate activitățile desfășurate de petent pentru reeducarea deținuților și activitățile cultural—educative pot fi considerate ca muncă prestată, în condițiile în care, de pe urma lor, dincolo de creditele câștigate, nu au avut drept efect decât recompensarea cu suplimentarea dreptului la vizită și pachet.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al petentului, dna avocat A________ N_____, arată că în cauză nu se contestă că sunt îndeplinite condițiile liberării condiționate prev. de art.59 și 60 C. pen. Arată că liberarea condiționată nu este un drept, ci o vocație și este la aprecierea instanței dacă petentul este reeducat și poate fi redat societății. Sub aspectul condițiilor îndeplinite, fracțiunea de pedeapsă este de 547 zile, din care petentul a executat până în prezent 344 zile la care s-au adăugat 57 de zile de arest preventiv și 210 zile câștigate ca urmare a muncii prestate, constând în publicarea celor 7 lucrări științifice, aspect confirmat și de către comisia de propuneri pentru liberare condiționată. Arată că la momentul soluționării unei cereri de liberare condiționată trebuie analizat, pe lângă îndeplinirea fracției prevăzute de lege, dacă petentul merită la acest moment să fie redat societății, este o persoană care poate respecta ordinea de drept, valorile sociale și dacă scopul preventiv și educativ al pedepsei a fost atins. Sub acest aspect solicită să se aibă în vedere caracterizarea depusă la dosar din care rezultă că pe perioada executării pedepsei petentul a avut un comportament exemplar, s-a integrat, a respectat cu rigoare disciplina impusă de către penitenciar. De asemenea, arată că în caracterizare sunt consemnate peste 50 de participări la o mare varietate de module educaționale și, mai mult decât atât, petentul a inițiat și i s-a și aprobat să participe la acțiuni și de îndreptare educațională a altor deținuți, aspect care rezultă și din poziția minoritară a membrilor comisiei de liberare condiționată. Precizează că potrivit concluziilor evaluării domeniului educațional, în perioada executată petentul a avut un comportament adecvat normelor instituționale, a fost recompensat de 2 ori cu suplimentarea drepturilor la pachet și vizită, nu a fost sancționat disciplinar, a participat frecvent la activități moral-religioase, concursuri tematice, conferințe, dezbateri, cercuri de lectură, teatru, redactare de revistă și activități sportiv-recreative, a elaborat 7 lucrări științifice obținând un câștig total de 210 zile, a acumulat un sold de 1005 credite și a menținut în mod constant relațiile cu aparținătorii. Arată că petentul a participat la 50 de activități, în condițiile în care nu i s-a aprobat să participe la mai multe activități. Toate aceste aspecte pot forma convingerea instanței cu privire la comportamentul avut de petent pe perioada executării pedepsei prin participarea activă la toate aceste module educaționale. Petentul și-a format și și-a consolidat atitudinea față de valorile sociale, de ordinea de drept, de regulile de conviețuire socială, a depus absolut toate eforturile posibile pentru a îndeplini și a se comporta într-o manieră cât să beneficieze de instituția liberării condiționate. Scopul preventiv și educativ al pedepsei este atins, petentul poate fi redat societății fără nicio rezervă, va respecta toate regulile, ordinea de drept și cea socială. Totodată, arată că petentul are o familie organizată care a ținut în permanență legătura cu acesta, că tot ceea ce ține de evaluarea petentului dovedește că merită să beneficieze de liberare condiționată. În cauză, comisia de propuneri pentru liberare condiționată a invocat că timpul executat în detenție a fost prea scurt, fără a se indica care este motivul pentru care ar fi necesar să mai fie păstrat în detenție, în condițiile în care nu i se reproșează nimic cu privire la dovezile de îndreptare. Solicită să se aibă în vedere și opinia comisiei minoritare care a reținut că petentul nu a fost sancționat disciplinar, că a fost recompensat, că i s-a schimbat regimul de executare și că a participat și la programe cu caracter educațional pentru alți deținuți. În final, arată că probabil s-a avut în vedere o condiție impusă de noul C. pen. și care lipsește din C. pen. din 1969, respectiv executarea unei fracții obligatorii de 1/3, deși în cauză legea penală mai favorabilă o reprezintă C. pen. din 1969. În raport și de dispozițiile instituției liberării condiționate și în raport de actele dosarului, solicită să se constate că petentul poate fi redat societății.

