R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx

Ședința publică din data de 25.11.2015

Instanța constituită din:

Președinte - M_____ C_____________

Grefier - veronica burcin

Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de creditoarea B_______ F______ în contradictoriu cu debitoarea AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu pârâtul M_________ P_____ și cu terții popriți M_________ FINANȚELOR PUBLICE, A__________ DE T_________ ȘI CONTABILITATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, S_____ R____ PRIN M_________ FINANȚELOR PUBLICE, DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, B____ COMERCIALĂ ROMÂNĂ și B____ I____ ROMENA, având ca obiect validare poprire.

La apelul făcut în ședință publică a răspuns terții popriți M_________ Finanțelor Publice și S_____ R____ prin M_________ Finanțelor Publice, prin consilier juridic, A____ D____, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Instanța, nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepții de invocată, acordă cuvântul asupra probelor.

Terții popriți M_________ Finanțelor Publice și S_____ R____ prin M_________ Finanțelor Publice, prin consilier juridic, solicită proba cu înscrisurile de la dosar.

Instanța, în temeiul art. 258 C.pr.civ., încuviințează pentru toate părțile proba cu înscrisurile de la dosar, considerând-o concludentă și utilă și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fond.

Terții popriți M_________ Finanțelor Publice și S_____ R____ prin M_________ Finanțelor Publice, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii de validare a popririi, cu motivarea că, în cauză, creditoarea nu a făcut dovada calității de terți popriți nici a Ministerului Finanțelor Publice și nici a Statului R____ prin M_________ Finanțelor Publice. În combaterea cererii, arată că M_________ Finanțelor Publice nu acționează ca o bancă în raporturile sale cu ANAF, raportul care să aibă a obiect derularea acestor sume. În ceea ce privește temeiul de drept invocat de creditoare cu privire la atribuirea calității de terți poprit Statului R____ prin M_________ Finanțelor Publice, arată că acesta nu-și găsește aplicarea în speța de față. În atare condiții, arată că instanța este ținută să analizeze raporturile dintre creditor și debitor. Solicită respingerea cererii de validare a popririi, fără cheltuieli de judecată și depune la dosar înscrisuri cu privire la practica Judecătoriei Sectorului 4 București și a instanței de control, practică judiciară care, în mod unitar, a arătat că aceste instituții nu au calitatea de terți popriți.

Instanța, în temeiul art. 394 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.06.2014 cu nr.XXXXXXXXXXXX, creditoarea B_______ F______ în contradictoriu cu debitoarea AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu pârâtul M_________ P_____ și cu terții popriți M_________ FINANȚELOR PUBLICE, A__________ DE T_________ ȘI CONTABILITATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, S_____ R____ PRIN M_________ FINANȚELOR PUBLICE, DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, B____ COMERCIALĂ ROMÂNĂ și B____ I____ ROMENA a solicitat instanței validarea popririi înființată în dosarul de executare nr. 16/2014 al B__ Casagranda-S____ A____, până la concurența sumei de 57.004 lei, reprezentând debit principal și 9878 lei cheltuieli de executare, precum și amendarea terților popriți cu suma maximă de 10.000 lei în condițiile în care se va constata refuzul de a înființa legal poprirea și de a aplica cu bună știință prevederile legale în materie.

În motivarea cererii creditoarea a arătat, în esență, că în baza sentinței civile nr.6710/01.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, au fost poprite veniturile prezente și viitoare ale debitorului-urmărit Agenția Națională de Administrare Fiscală până la concurența sumei de 47.126 lei drepturi conform titlului executoriu și a sumei de 9878 lei cheltuieli de executare, însă terții popriți, în mod nejustificat, au refuzat consemnarea ori plata sumei de bani.

Creditoarea a arătat că, prin adresele de înființare a popririi, au fost legal poprite veniturile prezente și viitoare ale debitorului urmărit Agenția Națională de Administrare Fiscală, însă terții propiți au refuzat consemnarea sau plata.

În drept au fost invocate prevederile art. 789 Cod procedură civilă.

În dovedire creditoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Creditoarea a depus la dosar înscrisuri-f.3-5.

La data de 09.11.2015, în urma solicitării instanței, au fost depuse de B__ Casagranda-S____ A____ actele din dosarul de executare nr. 26/2014.

La data de 04.12.2014, terțul poprit Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice București – A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepțiile netimbrării cererii de validare a popririi, nulității cererii de chemare în judecată (întrucât aceasta nu cuprinde motivele de fapt în raport de care se solicită validarea popririi) și lipsei calității procesuale pasive de terț poprit.

