Acesta nu este document finalizat

Operator date 3918

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX DECIZIA CIVILĂ NR. 322/2015

Ședința publică din 20 octombrie 2015

Curtea compusă din:

Președinte: E____ M_______ R___, judecător

Judecător N_______ S_____ Păștin

Judecător C_____ P____-I____

Grefier A____ M______ B______

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P____ G_______, împotriva sentinței civile nr. 650/14.05.2015, pronunțate de Tribunalul V_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimați-pârâți fiind _______________ D________ și C_________ D________.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-reclamant asistat de avocat R_____ P______, în baza împuternicirii avocațiale ________ nr. xxxxxx/08.07.2015, emisă de U.N.B.R.-Baroul V_____, lipsind intimații-pârâți.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Avocat R. P______ arată că nu mai are cereri de formulat sau alte excepții de invocat în cauză.

Curtea, în temeiul art.392 NCPC, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul părților.

Avocat R. P______, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței civile nr. 650/14.05.2015, pronunțată de Tribunalul V_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, iar pe fond admiterea în tot a cererii privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin raportare la disp. art. 274 C__ din 1865 critică modul în care instanța de fond a soluționat cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, diminuate la suma de 775 lei, față de cheltuielile avansate de către recurentul-reclamant, cuantum achitat de către intimata, aflată în culpă procesuală.

Arată că cererea de recurs este întemeiată pe disp. art. 304 alin.7-9 C__ din 1865, iar în temeiul disp. art. 274 alin. 3 C__ din 1865, instanța poate diminua onorariul avocatului însă motivat față de complexitatea cauzei și activitatea apărătorului, aspecte care nu reies însă din dosar.

Susține că diminuarea cuantumului cheltuielilor de judecată nu se justifică chiar dacă la o primă vedere cauza nu prezintă un grad ridicat de complexitate, însă a fost nevoie de peste doi ani de judecată, fiind administrat un probatoriu complex, formulate cereri adiționale, au fost acordate multe termene de judecată.

Cu privire la suma de 1.119 lei, reprezentând cheltuieli avansate de recurent pentru expertiza încuviințată în cauză arată faptul că și acestea au fost diminuate de către instanța de fond.

Mai arată că recurentul-reclamant, la ultimul termen de judecată a depus cu borderou dovada cheltuielilor cu transportul pe ruta D________-Rm. V_____, însă instanța de fond nu s-a pronunțat, ignorând cu desăvârșire acest aspect.

Avocat R. P______ pune concluzii de admitere a recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune dovada acestora reprezentând onorariu avocat.

Curtea, în temeiul art.394 pct.1 NCPC, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V_____ sub nr.XXXXXXXXXXXX, reclamantul P____ G_______ a chemat în judecată pe pârâtele __________________. D________ și ___________________. D________, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâtelor să emită dispoziție sau decizie motivată cu privire la notificarea nr.3100/25.01.2002 formulată în condițiile Legii nr.10/2001 și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a susținut că este moștenitorul legal al autorului V______ I. N______, decedat la data de 20 martie 1948, căruia i-au fost preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, imobilele proprietatea sa situate în D________, ___________________________.

Uzând de dispozițiile Legii nr.10/2001, a formulat notificarea nr. 3100/2002 în baza art.20 și urm. din actul normativ invocat, pentru a beneficia de restituirea în natură sau prin echivalent a bunurilor expropriate. Prin această notificare depusă la Primăria mun. D________ și înregistrată de către această din urmă instituție sub nr.34/2002, a solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul - construcție și restituirea în natură a imobilului - teren în suprafața de 510,18 m.p..

Prin adresa nr. 996/29.03.2010, s-a dispus de către Primăria mun. D________ disjungerea capătului de cerere (notificării) în sensul că pentru soluționarea cererii privind restituirea în natură a terenului în suprafață de 510,18 m.p., notificarea va fi înaintată unității deținătoare a imobilului, respectiv către Federalcoop V_____.

Potrivit art.27 din Legea nr.10/2001, Federalcoop V_____ a redirecționat notificarea primită de la Primăria mun. D________ către pârâta __________________. cu adresa nr. 115/25.01.201

Din conținutul adresei rezultă că pârâta __________________. D________ este unitatea deținătoare a suprafeței de 287,85 m.p.

Prin urmare, cum pârâta __________________. D________ este unitate deținătoare a suprafeței de 287,85 m.p. și văzând dispozițiile art.25 din Legea nr. 0/2001 aceasta a emis dispoziție sau decizie motivată.