Apărătorul ales al petentului, dl avocat Șurghie F______, solicită analizarea comparativă a dispozițiilor art.59 C. pen. din 1969 și art.100 C. pen., deși aplicabile în cauză sunt disp. art.59 și 60 alin. 2 și 6 C. pen. din 1969. Astfel, pentru ca o persoană să poată fi liberată condiționat, în disp. art.100 C. pen. este prevăzută condiția ca instanța să aibă convingerea că inculpatul s-a îndreptat. În vechea reglementare nu era prevăzută o astfel de condiție care lasă la aprecierea magistratului judecător că o persoană poate să fie liberată condiționat, chiar dacă îndeplinește toate condițiile de fracție și a fost stăruitor în muncă. O asemenea apreciere, chiar și în sensul acestor dispoziții ar fi una arbitrară, o apreciere care ar rezulta dintr-o operă de judecată în raport cu datele și lucrările dosarului. În conformitate cu art.59 C. pen. din 1969, o persoană dobândește vocație la liberare condiționată dacă este stăruitor în muncă, disciplinar și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale. Pe baza acestor criterii un magistrat judecător face o judecată de oportunitate în ceea ce privește liberarea condiționată sau nu a unui acuzat. În disp. art.100 C. pen. a fost introdusă o dispoziție care dă libertatea magistratului să aprecieze (tot pe baza unor criterii de el știute) dacă inculpatul s-a îndreptat sau nu. Solicită să se constate în raport de disp. art.59 C. pen. din 1969 că fracția de pedeapsă a fost executată, în condițiile în care petentul a executat împreună cu arestul preventiv un număr de zile și îi sunt considerate ca executate 210 zile pentru elaborarea unor lucrări cu caracter științific. Arată că la dosar au fost depuse manuscrisele acestor lucrări, că petentul are pregătire în domeniu și se pare că este unul dintre cei mai pregătiți cetățeni ai României în domeniul energetic și domeniile emergente în ceea ce privește energia. Nu numai că petentul a participat la tot ceea ce înseamnă privatizare în domeniul energiei, Petrom, Electrica ș.a.m.d., dar a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” pentru contribuțiile aduse la privatizare și la implementarea legislației europene și parcursul european în ceea ce privește energia. Astfel, petentul este calificat din oficiu la liberare condiționată, urmând ca instanța să analizeze dacă acesta a fost disciplinat pe parcursul executării pedepsei. Instanța va constata că petentul a fost excesiv de disciplinat, în condițiile în care nu numai că nu a fost sancționat disciplinat, ci a participat activ acolo unde s-a priceput, s-a implicat în educarea altor deținuți, i-a inițiat în limba engleză și franceză, a ținut cursuri, s-a preocupat să editeze broșuri atunci când a fost un eveniment de o importanță europeană și poate mondială și a încercat să îi culturalizeze pe cei care au fost dispuși, astfel că petentul a fost disciplinar și stăruitor în muncă. Arată că singurul aspect care mai trebuie analizat este cel referitor la antecedentele penale ale petentului, iar în afară de această condamnare petentul nu are antecedente penale. De asemenea, arată că este vorba despre o pedeapsă de sub care petentul poate fi liberat condiționat, în disp. art.52 C. pen. din 1969 arătându-se că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. La momentul la care se va analiza oportunitatea liberării condiționate a petentului trebuie ca instanța să se raporteze la pedeapsă întrucât cei care au făcut parte din comisia de propuneri pentru liberare condiționată nu s-au raportat la pedeapsă. Arată că dincolo de eforturile făcute până în prezent și încercările disperate să demonstreze că s-a îndreptat, că a înțeles pedeapsa și scopul ei, petentul este un om în vârstă, pe care executarea în continuare a pedepsei în traumatizează, suferind anterior de o depresie, în timpul executării pedepsei înțelegând că trebuie să execute această pedeapsă. Potrivit art.52 alin. 2 C. pen. din 1969, prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, executarea pedepsei netrebuind să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului. O eventuală executare în continuare a pedepsei îi provoacă petentului suferințe fizice, iar legiuitorul a prevăzut că după executarea unei anumite fracții orice persoană poate beneficia de liberare condiționată, neavând importanță ce perioadă a mai rămas de executat. Alegațiile celor care cu majoritate au respins propunerea de liberare condiționată nu pot fi avute în vedere întrucât nu au la bază judecăți proprii argumentate de date, indicii, probe sau împrejurări. Arată că în unele domenii acele 7 lucrări științifice vor fi puncte de reper pentru cei care sunt interesați de energie și de piața emergentă, că eforturile petentului și faptul că a înțeles pedeapsa și să fie disciplinar sunt tot atâtea motive să determine instanța să admită cererea de liberare condiționată. În final, arată că pedepsele lungi nu au făcut decât altceva decât să abrutizeze oamenii, că există oameni care nu se întorc reeducați după 20 de ani de închisoare efectivă, lucru dovedit, acei oameni recidivând în societate, însă există oameni care au înțeles ceva din pedeapsă după mai puțin de 1 an de închisoare executat.