Pe fondul cauzei, terțul poprit a arătat că sumele de bani nu mai sunt datorate de debitorul poprit ANAF deoarece nu mai există o creanță datorată de debitorul poprit ANAF față de creditoare urmare pronunțarii sentinței civile nr.2136/30.09.2013 de Judecătoria Reșița în Dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX* ceea ce atrage după sine măsura respingerii cererii de validare ca neîntemeiată.

Absența pretinsei creanțe invocată de debitorul initial conduce la inexistența raportului juridic obligational artificial între debitor și terții popriți.

Actele de executare în cadrul dosarului executional nr.123/2012 au fost anulate , motiv pentru care consideră că și în prezenta executare actele de executare sunt nelegale.

La data de 18.12.2014, prin Serviciul Registratură, debitorul ANAF a depus întâmpinare (f. 39-48), prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de validare a popririi.

În motivare, debitorul a arătat, în esență, că nu s-a făcut dovada faptului că ar datora sume de bani către DGFP C____ S______, pentru a se putea da curs adresei de înființare a popririi.

Astfel, debitorul a dezvoltat motivele pentru care apreciază că nu are calitatea de terț poprit. Mai arată că executarea silită în baza aceluiași titlu executoriu, sentința civilă nr.1843/28.19.2008 pronunțată de Tribunalul C____ S______ în Dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX a fost pusă în executare în cadrul dosarului de executare nr.123/2012 al B__ N_____ N______. Prin sentința nr.2136 pronunțată în Dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX* Judecătoria Reșița a admis contestația la executare formulată de M_________ Finanélor Publice pentru DGFP C____-S______ și a anulat actele de executare silită emise în cadrul dosarului executional nr.123/2012 al B__ N_____ N______.

La data de 22.10.2014, prin Serviciul Registratură, M_________ P_____ – P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței să constate lipsa calității Ministerului P_____ de participant la executarea silită-f.62-64.

Astfel, M_________ P_____ a apreciat că, această calitate de participant la executarea silită, în sensul art. 646 alin. 1 pct. 6 C.p.c., trebuie în mod necesar coroborată cu dispozițiile procesual civile de la art. 92 din același act normativ.

La data de 24.12.2014, prin Serviciul Registratură, terțul poprit M_________ Finanțelor Publice, atât în nume propriu, cât și ca reprezentant al Statului R____, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepțiile netimbrării cererii de validare a popririi, lipsei calității procesuale pasive de terț poprit atât a Ministerului Finanțelor Publice, cât și a Statului R____ prin M_________ Finanțelor Publice.

Pe fondul cauzei, terțul poprit a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, invocând și puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 2136/30.09.2013 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX* (prin care a fost admisă contestația la executare și au fost anulate actele de executare emise în cadrul dosarului nr. 123/2012 al B__ N_____ N______, acesta având la bază sentința civilă nr. 1843/28.10.2008, pronunțată de Tribunalul C____-S______ – Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, definitivă și irevocabilă la data de 02.04.2009, prin respingerea recursului).

Astfel, terțul poprit a precizat că dosarul de executare silită nr. 16/2014 se află în continuarea dosarului de executare silită nr.646/2012 al B__ Casagranda-S____ A____, care la rândul său se află în continuarea dosarului de executare silită nr. 123/2012 al B__ N_____ N______.

Terțul poprit a precizat că, așa cum rezultă din art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerului Finanțelor Publice nu îi revine calitatea de terț poprit față de Agenția Națională de Administrare Fiscală sau față de altă instituție publică, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare. Astfel, acesta a apreciat că a avea calitatea de terț poprit, în specificul raporturilor juridice deduse judecății, presupune ca debitorul Agenția Națională de Administrare Fiscală să aibă conturi deschise la M_________ Finanțelor Publice, prin care să ruleze în mod direct și nemijlocit sume de bani. Or, acest fapt este negat chiar de către creditoare, întrucât M_________ Finanțelor Publice nu este decât un centralizator al acestor operațiuni, în cadrul realizării bugetului de venituri și cheltuieli.

Terțul poprit a invocat și Decizia RIL nr.10/2011 a Î.C.C.J., prin care înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul admiterii recursului în interesul legii privind chemarea în garanție a Ministerului Finanțelor Publice în litigiile vizând acordarea unor drepturi de natură salarială, problema de drept fiind similară cu prezenta cauză, întrucât se urmărea ca M_________ Finanțelor Publice, în calitatea sa de ordonator principal de credite să răspundă în calitate de chemat în garanție.