Cu privire la suprafața de 290 m.p., reclamantul a precizat că aceasta a fost deținută inițial de C_________ D________, iar ulterior a fost înstrăinat prin licitație publică, pârâtei S.C. R_______ D________.

În concluzie, pentru această suprafață de teren, pârâta S.C. R_______ D________ în calitate de unitate deținătoare, a emis o decizie sau dispoziție motivată de soluționare a notificării.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta ___________________. a solicitat respingerea acțiunii susținând că nu i-a fost adresata vreo notificare formulata in temeiul art.20 din Legea nr.10/2001 de către reclamant.

Conform Legii nr.10/2001 persoanele cărora le-au fost preluate abuziv imobilele in perioada 6 martie1945 - 22 decembrie 1989 pot formula notificare prin care sa solicite restituirea în natura sau prin echivalent a bunurilor preluate in mod abuziv.

In cazul in speța, la data de 25.01.2002, când reclamantul pretinde ca a formulat notificarea nr.3100 pârâta a precizat că deținea în proprietate vreo suprafață de teren si nu a înregistrat o notificare formulata de reclamant.

Din actele depuse la dosar de către reclamant a rezultat că acesta a depus notificarea la Primăria municipiului D________, iar aceasta entitate juridica a direcționat-o către Federalcoop S.A. Rm. Valcea.

Ulterior, reclamantul din prezenta cauza a chemat in judecata pe parata Federalcoop Rm.Valcea, solicitând sa fie obligata sa rezolve notificarea nr.3100/2002. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului V_____ sub nr.XXXXXXXXXXXX, iar prin sentința civila nr.1275/2011 s-a admis cererea numitului P____ G_______ si s-a dispus obligarea Federalcoop Rm.Valcea sa emită dispoziție prin care sa rezolve notificarea sus numitului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Federalcoop Rm.Valcea care a fost admis de Curtea de Apel Pitești prin Decizia civila nr.1465/2012.

Prin decizia arătata s-a reținut ca Federalcoop Rm.Valcea nu este deținătoarea terenului pentru care s-a formulat notificare, acesta fiind deținut de C_________ D________ și de ______________ D________.

De asemenea, prin aceiași sentința s-a reținut ca Federalcoop Rm.Valcea a respectat procedura impusa de art.27 din Legea nr.10/2001 in sensul ca prin adresa nr.115/25.01.2011 a redirecționat notificarea primita de la Primăria municipiului D________ către ______________. Totodata, s-a reținut in aceiași decizie ca deținătorii terenului sunt ______________ D________ pentru suprafața de 287,85 mp si C_________ D________ pentru suprafața de 222,25 mp.

Ca atare, pana in prezent nici Federalcoop Rm.Valcea și nici C_________ D________ nu au înaintat pârâtei vreo notificare din partea reclamantului, astfel încât nu poate fi obligată la soluționare.

Societatea pârâtă a precizat că nu are calitate procesuala pasiva, atâta timp cat reclamantul nu poate să facă dovada, constând ____________________ care sa rezulte ca la sediul societății s-a înregistrat notificarea privind emiterea dispoziției conform Legii nr. 10/2001.

A mai arătat că în anul 2008 a dobândit de la Federalcoop Rm.Valcea – C_________ D________, prin act autentic de vânzare cumpărare suprafața de 222,25 mp, doua magazii si o anexa, însă a fost de bună-credință, neavând cunoștință că bunurile nu aparținea vânzătoarei. În contract s-a făcut mențiunea de către vânzătoare ca aceasta declara pe propria răspundere, sub sancțiunea prevăzuta de art.292 Cod penal, ca aceste imobile nu fac obiectul niciunui litigiu judecătoresc si ca sunt libere de sarcini, procese sau servituți, nu sunt sechestrate sau ipotecate, astfel cum de fapt rezulta si din extrasul de carte funciara nr.xxxxx/2008, vânzătoarea garantând împotriva oricăror vicii sau evicțiuni conform art.1337 Cod civil.

Prin cererea depusă la fila 40 din dosar, reclamantul a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a C_________ D________, cu privire la care a susținut că are calitatea de unitate deținătoare în sensul Legii nr.10/2001.

Această cerere a fost pusă în discuția părților la termenul de judecată din 9 mai 2013 când s-a dispus introducerea în cauză a acestei pârâte.