Apărătorul ales al petentului, dna avocat A________ N_____, arată că în cauză disp. art.60 C. pen. din 1969 – aplicabile în prezenta cauză – fac trimitere la art.59 alin. 4 C.pr.pen. care prevede că în aplicarea dispozițiilor alineatelor precedente se are în vedere durata pedepsei pe care o execută condamnatul, referindu-se numai la cazurile în care intervin grațieri sau legi favorabile.

Reprezentantul Ministerului Public arată că într-adevăr, conduita și caracterizarea petentului sunt favorabile petentului, având pe perioada detenției o conduită ireproșabilă, însă prin raportare la pedeapsa pe care o are de executat, respectiv 4 ani și 6 luni închisoare care este echivalentul a 1642 de zile, natura infracțiunii săvârșite (cu grad ridicat de pericol social), precum și calitatea din acel moment a petentului, nu se impune de la prima analiză acordarea liberării condiționate. Solicită să se aibă în vedere că din totalul de 1642 zile petentul a executat efectiv 337 zile închisoare, respectiv aproximativ o cincime din pedeapsă, concluziile procesului-verbal al Comisiei de propuneri pentru liberare condiționată. Pentru toate aceste motive, solicită respingerea cererii de liberare condiționată.

Petentul, personal, arată că are vârsta de 68 de ani și o experiență importantă cumulată în tranzacții internaționale importante pentru România, în tranzacții în Africa, Asia, în SUA, în Europa, în Orient, iar în toată această perioadă de negociator internațional de peste 40 de ani a învățat multe lucruri. Arată că a făcut și un master în SUA și, ca urmare a acestor lucruri, a fost rugat de ministrul de la acea vreme să se ocupe de o problemă extrem de importantă privind restructurarea sistemului energetic românesc care era respins pentru accedere la UE. S-a ocupat cu toată puterea sa de muncă și a fost autorul principal al unui document cheie care este publicat și în Monitorul Oficial denumit „Foaia de parcurs în domeniul energiei”. Datorită acestui document a fost posibilă închiderea capitolului XIV energie care era cel mai greu capitol de care depindea accederea la UE. În momentul în care a fost în penitenciar a avut o mobilizare internă și și-a spus că trebuie să încerce să facă tot ce poate pentru a merita această liberare. Arată că activitatea de la club nu este o activitate sporadică, iese la club în fiecare zi de la ora 9,00-15,30, iar redactarea celor două articole de la club nu este o activitate simplă întrucât trebuie să aibă o anumită topică, vin de la oameni diferiți, etc. De asemenea, arată că a formulat mai multe propuneri, printre care și înființarea celor două cercuri de limbi străine (care a și fost aprobată), a propus să țină o conferință pe probleme de schimbări climatice premergătoare conferinței mondiale de la Paris, precum și o serată în care să se facă o paralelă între Shopen și E_______. Totodată, arată că a încercat să se apropie de oamenii cu care a lucrat, care s-au și legat de el, iar faptul că a reușit să pornească de la zero pentru limba franceză și să îi aducă la faza de a-i învăța să pronunțe în mod corect și să învețe diverse cuvinte, iar pentru limba engleză să îi învețe topica unei limbi, diferența dintre cele două limbi, a fost chiar și o satisfacție că a reușit pentru niște oameni aparent fără orizont să le ofere o luminiță pentru viitor. Solicită să se facă o analiză a celor expuse de apărătorii săi și de acesta, urmând să i se dea posibilitatea de a fi liberat condiționat. În final, arată că a înțeles pedeapsa care i-a fost aplicată și rostul acesteia, că a fost pedepsit suficient, că nu este un pericol social și nici un om care să mai aibă nevoie de reeducare.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