Terțul poprit a mai arătat că sumele de bani pretinse nu sunt datorate nici de debitorul A.N.A.F., întrucât nu mai există o creanță datorată de acesta față de creditoare, ca urmare a pronunțării Sentinței civile nr. 2136/30.09.2013 de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX*.

De asemenea, s-a menționat că actele de executare emise de B__ N_____ N______ în dosarul de executare nr. 123/2012, anulate prin Sentința civilă nr. 2136/30.09.2013, au stat la baza executării silite prin poprire din dosarul nr. 213/2013, astfel că odată ce aceste acte au fost anulate, în virtutea principiului accesorium sequitur principale, toate celelalte acte ulterior emise în continuarea executării silite a sentinței civile nr. 1843/28.10.2008, cum sunt cele din dosarul de executare nr. 16/2014, sunt nule de drept.

Terțul poprit a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar, încrisuri-f.72-102.

Terțul poprit B____ Comercială Română S.A., la data de 23.12.2014, a formulat întâmpinare (f. 104-11), prin care a solicitat instanței să constate că și-a îndeplinit obligațiile impuse de prevederile C.p.c., deoarece prin adresa emisă la data de 20.05.2014 a notificat organul de executare că nu poate da curs solicitării acestuia, motivat de faptul că debitorul nu deține conturi de disponibilități supuse popririi.

Consideră terțul poprit că și-a îndeplinit obligațiile impuse de art-786 și urm.C.pr.civ. și atașează înscrisuri-f.96-149.

Deși legal citat, terțul poprit B____ I____ Romena nu a formulat întâmpinare.

La data de 23.11.2015, creditoarea a depus răspuns la întâmpinările formulate în cauză, prin care a arătat, în esență, următoarele:

- față de întâmpinarea depusă de M_________ P_____ – acesta are calitatea de parte în cauză, potrivit art. 643 și art. 665 alin. 7 C.p.c.;

- față de întâmpinarea depusă de ANAF – acesta este debitor dosarul invocat, respectiv nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Reșița nu are incidență în această executare silită; O.G. nr. 22/2002 nu se aplică în prezenta cauză;

- față de întâmpinarea depusă de BCR – terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile și a ignorat adresa de înființare a popririi; potrivit art. 789 C.p.c., nu era în măsură să decidă ce sume din conturile debitorului sunt supuse măsurii popririi;

- referitor la M_________ Finanțelor Publice – ANAF se finanțează de la MFP; potrivit art. 626 C.p.c., S_____ R____ trebuie să repare prejudiciul creditorului rezultat din neexecutarea titlului, aceasta fiind datorat culpei propriilor instituții;

- față de întâmpinarea depusă de Direcția Regională a Finanțelor Publice București, A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București –, debitorul ANAF derulează operațiuni prin intermediul Activității de T_________;

La termenul de judecată din data de 04.03.2015, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art.413 alin.1 pct.1 C.pr.civ., pană la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr.xxxxx/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 București, cauza fiind repusă pe rol la data de 28.10.2015.

La termenul din 04.03.2015, instanța a constatat ca cererea de chemare în judecată a fost timbrată și terții popriți nu mai susțin excepția netimbrării, a respins cererea de nulitate a cererii de chemare în judecată.

La termenul de judecată din data de 28.10.2015 instanța a calificat ca apărări de fond excepția lipsei calității procesuale de terți popriți a Ministerului Finanțelor Publice, a Statului R____ prin M_________ Finanțelor Publice și a Activității de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București, precum și excepția lipsei calității de participant la executarea silită a Ministerului P_____.

Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

În fapt, prin sentința civilă nr.1843/28.10.2008 pronunțată de Tribunalul C____ S______ în Dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, irevocabilă, a fost obligată Direcția G_______ a Finanțelor Publice C____-S______ la plata către reclamanții din acel dosar a drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 22.03.xxxxxxxxxxxxx08, corespunzător perioadei lucrate.

O primă executare în temeiul acestei sentințe a fost pornită la B__ N_____, în cadrul Dosarului de executare nr.123/2012, însă actele de executare în cadrul acestui dosar au fost anulate prin sentința civilă nr.2136/30.09.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița în Dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX*.