La termenul de judecată din 6 iunie 2013 reclamantul a precizat că înțelege să se judece cu pârâtele ___________________. și C_________ D________.

Prin întâmpinarea depusă la filele 65-67 din dosar, pârâta C_________ D________ a susținut că nu are nicio obligație legată de notificarea reclamantului întrucât nu deține vreo suprafață de teren. A mai precizat că notificarea a fost direcționată de Municipiul D________ către Federalcoop Rm. V_____ iar prin hotărârea judecătorească irevocabilă pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX s-a statuat că respectiva unitate nu este deținătoarea imobilelor cu privire la care s-a formulat notificarea.

Pârâta a arătat că reclamantul cunoaște că terenul solicitat este deținut de __________________. și ___________________. și că nu a depus până în prezent acte de proprietate cu privire la teren.

Prin notele scrise depuse la filele 75-78 din dosar, aceeași pârâtă a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr.423/2011 pronunțată de Tribunalul V_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX prin care s-a statuat că Municipiul D________ este obligat să acorde reclamantului despăgubiri pentru bunurile din notificare.

În prezent, notificarea fiind în curs de soluționare la această entitate.

Prin sentința civilă nr.650 din 14.05.2015, Tribunalul V_____ a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și autorității de lucru judecat, a admis în parte acțiunea formulată de reclamant și a obligat pârâta C_________ D________, să emită decizia de soluționare a notificării reclamantului, nr.3100/2002, precum și la plata sumei de 775 lei, cheltuieli de judecată către reclamant.

A fost respinsă cererea față de pârâta ___________________. D________.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin notificarea nr.3100 din 25 ianuarie 2002, înregistrată la Municipiul D________ sub nr.34/2002 (aflată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX) reclamantul, în calitate de moștenitor al autorului V______ N______, a solicitat restituirea în natură sau în echivalent, în temeiul Legii nr.10/2001, a terenului în suprafață de 510,18 mp. și acordarea despăgubirilor pentru construcțiile demolate. Din actele de stare civilă depuse la filele 52-56 din dosar, rezultă că reclamantul este fiul lui P____ N______ și P____ M____. Aceasta din urmă este fiica lui V______ I__ și V______ A__, iar V______ I__ este fiul acelorași autori.

Cu privire la această notificare, entitatea căreia i-a fost adresată inițial a direcționat-o către Federalcoop Rm. V_____ în privința terenului, astfel cum rezultă din dispoziția nr.733/2010 (fila 3), adresa emisă de Primăria Municipiului D________, aflată la fila 114 din dosar. Ulterior, notificarea cu privire la teren a fost direcționată de primărie și de Federalcoop V_____ către __________________., astfel cum rezultă din adresele de la filele 4,59 și cea atașată concluziilor scrise, precum și de la fila 27 din dosarul XXXXXXXXXXXX și către C_________ D________ care nu a contestat acest fapt, a solicitat relații de la __________________. și S.C. Velpitar S.A. (adresele de la filele 59, 60 dosar) și a luat în dezbatere această notificare în anii 2005 și 2006 potrivit proceselor verbale ale consiliului de administrație depuse la filele 68-72 dosar.

Tot cu privire la notificarea formulată sub aspectul terenului de 510,18 mp. reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXX prin care a solicitat obligarea pârâtei Federalcoop Rm. V_____ să emită dispoziție motivată.

Prin sentința civilă nr.1275 din 15 noiembrie 2011, Tribunalul V_____ a admis acțiunea și a obligat pârâta să emită dispoziție cu privire la notificare.

Prin decizia civilă nr.1465 din 7 iunie 2012, Curtea de Apel Pitești a admis recursul, a modificat sentința și a respins acțiunea. În considerentele acestei decizii s-a reținut că pârâta nu este deținătoarea terenului în suprafață de 510,18 mp., acesta fiind deținut de C_________ D________ și __________________..

În privința notificării formulate sub aspectul acordării despăgubirilor pentru imobilele construcții demolate, Municipiul D________ a emis dispoziția nr. 733/2010 prin care a respins cererea.

Împotriva acestei dispoziții reclamantul a formulat contestație înregistrată pe rolul Tribunalului V_____ sub nr.XXXXXXXXXXXX care a fost admisă prin sentința civilă nr.423-29 aprilie 2011, dispoziția fiind anulată. În considerentele acestei sentințe s-a reținut că reclamantul a dovedit că este moștenitorul autorului V______ N______ și că imobilele au fost preluate abuziv, astfel încât se impune continuarea procedurii de acordare a despăgubirilor.