1. Actul de sesizare. Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 04.11.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, condamnatul M____ D______ M____ a solicitat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare aplicata prin sentința penală nr. 1081/2013 a Tribunalului București Secția I Penală.

În motivarea cererii petentul a arătat că prin decizia nr.11/27.01.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza disp. art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal a fost condamnat la 4 ani închisoare și 3 ani și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a), b) și g) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat; i s-a interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și g) Cod penal conform art. 65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie; în baza disp. art. 304 alin. 1 din Codul penal cu referire la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice; în baza disp. art. 38, 39 alin. 1 lit. b) și art. 45 Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a), b) și g) Cod penal; i-a fost interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art. 65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie; în baza disp. art. 88 Cod penal au fost deduse din pedeapsa aplicată reținerea si arestarea preventivă de la 28.11.2006 la 23.01.2007. Pedeapsa a început să fie executată la data de 27 ianuarie 2015. În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, solicită să se constate că dispozițiile art. 60 din Codul penal 1969 sunt mai favorabile prin raportare la dispozițiile art. 100 din Codul penal în vigoare în privința condițiilor ce trebuiesc a fi împlinite pentru ca un condamnat să aibă vocație la liberare condiționată. În conformitate cu disp. art. 60 alin. 2 Cod penal 1969, condamnații care au împlinit vârsta de 60 de ani trebuie să execute o treime din pedeapsă atunci când pedeapsa nu depășește 10 ani, spre deosebire de condițiile impuse de art. 100 din noul Cod penal, conform cărora pentru aceeași categorie de condamnați, este necesară executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei. Întrucât a început executarea pedepsei la data de 27.01.2015, are executate, de asemenea, 57 de zile arest preventiv în cauza în care a fost condamnat și, în conformitate cu disp. art. 96 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 254/2013 beneficiază de un număr de 210 zile câștig pentru efectuarea a șapte lucrări cu caracter științific, publicate, astfel că fracția de pedeapsă care îi creează vocație la liberare condiționată a fost împlinită la data de 02.11.2015. În plus, a mai arătat petentul, prin decizia nr. 3380/26.10.2015 Comisia pentru stabilirea individualizării și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului București Rahova a aprobat schimbarea regimului de executare a pedepsei din regim închis în regim semideschis luând în considerare conduita pe care a avut-o pe timpul executării pedepsei precum și eforturile constante pe care le-a depus pentru integrarea socială. De altfel, pe întreaga perioadă a detenției a respectat regulamentul penitenciarului, a desfășurat activități la Clubul acestuia unde a redactat două reviste în care deținuții au publicat articole alături de cele scrise de el (în fiecare lună câte două articole pe teme de cultură și morală, știință, istorie și religie, legate de evenimente importante cum au fost Festivalul Internațional G_____ E_____, Conferința O__ de la Paris pe probleme de schimbări climatice, Istoria democrației și semnificațiile evoluției ei, Istoria Crimeei, Un memento Chopin precum și articole despre religie și importanța ei). A mai arătat că a susținut două conferințe în cadrul Clubului penitenciarului la care au participat deținuții cu studii superioare pe teme de legate de energia regenerabilă și semnificația viitoarei Conferințe O__ pe probleme de schimbări climatice care va avea loc la Paris în decembrie 2015; a participat la toate conferințele și întâlnirile organizate în cadrul Clubului pe teme legate de sănătate, nutriție și psihologie în cadrul regimului de detenție; a organizat și condus două cercuri tematice (Prietenii limbii engleze și Prietenii limbii franceze) la care au participat, pe durata a două luni, un număr de 16 deținuți cărora le-a predat cursuri în ceea ce privește baza vorbirii corecte și vocabularul minim pentru începători în limbile engleză și franceză; a participat la programul educațional organizat în cadrul Penitenciarului București Rahova "Universul cunoașterii - modul de inițiere IT", participare pentru care a primit diploma cu calificativul Foarte bine; a participat la acțiunile educative pe teme legate de "Ziua Drapelului României", "Ziua inimii", "Ziua mărțișorului" pentru care a fost recompensat cu o vizită. În legătură cu comportamentul său de dinainte de condamnare a arătat că a promovat comerțul și cooperarea internațională timp de aproape 45 de ani în calitate de negociator, a absolvit facultatea ca șef de promoție și a participat la încheierea unor tranzacții importante de export având drept obiect instalații industriale complexe în țări precum Turcia, India, Germania, URSS, Iraq și Algeria precum și la operațiuni importante în sectoarele energetic și metalurgic din România; a avut în rol important în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, fiind autorul principal și coordonatorul `Toii de parcurs" din domeniul energiei - 2013 aprobată de Guvernul României prin H.G. 890/200; a avut contribuții importante în atragerea de capital și privatizarea în sectorul energetic din România, operațiuni apreciate de Banca mondială ca abordări exemplare de transparență; a activat în cadrul ambasadei României din Ankara în funcția de consilier economic și, în fine, pentru activitatea desfășurată în domeniul reformării sectorului energetic a fost decorat de Președintele României cu Ordinul "Steaua României în grad de cavaler". A arătat că în afară de împlinirea fracției, îndeplinește și condițiile prev. de art. 59 alin. 1 Cod penal 1969 întrucât a avut un comportament exemplar pe durata executării pedepsei, a fost disciplinat (nu a fost sancționat pentru vreo abatere), a participat la activități educative, culturale, pentru unele dintre ele el fiind organizator, manifestând un rol activ în reeducarea celorlalți deținuți și a fost recompensat.