Ulterior, în baza aceleiași sentințe, respectiv sentința civilă nr.1843/28.10.2008 pronunțată de Tribunalul C____ S______ în Dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, irevocabilă, a fost pornită o nouă executare ce a făcut obiectul Dosarului de executare 646/2012 al B__ Casagranda-S____ A____.

În cadrul acestei executări, Judecătoria Sectorului 5 București, prin sentința civilă nr.6710/01.08.2013 pronunțată în Dosarul nr.xxxxx/302/2012 a validat poprirea înființată de B__ Casagranda-S____ A____ asupra sumelor datorate debitorului Direcția G_______ a Finanțelor Publice C____ S______ de către terțul poprit Agenția Națională de Administrare Fiscală până la concurența sumei de 47.126 lei drepturi conform titlului executoriu sentința civilă nr.1843/28.10.2008 definitivă și irevocabilă pronunțată de Tribunalul C____ S______ și a sumei de 9.878 lei cheltuieli de executare. S-a respins ca neîntemeiată cererea de validare a popririi față de terțul poprit M_________ Finanțelor Publice și s-a desființat poprirea împotriva acestuia.

Urmare acestei sentințe s-a deschis Dosarul de executare nr.16/2014 de B__ Casagranda-S____ A____ împotriva debitoarei Agenția Națională de Administrare Fiscală în baza titlului executoriu sentința civilă nr.6710/01.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în Dosarul nr.xxxxx/302/2012.

În baza titlului executoriu menționat, Judecătoria Sectorului 4 București, a încuviințat, la data de 31.01.2014 executarea silită împotriva debitoarei Agenția Națională de Administrare Fiscală-f.309, iar la data de 23.01.2014-f.308 a fost emisă somație de plată.

Ulterior, au fost emise adrese de înființare a popririi asupra conturilor debitorului de la terții popriți.

Ulterior pornirii executării silite și formulării prezentei cereri de validare a popririi, Tribunalul București, secția a IV-a Civilă, a pronunțat Decizia civilă nr.1586/01.09.2015 prin care s-au respins ca nefondate recursurile împotriva sentinței civile nr.6710/01.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în Dosarul nr.xxxxx/302/2012.

În ceea ce privește calitatea Ministerului P_____ de participant la executarea silită, instanța reține că potrivit art. 658 C.p.c. „M_________ P_____ sprijină, în condițiile legii, executarea hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii. În cazurile anume prevăzute de lege, M_________ P_____ poate să ceară punerea în executare a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii”.

Astfel, în ceea ce privește participarea procurorului la activitatea de executare silită, dreptul acestuia de a solicita punerea în executare a hotărârilor judecătorești este circumscris numai punerii în executare a titlurilor pronunțate în favoarea persoanelor prevăzute la art. 92 alin. 1 C.p.c.

Instanța apreciază, astfel cum a susținut și M_________ P_____, că admiterea faptului că acesta ar fi obligat să participe la orice executare silită, în calitate de persoană distinctă, ar însemna încălcarea principiilor în art. 21 alin. 3 din Constituție (privind dreptul la un proces echitabil), art. 131 alin. 1 din Constituție (referitor la rolul Ministerului P_____ în activitatea judiciară) și art. 132 alin. 1 din Constituție (referitor la principiul imparțialității care trebuie să guverneze activitatea procurorilor).

De altfel, instanța reține că în acest mod s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 473/21.11.2013, prin care a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 659 alin. 3 C.p.c.

Prin urmare, în baza acestor considerente, instanța constată că, în prezenta cauză, M_________ P_____ nu are calitatea de participant la executare silită, potrivit art. 643 alin. 1 pct. 6 C.p.c.

În drept, potrivit art. 790 alin. 1 C.p.c., dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă (respectiv 5 zile de la comunicarea popririi, potrivit art. 787 alin. 1 C.p.c.), poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi”.

Conform alin. 4 dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.

Titlu executoriu care face obiectul Dosarului de executare nr.16/2014 de B__ Casagranda-S____ A____ îl constituie sentința civilă nr.6710/01.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în Dosarul nr.xxxxx/302/2012.

Prin urmare, verificarea îndeplinirii condițiilor pentru a se dispune validarea popririi trebuie realizată în raport de această sentință.

Instanța verifică, în cadrul procedurii validării popririi, existența titlului executoriu în baza căruia s-a înființat poprirea, limita creanței datorate de către debitor, respectarea termenului de o lună de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă și existența unor raporturi între debitor și terțul poprit în baza cărora terțul poprit să datoreze sume de bani debitorului.