Potrivit concluziilor expertului tehnic N_______ G______ P____, cuprinse în raportul de expertiză de la filele 151-155 din dosar, terenul care a format obiectul notificării are suprafața de 521 mp. fiind identificat în planul de situație anexat și este deținut de Federalcoop V_____ și ___________________., în baza contractului de vânzare cumpărare nr.1990/2008 (fila 109 dosar).

Tribunalul a reținut că potrivit mențiunilor exprese din acest contract calitatea de vânzător a revenit Federalcoop V_____ – Cooperativa de Consum C_________ D________, că potrivit cererii de recurs a Federalcoop V_____ din dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, C_________ D________ a înstrăinat acest teren și că deține terenul solicitat de reclamant. De asemenea, potrivit cererii de la filele215-217, C_________ D________ recunoaște că deține o parte din terenul ce formează obiectul notificării.

Analizând cu prioritate excepțiile invocate în cauză de fiecare din cele două pârâte, față de dispozițiile art.137 din vechiul Cod de procedură civilă aplicabil cauzei față de data formulării cererii de chemare în judecată, anterioară datei de 15 februarie 2013 și de prevederile art.3 din Legea nr.76/2012, tribunalul le-a apreciat ca fiind neîntemeiate.

Astfel, în privința excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta ___________________., tribunalul a reținut că în procesul civil calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana chemată în judecată și titularul obligației ce se pretinde a fi stabilite în sarcina sa.

Întrucât în cauză reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la soluționarea unei notificări înaintate în baza Legii nr.10/2001, față de dispozițiile art.20, 21, 25 din Legea nr.10/2001 în forma în vigoare la data formulării notificării, instanța apreciază că cercetarea stabilirii unei asemenea obligații în sarcina pârâtei implică analiza în fond a condițiilor impuse de lege. Din textele legale enunțate se desprinde concluzia că obligația de soluționare revine persoanei juridice notificate sau persoanei juridice deținătoare (cele două ipoteze acoperind atât transmiterea notificării unității deținătoare cât și soluționarea notificării de către aceasta din urmă). În condițiile în care societatea pârâtă este persoană juridică și deține o parte din terenul solicitat, cercetarea obligației acesteia de a soluționa notificarea este o chestiune de fond.

Excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta C_________ D________ raportată la sentința din dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, este neîntemeiată.

S-a motivat de instanța de fond că, așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată și a sentinței din acest dosar, nu este întrunită cerința triplei identități de părți, obiect și de cauză, întrucât în prezenta cauză sunt alți pârâți, obiectul nu constă în anularea unei dispoziții emise iar cauza prezentei acțiuni este diferită constând în nesoluționarea notificării cu privire la teren.

În raport de dispozițiile art.1201 din vechiul Cod civil sub imperiul căruia au fost pronunțate cele două sentințe din dosarele atașate, puterea de lucru judecat atașată unei hotărâri irevocabile prezintă un aspect pozitiv care presupune că un lucru deja judecat este invocat în al doilea proces și un aspect negativ care intervine în cazul identității de părți, obiect și cauză.

Analizând în fond cererea în raport de situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză, de dispozițiile legale enunțate mai sus și având în vedere conținutul concluziilor orale și scrise ale reclamantului prin care a solicitat numai obligarea pârâtei C_________ la soluționarea notificării, tribunalul a apreciat ca fiind întemeiată în parte, respectiv numai cu privire la această pârâtă.

Întrucât reclamantul nu a renunțat la judecată în condițiile legale față de societatea pârâtă și având în vedere considerentele expuse cu ocazia analizării excepției lipsei calității procesuale pasive, având în vedere principiul disponibilității procesului civil și obligația prevăzută la art.129 alin.6 din Codul de procedură civilă, tribunalul apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru obligarea acestei societăți la emiterea dispoziției.

În acest sens, tribunalul a reținut că în niciun mod din cele prevăzute de Legea nr.10/2001, respectiv direct sau prin redirecționare, această societate nu a fost învestită până în prezent cu soluționarea notificării. Aspectul legat de calitatea sa de persoană juridică de drept privat este subsecvent aspectului reținut anterior și nu se mai impune a fi analizat.