În drept, au fost invocate disp. art.587 alin. 1 C.pr.pen., art.60 alin. 2 și 6 C. pen. din 1969.

2. Probatoriul. În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au atașat la dosar procesul-verbal nr.44/02.11.2015 al comisiei, caracterizarea întocmită de conducerea penitenciarului.

La solicitarea petentului instanța a încuviințat în favoarea acestuia proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosarul cauzei procese-verbale ale comisiei pentru liberare condiționată prin care s-a aprobat recunoașterea a 7 lucrări științifice, copia cărții de muncă, precum și manuscrisele celor 7 lucrărilor în discuție.

3. Situația de fapt. Instanța reține că persoana condamnată M____ D______ M____ – fără antecedente penale - se află în executarea unei pedepse de 4 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr.1081/2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, definitivă. Astfel, prin sentința penală nr. 1081/2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, definitivă, a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu contra intereselor publice.

Executarea acestei noi pedepse rezultante a început la data de 27.01.2015 și urmează să expire la data de 30.05.2019, petentul executând pedeapsa în regim semideschis.

De asemenea, instanța reține că petentul a lucrat în penitenciar, considerându-i-se executate 210 zile închisoare ca urmare a muncii prestate, în perioada detenției având două recompense și un comportament pozitiv.

4. Legea aplicabilă

Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze instanța urmează a avea în vedere că prin decizia nr. 214 din 16 iunie 1997 a Curții Constituționale, s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 140/1996 care înăspreau condițiile privind acordarea liberării condiționate și care totodată urmau a se aplica și pentru condamnările aplicate anterior intrării în vigoare a legii.