În ceea ce privește înființarea popririi, art. 781 alin. 1 C.p.c., prevede că sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.

Instanța constată că a fost respectat termenul de o lună de la data la care terții popriți trebuiau să consemneze sau să plătească suma urmăribilă.

În ceea ce privește apărările formulate de către debitorul ANAF, instanța le apreciază neîntemeiate.

Astfel, în cadrul dosarului nr. xxxxx/302/2012 în care Judecătoria Sector 5 București a pronunțat sentința civilă nr.6710/01.08.2013, ANAF a avut calitatea de terț poprit, iar în acest dosar a fost validată poprirea înființată de B__ Casagranda-S____ A____ asupra sumelor datorate debitorului Direcția G_______ a Finanțelor Publice C____ S______ de către terțul poprit Agenția Națională de Administrare Fiscală până la concurența sumei de sumei de 47.126 lei drepturi conform titlului executoriu sentința civilă nr.1843/28.10.2008 definitivă și irevocabilă pronunțată de Tribunalul C____ S______ și a sumei de 9.878 lei cheltuieli de executare.

Prin admiterea cererii de validare a popririi, terțul poprit Agenția Națională de Administrare Fiscală a devenit debitor, fiind deschis Dosarul de executare silită nr.16/2014 al B__ Casagranda-S____ A____. Mai mult, încuviințarea executării silite încuviințate de Judecătoria Sectorului 4 București, la data de 31.01.2014 s-a realizat împotriva debitoarei Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În consecință, față de procedura validării popririi, în prezenta cauză se analizează dacă terții popriți datorează sume de bani Agenției Națională de Administrare Fiscală, apărările acestei instituții putând fi valorificare doar pe calea recursului împotriva sentinței civile nr. 6710/01.08.2013.

Nici referirea debitoare la executarea începută în cadrul Dosarului de executare nr.123/2010 al B__ Nebun N______, executare desființată prin hotărâre judecătorească irevocabilă nu poate fi analizată în prezenta cauză, cât timp nu s-a făcut dovada că s-a desființat executarea în cadrul Dosarului 646/2012 sau 16/2013 al B__ Casagranda-S____ A____, pe calea contestației la executare.

De asemenea, instanța reține că susținerile debitorului Agenția Națională de Administrare Fiscală și ale terților popriți M_________ Finanțelor Publice și S_____ R____ prin M_________ Finanțelor Publice, potrivit cărora sentința civilă nr. 2136/30.09.2013, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX* ar avea putere de lucru judecat în cadrul prezentei cauze, sunt neîntemeiate, întrucât aceste aspecte nu au nicio relevanță în cauză, din moment ce titlul executoriu ce face obiectul dosarului de executare nr. 16/2014 al B__ Casagranda-S____ A____ a rămas definitiv, producându-și astfel pe deplin efectele.

Instanța reține că, în temeiul art. 2 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.

Instanța constată că textul de lege respectiv este foarte clar cu privire la condițiile în care poate fi aplicat, respectiv atunci când se constată o lipsă de fonduri, din cauza căreia instituția debitoare nu își poate executa obligațiile. D___ în acest caz este necesar ca executorul judecătoresc să comunice o somație instituției, iar de la data primirii somației, instituția trebuie să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea fondurilor necesare.

Or, în prezenta speță nu este vorba, în niciun caz, despre o lipsă de fonduri, o asemenea situație nefiind oricum susținută de niciun mijloc de probă, prin urmare prevederile art. 2 din OG nr. 22/2002 nu sunt aplicabile, iar termenul de 6 luni nu este incident în speță. Pe cale de consecință, nu există niciun impediment pentru recurgerea la executarea silită prin poprire, fără emiterea unei somații și fără a se aștepta trecerea unui termen de 6 luni.