În privința pârâtei C_________ D________, tribunalul a reținut în primul rând că operează aspectul pozitiv al deciziei civile nr.1465/2012 a Curții de apel Pitești, sub aspectul calității acesteia de unitate deținătoare. Prin această decizie s-a reținut în mod irevocabil că pârâta este unitatea deținătoare în sensul art.22 alin.1 și 25 alin.1 din Legea nr.10/2001. În condițiile în care aceasta a fost învestită prin redirecționare cu notificarea reclamantului privitoare la teren și se încadrează în categoriile de persoane juridice ce sunt obligate să soluționeze notificări, fiind o cooperativă constituită potrivit legii, rezultă că îi revenea obligația de a soluționa notificarea.

În sensul de mai sus, tribunalul a reținut că, potrivit art.20 alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001, „imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care statul sau o autoritate publică centrală sau locală ori o organizație cooperatistă este acționar sau asociat minoritar al unității care deține imobilul, dacă valoarea acțiunilor sau părților sociale deținute este mai mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natură este cerută.”

În raport de cele invocate, instanța de fond a pronunțat sentința sus menționată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs reclamantul P____ G_______, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul suportării cheltuielilor de judecată, în raport de culpa procesuală a părții adverse care a pierdut procesul.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs, s-a arătat că există dovezi care justifică rambursarea cheltuielilor de judecată, constând în chitanța eliberată de avocat care atestă plata și încasarea onorariului, actul justificativ care demonstrează plata onorariului de expert, precum și alte înscrisuri doveditoare din care rezultă cheltuielile efectuate cu transportul la instanța unde s-a desfășurat procedura în fond.

În considerarea sa, este îndreptățit la rambursarea cheltuielilor de judecată, întrucât a triumfat în procedura desfășurată în fața instanței de fond, iar în măsura în care se stabilește realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al cuantumurilor se impune să recupereze aceste cheltuieli de judecată.

S-a susținut în continuare, că în cuantumul cheltuielilor de judecată trebuie inclusă orice sumă suportată de parte, în scopul realizării dreptului alegat, ori în scopul apărării sale (inclusiv onorariu de avocat, onorariu de expert, cheltuieli de transport), iar în situația în care se procedează la limitarea cheltuielilor, instanța trebuie să motiveze reducerea acestora.

O soluție contrarăeste apreciată ca fiind împotriva principiilor care guvernează dreptul la apărare și cum în cauză instanța a redus la jumătate onorariul de expert și onorariul de avocat, fără a motiva, consideră că soluția adoptată încalcă dispozițiile legale ale art.274 Cod procedură civilă, cu referire la motivul de casare prevăzut de art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.

Recursul este fondat pentru considerentele ce se succed.

Conform art.247 alin.1 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

În temeiul acestui text legal, cheltuielile de judecată efectuate de părți vor fi suportate în final, de partea care cade în pretenții, adică de acea parte care a pierdut procesul.

Obligarea la plata cheltuielilor de judecată are în vedere, culpa procesuală a părții.

Ca atare, partea aflată în culpă procesuală va suporta, la cerere, cheltuielile de judecată efectuate în cauză de partea adversă. Astfel, partea culpabilă nu va suporta numai propriile cheltuieli efectuate, ci și cele efectuate de partea în favoarea căreia s-a pronunțat hotărârea.

Din acest punct de vedere, al culpei procesuale, este irelevantă buna credință a părții care a pierdut procesul.

Recurentul a solicitat toată suma constând în cheltuielile de judecată efectuate în fața instanței de fond, și anume onorariul de avocat, onorariul de expert, cheltuieli de transport de la localitatea de domiciliu D________ la V_____, unde a fost sediul instanței, care i-a judecat cauza.

În conformitate cu jurisprudența CEDO, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al cuantumului lor.

Tribunalul a considerat rezonabilă suma de 775 lei „constând în jumătate din cuantumul onorariilor de avocat și expert, achitate de reclamant” pe care a acordat-o acestuia din urmă.

În legătură cu problematica acordării cheltuielilor de judecată, potrivit art.274 alin.2 cod procedură civilă, cheltuielile reprezentând taxe judiciare de timbru, impozit, onorariu expert, despăgubirea martorilor, respectiv orice alte cheltuieli pe care partea care a obținut câștig de cauză dovedește că le-a efectuat, nu pot fi micșorate de instanța de judecată, cheltuielile efectuate cu plata onorariului de avocat pot fi modificate ori de câte ori ele sunt mai mici sau mai mari decât valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

În plus, în cadrul cheltuielilor de judecată care pot fi acordate părții care a câștigat procesul trebuie incluse numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a activității judiciare.