Astfel în considerentele deciziei se arată că aceste prevederi referitoare la incidența legii penale în raport cu faptele săvârșite anterior intrării în vigoare sunt însă în vădită contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și cu prevederile art. 13 din Codul penal, care consacra principiul legii mai favorabile în cazul situațiilor tranzitorii în succesiunea legilor penale. Incidența dispozițiilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal, în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernata de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, care, consfințind regula ca legea dispune numai pentru viitor, admit ca unica excepție legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul sau, cat și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este cazul liberării condiționate.

Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește, dacă de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă. În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viața sau a pedepsei închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifica instituția liberării condiționat, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 13 alin. 1 din Codul penal, independent de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă.

Din compararea celor două texte de lege rezultă că legea mai favorabilă în ceea ce privește liberarea condiționată este reprezentată de Codul Penal din 1969, noul Cod Penal introducând o ________ condiții suplimentare cum sunt de exemplu cele privind acoperirea prejudiciului, regimul în executarea căruia se află condamnatul.

Având în vedere aceste considerente instanța va examina prezenta cerere prin raportare la dispozițiile art. 59 din Codul Penal din 1969.

Potrivit acestui text de lege după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. 1 se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiționată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei când aceasta nu depășește 10 ani și a cel puțin jumătate când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

5.Considerente juridice. Analizând condițiile necesare liberării condiționate prevăzute de art.59 alin.1 C. pen., instanța constată în primul rând că până la data de 02.11.2015 petentul a executat în total 547 zile (dintre care 57 de arest preventiv, iar 210 zile fiind considerate ca executate pe baza muncii prestate) din cele 1642 zile pe care le avea de executat, iar pentru a putea fi liberat condiționat trebuia să execute cel puțin 2/3 din pedeapsă, reprezentând 547 zile. În consecință, instanța reține că în prezent petentul a executat fracțiunea corespunzătoare din pedeapsă pentru a putea beneficia de liberarea condiționată, acesta executând 2/3 din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

Prin urmare, prima condiție a liberării condiționate este îndeplinită, deoarece condamnatul a executat 2/3 din pedeapsă.

Cu privire la celelalte două condiții ale liberării condiționate, stăruința în muncă și disciplina condamnatului, din caracterizarea comportamentului petentului în perioada analizată a executării pedepsei, instanța reține că deținutul a avut o atitudine decentă și civilizată, a participat frecvent la activități moral-religioase, concursuri tematice, conferințe, dezbateri, cercuri de lectură, teatru, redactare revistă și activități sportiv-recreative.

În ceea ce privește prestarea unei activități lucrative, instanța constată că petentul a desfășurat o astfel de activitate pe durata detenției, în acest sens fiind evidențiate în procesul-verbal întocmit de comisie un număr de 210 de zile considerate ca executate pe baza muncii prestate, petentul elaborând 7 lucrări științifice.

În ceea ce privește comportamentul petentului, instanța reține că acesta nu a fost sancționat disciplinar, fiind recompensat de 2 ori.

Referitor la susținerile formulate de Ministerul Public, instanța constată că într-adevăr gravitatea infracțiunii este un criteriu de care instanța trebuie să țină cont la examinarea cererii de liberare condiționată, dar soluționarea acestei cereri trebuie făcută prin coroborarea tuturor criteriilor prevăzute de lege. Este adevărat că infracțiunile comise de inculpat sunt grave, dar întreaga sa conduită din timpul executării pedepsei dovedește că executarea restului de pedeapsă poate fi făcută și în stare de libertate.

Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate, pedeapsa aplicată nu are o valoare în sine, ci reprezintă un mijloc pentru atingerea unui final judecat ca util, final ce este dat de reeducarea condamnatului și revenirea în societatea căreia îi aparține. Resocializarea persoanei condamnate nu se realizează prin simpla aplicare a pedepsei cu închisoarea, ci prin intermediul unor activități și programe direcționate, pluridisciplinare și individualizate în funcție de nevoile persoanelor aflate în stare privativă de libertate.