În ceea ce privește analiza îndeplinirii sau nu a condițiilor prevăzute de art. 790 alin. 1 C.p.c. în raport de fiecare terț poprit, instanța constată următoarele:

-Referitor la terții popriți M_________ Finanțelor Publice și S_____ R____ prin M_________ Finanțelor Publice, instanța reține că potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002, „În domeniul finanțelor publice, M_________ Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: a). coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție; b). dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare; c). emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și forma de prezentare a acestora; d). emite norme metodologice, precizări și instrucțiuni prin care se stabilesc practicile și procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor (s.n.), controlul cheltuirii acestora, încheierea exercițiului bugetar anual, contabilizarea și raportarea; e). solicită rapoarte și informații oricăror instituții care gestionează fonduri publice; f). aprobă clasificațiile bugetare, precum și modificările acestora; g). analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor; h). furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale; i). asigură monitorizarea execuției bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situației; j). avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare; k). stabilește conținutul, forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite; l). blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite; m). dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externă acordată Guvernului României; n). colaborează cu B____ Națională a României la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar; o). prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu B____ Națională a României, informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe; p). participă, în numele statului, în țară și în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale și, împreună cu B____ Națională a României, în probleme financiare, valutare și de plăți; r) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale”.

Prin urmare, din cuprinsul acestui act normativ nu reiese faptul că M_________ Finanțelor Publice ar avea calitatea de terț poprit, în înțelesul art. 790 C__, în raporturile cu debitorul ANAF, nefiind astfel îndeplinită condiția ca terțul poprit să datoreze sume de bani debitorului. Dimpotrivă, prin intermediul acestuia se efectuează proceduri de centralizare și încasare de venituri sau ordonanțare de cheltuieli, această din urmă operațiune, explicată în același act, fiind o „fază în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri și de servicii au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată”.

Prin urmare, deși fondurile instituțiilor publice sunt centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, cu privire la venituri și cheltuieli, această operațiune nu se realizează în cadrul unor raporturi creditor – debitor, ci prin intermediul planificării generale a bugetului de stat, operațiune care excede cadrului raporturilor juridice creditor – debitor.

Dimpotrivă, a avea calitatea de terț poprit, în specificul raporturilor juridice deduse judecății, înseamnă ca debitorul ANAF să aibă conturi deschise la M_________ Finanțelor Publice, prin care să ruleze în mod direct și nemijlocit sume de bani. Or, ministerul nu este decât un centralizator al acestor operațiuni, în cadrul realizării bugetului de venituri și cheltuieli.

Astfel, instanța constată că M_________ Finanțelor Publice nu are calitatea de terț poprit în cauză, urmând a dispune respingerea ca neîntemeiată a cererii de validare a popririi cu privire la acesta.

De asemenea, în baza acelorași considerentelor, instanța reține că nici S_____ R____ prin M_________ Finanțelor Publice nu are calitatea de terț poprit în prezenta cauză.

Referitor la susținerile creditoarei cu privire la eventuala răspundere a Statului R____ în baza art. 626 C.p.c., potrivit cărora acesta trebuie să repare prejudiciul rezultat din neexecutarea titlului, întrucât acest aspect are la bază culpa propriilor instituții, instanța reține că acestea nu pot fi analizate în cadrul validării popririi (unde se analizează doar raporturile dintre debitor și terțul poprit, respectiv îndeplinirea sau nu a calității de terț poprit), iar dacă creditorul înțelege să angajeze răspunderea patrimonială a statului, atunci are la dispoziție o acțiune în acest sens, în condițiile prevăzute de lege.

-Referitor la terțul poprit A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București,

Instanța constată că A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București a răspuns B__ Casagranda-S____ A____ prin adresa nr.xxxxx/20.05.2014-f.318, a arătat că a luat act de înființarea popririi și că urmează ca plata în dosarele de executare să se efectueze pe măsura creerii de disponibil în conturile debitorului Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În ceea ce privește raportul dintre debitor și terțul poprit, instanța reține că trebuie cercetat și stabilit dacă terțul poprit datorează sume de bani debitorului, fie în sensul clasic al unui raport obligațional creditor - debitor, fie în în ipoteza unei bănci care deține conturile debitorului.

Este adevărat că în cazul Trezoreriei există norme speciale, respectiv procedura de punere in aplicare a titlurilor executorii in baza carora se solicita infiintarea popririi conturilor autoritatilor si institutiilor publice deschise la nivelul unitatilor Trezoreriei a OMFP nr 2336/2011, procedura reglementata in mod clar si detaliat, tocmai pentru a evita orice blocaj de natura a afecta activitatea institutiei si plata titlurilor executorii din banii alocati cheltuielilor de personal si functionare.