Prin urmare, în cazul în care instanța chemată să acorde cheltuieli de judecată reprezentând onorariul achitat expertului judiciar, a redus la jumătate acest onorariu, dreptul la apărare având ca obiect valorificarea pretențiilor alegate, a fost încălcat.

În condițiile reținute, în ce privește cuantumul onorariului de expert, va fi suportat în integralitate de partea care a căzut în pretenții.

Având în vedere aceleași argumente pertinente, justificate de principiile care guvernează dreptul la apărare, se vor acorda părții care a câștigat procesul, potrivit art.274 alin.2 Cod procedură civilă, cheltuielile ocazionate cu transportul la sediul instanței care i-a judecat procesul.

Aspectul disputat în legătură cu rambursarea cheltuielilor de judecată, a fost limita până la care instanța poate reduce onorariul apărătorului ales.

În mod judicios, în literatura de specialitate s-a apreciat că instanța de judecată are posibilitatea reducerii onorariului de avocat, pe considerentul că activitatea instanței nu afectează raportul juridic de drept civil născut, prin încheierea contractului de asistență juridică între avocat și clientul său, ci se referă la un alt aspect acela al modalității de calculare a sumei datorate cu titlu de cheltuieli de judecată, de cel căzut în pretenții, părții care le solicită și privește raportul juridic dintre partea care cade în pretenții și apărătorul celeilalte părți.

Totodată practica judiciară a împărtășit poziția literaturii de specialitate, reducând onorariul de avocat ori de câte ori s-a apreciat că acesta este net superior valorii pricinii și muncii depuse.

Din dovezile existente la dosarul de fond, se constată că munca apărătorului ales al reclamantului a constatat în redactarea acțiunii introductive și sesizarea instanței de judecată cu tot ceea ce implică aceasta, inclusiv asistarea reclamantului la termenele de judecată.

La aprecierea cuantumului onorariului, instanța de fond trebuie să țină seama de complexitatea cauzei, prin comparare cu munca depusă de avocat, astfel încât a putut proceda la reducerea onorariului de avocat.

În acest context, însumând toate chitanțele aflate la dosarul de fond f.228-257 și având în vedere argumentele referitoare la posibilitatea reducerii onorariu de avocat, cu obligativitatea acordării integrale a onorariului de expert și a cheltuielilor de transport, Curtea în temeiul dispozițiile art.312 Cod procedură civilă va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va stabili cuantumul cheltuielilor de judecată la suma de 2.007 lei. Se vor menține în rest dispozițiile sentinței.

La stabilirea cheltuielilor în faza recursului, Curtea constată că onorariul de avocat în sumă de 1250 lei, dovedită cu chitanța aflată la fila 11, nu este echivalentul efortului efectiv al avocatului pentru munca depusă, având în vedere complexitatea cauzei (prezenta cauză fiind una de complexitate relativ redusă în faza procesuală a recursului câtă vreme s-a criticat sentința numai din perspectiva cheltuielilor de judecată în procedura de fond).

Fără a se contesta activitatea reprezentantului reclamantului, din dovezile de la dosarul de recurs, se constată că munca apărătorului ales nu justifică suma de 1250 lei, câtă vreme munca avocatului a constat în redactarea cererii de recurs și asistarea reclamantului la un singur termen de judecată.

În acest context, în temeiul dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga pe intimata C_________ la plata către recurent a cheltuielilor de judecată din recurs, în sumă de 500 lei, după reducerea onorariului de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul P____ G_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Municipiul D________, ___________________________.249 județul V_____, împotriva sentinței civile nr.650/14.05.2015, pronunțată de Tribunalul V_____, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, intimate fiind pârâtele ___________________. D________, cu sediul în D________, ___________________________.A1, parter, județul V_____ și C_________ D________, cu sediul în D________, ___________________________.T.8, județul V_____.

Modifică în parte sentința în sensul că stabilește cuantumul cheltuielilor de judecată la 2.007 lei.

Menține în rest sentința.

Obligă pe intimata C_________ D________ la plata către recurent a cheltuielilor de judecată din recurs în sumă de 500 lei, după reducerea onorariului de avocat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 octombrie 2015, la Curtea de Apel Pitești – Secția I Civilă.

Președinte, E____ M_______ R___	Judecător, N_______ S_____ Păștin	Judecător, C_____ P____-I____
	Grefier, A____ M______ B______

Red. E.M.R.

Tehnored. C.B.

4 ex./06.11.2015

Jud. fond. M.N_________