De foarte multe ori, persoanele condamnate prezintă carențe educaționale accentuate, astfel că reeducarea acestora nu poate fi limitată la un program, ci la o complexitate de acțiuni socio-educative care țin să îndeplinească nevoile de bază. Instruirea profesională precară sau inexistența acesteia, nerecunoașterea prevederilor legale în foarte multe domenii, posibilitățile reduse de a se putea adresa unor instituții sau unor organe de stat, lipsurile privitoare la îngrijirea sănătății, organizarea vieții private, a alimentației, sunt doar câteva dintre problemele condamnaților. Acestea devin în mod obișnuit obiective ale activității de reeducare, ce vin să demonstreze lista lipsurilor ce trebuie corectate, simultan cu obișnuirea/asimilarea la nivelul comportamentului condamnatului, a disciplinei civice, cu centrarea conștiinței pe o normalitate a vieții care aspiră, prin mijloace legale, o reintegrare treptată în comunitate.

În cazul contestatorului condamnat, gradul de instrucție al acestuia, modul de conduită adoptat în perioada executării pedepsei raportat la legătura cu mediul de suport demonstrează că procesul de reeducare este aproape finalizat, nefiind necesară menținerea persoanei condamnate în detenție. Conform literaturii de specialitate, finalizarea procesului de reeducare presupune și crearea unei voințe morale, precum și întărirea caracterului prin inhibarea unor comportamente și trăsături negative înrădăcinate de-a lungul anilor de conduită infracțională, înlocuirea și debarasarea de vechile structuri psihice ori morale negative și construirea altora noi pozitive. Or, din acest punct de vedere, se impune reiterarea faptului că petentul condamnat nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, are o familie, este integrat în societate.

În opinia instanței, motivarea majoritară a comisiei din cadrul penitenciarului nu este de natură a conduce la o concluzie contrară. Astfel, în chiar cuprinsul acesteia se arată că deținutul a avut un comportament corespunzător, întrucât a participat la programele educaționale din penitenciar, nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat de 2 ori și a redactat 7 lucrări cu caracter științific, însă s-a apreciat că perioada efectiv executată este prea mică. În opinia instanței o astfel de susținere nu poate fi reținută, fracțiile minime pentru incidența acestei instituții fiind prevăzute în de legiuitor. Chiar dacă perioada efectiv petrecută în penitenciar nu este foarte mare, în toată această perioadă petentul a dovedit că procesul de reeducare și scopul pedepsei poate fi realizat și prin lăsarea sa în libertate.

Având în vedere vârsta petentului (are 68 de ani), perioada efectiv executată (537 zile de închisoare), perioada de timp ce a mai rămas de executat până la împlinirea integrală a duratei pedepsei, dar și atitudinea acestuia dedusă din dorința de a se reîntoarce în mijlocul familiei, instanța apreciază că se impune liberarea sa condiționată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 59 C.pen., perioada din pedeapsa executată de condamnat fiind suficientă pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins.

În baza art.587 C.proc.pen. coroborat cu art.52 și 59 C.pen., instanța urmează a admite cererea de liberare condiționată și a dispune liberarea condiționată a acestuia, atrăgându-i totodată atenția asupra consecinței săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul prevăzut de art.61 C.pen., ce ar putea atrage revocarea beneficiului liberării condiționate.

Văzând și disp. art.275 alin.3 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art.587 C.pr pen cu aplicarea art.6 C.pen și art.59 si următoarele din vechiul Cod penal, admite cererea de liberare condiționată formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din Penitenciarul București Rahova privindu-l pe condamnatul M____ D______ M____ (fiul lui N______ și M____, ns. la data de 18.09.1947, CNP xxxxxxxxxxxxx, deținut în Penitenciarul Rahova).

Dispune liberarea condiționată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 325/2015 emis de Tribunalul București în baza sentinței penale nr. 1081/2013 dacă nu este arestat în altă cauză.

Atrage atenția condamnatului asupra consecințelor nerespectării prevederilor art. 61 Cp.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 65 de lei rămâne în sarcina statului și urmează a se avansa din fondurile MJ.

Cu contestație în termen de 3 zile de la comunicare

Pronunțată în ședință publică, azi 10.11.2015

Președinte,Grefier,

A_____ IuganAndreea D_______

Red. A.I./tehnored.A.D.

6 ex./13.11.2015