Instanța observă însă, incidența în cauză a OMFP nr 161/2012, potrivit căruia, în situatiile in care instantele au validat masura popririi, executarea va avea ca obiect numai sumele detinute sau datorate debitorului de tertul poprit din care pot fi achitate creantele stabilite in sarcina institutiilor si autoritatilor publice, cu limitarile instituite prevazute de dispozitiile art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

OMFP prevede o procedură specială de urmat în acest caz și obligațiile Trezoreriei. Instanța apreciază că A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București nu a făcut dovada că a efectuat aceste demersuri, respectiv nu a depus la dosar dovezi din care să rezulte efectuarea etapelor prevăzute de OMFP nr 161/2012

Prin adresa xxxxx/20.05.2014, a arătat că a luat act de înființarea popririi și că urmează ca plata în dosarele de executare să se efectueze pe măsura creerii de disponibil în conturile debitorului Agenția Națională de Administrare Fiscal, fără a face și dovada demersurilor efectuate conform celor precizate.

Pe de altă parte, a existat o hotărâre de validare a popririi, respectiv sentința civilă nr.6710/01.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în Dosarul nr.xxxxx/302/2012.

În urma acestei sentințe Agenția Națională de Administrare Fiscală a devenit debitor.

A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București are calitatea de terț poprit față de acest debitor în calitate de deținător al conturilor acestei instituții.

Având în vedere răspunsul terțului poprit la adresa de înființare a popririi, instanța apreciază că acesta din urmă nu și-a îndeplinit aceste obligații, în sensul arătat mai sus.

Instanța reține că dreptul de a obține executarea unei sentințe sau a unei decizii reprezintă o parte integrantă din dreptul la un procesul echitabil, astfel cum s-a statuat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, în aplicarea art. 6 din Convenție, ce vizează protecția preeminenței dreptului indisolubil legat de noțiunile de societate democratică și stat de drept.

Terțul poprit, cât și debitoarea reprezintă instituții ale statului. Or, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că statul și instituțiile sale, în calitate de debitori, nu pot invoca lipsa fondurilor, ca motiv pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești prin care s-au stabilit creanțe împotriva lor (Shmalko contra Ucrainei, Katsyuk contra Ucrainei, P____ contra Moldovei).

În concret, în cauza de față instanța reține că obligația de plată avută față de creditorul din prezenta cauză îi era cunoscută debitoarei, câtă vreme aceasta a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească într-un proces în care debitoarea a fost parte și care i-a fost comunicată.

Așadar, prin desființarea popririi constituite în vederea executării creanței se aduce atingere acestui drept care devine, în acest mod, un drept iluzoriu, fapt care este de natură să înfrângă prevederile Protocolului 1 la CEDO.

În consecință, având în vedere considerentele expuse, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de 790 alin. 1 și 4 Cod procedură civilă, astfel că va admite cererea și va dispune validarea popririi înființată de B__ Casagranda-S____ A____ în dosarul de executare nr. 16/2014 și, în consecință, obligă terțul poprit A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București să plătească creditoarei, în limita creanței de 61.676 lei cuvenită creditoarei, din sumele datorate debitorului.

Va fi respinsă în rest cererea față de terțul poprit A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București ca neîntemeiată.

Astfel, se constată că, prin cerere, creditoarea a indicat suma de 57.004 lei conform titlului executoriu și 9878 lei cheltuieli de executare, rezultând o sumă totală de 66.682 lei, însă din adresele de înființare a popririi rezultă suma de 61.676 lei, din care suma de 57.004 lei debit (47.126 lei drepturi și 9878 cheltuieli de executare) și suma de 4672 lei cheltuieli de executare silită. Prin urmare suma totală este de 61.676 lei și nu suma indicată de creditoare prin cerere.

-Referitor la terțul poprit Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, instanța reține că această instituție cuprinde mai multe servicii, printre care și A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București, unde se află conturile debitorului.

În acest context, având în vedere aspectele expuse mai sus cu privire la terțul poprit, A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București, instanța va respinge și față de această instituție, ca neîntemeiată cererea de validare a popririi în raport cu acest terț poprit.

- În ceea ce privește terțul poprit B____ I____ Romena, instanța constată că executorul judecătoresc nu a făcut dovada faptului că debitorul ar avea conturi deschise la acest terț poprit, deși îi revenea sarcina probei în acest sens. Prin urmare, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de validare a popririi în raport de acest terț poprit.

-În ceea ce privește terțul poprit B____ Comercială Română SA, instanța constată că acesta a susținut că toate conturile debitorului deschise la această instituție (prezentate în mod detaliat) sunt cu destinație specială, astfel că nu s-a putut da curs adresei de înființare a popririi, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Potrivit art. 781 alin. 5 C.p.c., nu sunt supuse executării silite prin poprire:

a) sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;

b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;

c) sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.

Prin urmare, instanța apreciază că sumele de bani, așa cum au fost ele comunicate de terțul poprit, prin incidența art. 781 alin. 5 lit. b C.p.c cât și prin faptul că sunt destinate acoperirii cheltuielilor de organizare și funcționare a instituției, nu pot face obiectul popririi.

Pe de altă parte, deși este adevărat că Agenția Națională de Administrare Fiscală a devenit debitor ca urmare a pronunțării sentinței civile nr.6710/01.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în Dosarul nr.xxxxx/302/2012, această instituție este ținută să răspundă în aceleași condiții în care ar fi răspuns și debitorul inițial, respectiv cu sumele pe care le datora debitorului inițial. În nici un caz terțul poprit devenit debitor nu poare răspunde cu bunurile poprii, respectiv nu pot fi poprite sume de bani care sunt datorate de terți pentru desfășurarea activității sale curente.

În concluzie, pentru toate motivele prezentate, instanța va respinge cererea de validare a popririi ca neîntemeiată față de acest terț poprit.

În consecință, va admite în parte cererea, validând poprirea înființată de B__ Casagranda S____-A____ în dosarul de executare nr. 16/2043, cu consecința obligării terțului poprit A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București de a plăti creditoarei, în limita creanței de 61.676 lei, va respinge rest cererea față de terțul poprit A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București ca neîntemeiată, va respinge ca neîntemeiată cererea de validare a popririi în raport cu terții popriți M_________ Finanțelor Publice, S_____ R____ prin M_________ Finanțelor Publice, Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice București, B____ I____ Romena și B____ Comercială Română SA, și, pe cale de consecință, va desființa aceste popriri.

De asemenea, instanța urmează să constate că M_________ P_____ nu are calitatea de participant la executarea silită.

De asemenea, în raport de considerentele expuse, instanța apreciază că din probele administrate nu se poate reține reaua-credință a terțului poprit A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București, în raport de care a fost admisă cererea de validare a popririi, astfel că va respinge ca neîntemeiată solicitarea creditoarei de amendare a terțului poprit. În condițiile în care cererea de validare a popririi față de ceilalți terți popriți a fost respinsă și față de faptul că nu se poate reține reaua-credință a acestora, va respinge ca neîntemeiată solicitarea creditoarei de amendare a terților popriți.

Va Iua act că creditoarea nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Va lua act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de creditoarea B_______ F______ cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Cabinetului de Avocat „E____ C___”, situat în București, __________________, _______________, _______________, în contradictoriu cu debitoarea AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCLĂ, cu sediul în București, ____________________, sector 5, cu pârâtul M_________ P_____, cu sediul în București, B-dl. Libertății nr. 12, sector 5 și cu terții popriți M_________ FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ____________________, sector 5, A__________ DE T_________ ȘI CONTABILITATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Splaiul Unirii nr. 6-8, sector 4, S_____ R____ PRIN M_________ FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ____________________, sector 5, B____ COMERCIALĂ ROMÂNĂ, cu sediul în București, B-dl. Regina E________ nr. 5, sector 3, DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, _______________________ Gerota nr. 13, sector 2 și sediu ales în București, ____________________, sector 2 și B____ I____ ROMENA, cu sediul în București, ______________________. 2-4, ________________.

Validează poprirea înființată de B__ Casagranda S____-A____ în dosarul de executare nr. 16/2014 și, în consecință, obligă terțul poprit A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București să plătească creditoarei, în limita creanței de 61.676 lei cuvenită creditoarei, din sumele datorate debitorului.

Respinge în rest cererea față de terțul poprit A__________ de T_________ și Contabilitate Publică a Municipiului București ca neîntemeiată.

Respinge ca neîntemeiată cererea de validare a popririi în raport cu terții popriți M_________ Finanțelor Publice, S_____ R____ prin M_________ Finanțelor Publice, Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice București, B____ I____ Romena și B____ Comercială Română SA, și, pe cale de consecință, desființează aceste popriri.

Constată că M_________ P_____ nu are calitatea de participant la executarea silită.

Respinge ca neîntemeiată solicitarea creditoarei de amendare a terților popriți.

Ia act că creditoarea nu a solicitat cheltuieli de judecată

Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune al Judecătoria Sectorului 4 București.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.11.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M_____ C_____________ V_______ B_____

Red./Tehnored. Jud. M.C./11 ex.