Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

(Număr în format vechi XXXXXXXXX)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 1288/A

Ședința publică din data de 06.10.2015

Completul constituit din

Președinte: P____ V_____ A_____

Judecător: C_______ E____ R_____

Grefier: C____ G_______

Ministerului Public – P________ de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror D______ F______.

Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul D______ M____, împotriva sentinței penale nr. 145/17.08.2015 a Judecătoriei Urziceni, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit apelantul-inculpat D______ M____, acesta fiind reprezentat de apărător ales, av. R_______ Clarina și de apărător desemnat din oficiu, av. D_______ Manti în baza delegației de asistență judiciară obligatorie nr. xxxxxxx/01.10.2015, eliberată de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat faptul că dosarul este la primul termen de apel.

Curtea ia act de încetarea delegației apărătorului desemnat din oficiu, având în vedere prezența apărătorului ales al apelantului-inculpat, urmând a se pronunța asupra onorariului parțial.

Apărătorul ales al apelantului-inculpat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, respectiv dovada că inculpatul a intrat în legalitate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis și uz de fals, în sensul că și-a luat permisul de conducere, cât și dovezi de bună purtare și reinserție socială de la Primăria din raza teritorială a domiciliului și de la o societate de construcții cu care colaborează.

Comunică un set al înscrisurilor menționate reprezentantei Ministerului Public.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul arată că nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri în circumstanțiere.

Curtea încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere și o administrează.

Nemaifiind cereri prealabile de discutat, excepții de invocat ori probe de administrat, se constată cauza în stare de judecată și se acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al apelantului-inculpat, având cuvântul solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, desființarea sentinței penale atacate nr. 145/17.08.2015 a Judecătoriei Urziceni, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, iar pe fondul cauzei solicită reindividualizarea și redozarea pedepsei aplicate clientului său.

Subliniază că instanța de fond nu a ținut seama de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului, nereținând în cauză incidența circumstanțelor atenuante.

Arată că în conformitate cu dispozițiile art. 75 pct. 2 C.p. pot constitui circumstanțe atenuante eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, iar față de acest aspect clientul său a intrat în legalitate și a obținut permisul de conducere, astfel încât acesta nu mai prezintă un pericol social și un pericol public real, nemaiexistând posibilitatea ca să comită vreodată astfel de fapte.

Solicită a se reține în sarcina inculpatului și dispozițiile art. 74 lit. f) și g) C.p., precizând că inculpatul este reintegrat în societate, este angajat și muncește, având o bună conduită în societate, dovadă în acest sens stând actele depuse în circumstanțiere.

Cu privire la infracțiunea de uz de fals solicită aplicarea unei amenzi penale, adică înlocuirea închisorii de 3 luni, iar pentru fapta de conducerea fără permis apreciază că se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate sub limita de 1 an închisoare.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, menționând că dispozițiile art. 75 alin. 1 lit. a) C.p. se pot aplica doar în privința infracțiunilor de rezultat, dar nu și în cazul celor de pericol cum sunt faptele pentru care inculpatul D______ M____ a fost trimis în judecată.

Prin prisma dispozițiilor art. 75 alin. 1 lit. b) C.p. consideră că împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta nu denotă aspecte care să intre sub incidența acestei circumstanțe atenuante.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința penală nr. 145/17.08.2015 a Judecătoriei Urziceni, s-au hotărât următoarele:

„În baza art. 335 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. condamnă pe inculpatul D______ M____, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.

În baza art. 67 alin. 1 C.pen. și art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. 1 C.pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 323 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. condamnă pe inculpatul D______ M____ la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 67 alin. 1 C.pen. și art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. 1 C.pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 10 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., contopește pedepsele principale stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care se adaugă un spor de 1 lună închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și o lună închisoare.

În temeiul art. 104 alin. 2 C.pen. rap. la art. 43 alin. 2 teza a II-a C.pen., revocă liberarea condiționată cu privire la restul de 307 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 926/F din 21.11.2011, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. xxxxx/3/2011, definitivă prin decizia penală nr. 1373 din 30.04.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. xxxxx/3/2011 și adaugă pedeapsa rezultantă de 1 an și o lună închisoare aplicată prin prezenta la restul de 307 zile rămas neexecutat, în final inculpatul executând pedeapsa de 1 an, o lună și 307 zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen. rap. la art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., pe o durată de 1 an după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 45 alin. 5 C.pen. rap. la art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., care se execută de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1840 din 02.05.2012, emis în baza sentinței penale nr. 926/F din 21.11.2011, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. xxxxx/3/2011, definitivă prin decizia penală nr. 1373 din 30.04.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. xxxxx/3/2011, și emiterea unui nou mandat potrivit prezentelor dispoziții.

În baza art. 272 rap. la art. 274 alin. 1 C.proc.pen., obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.”

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 06.07.2014, în jurul orelor 00:30, organele de poliție din cadrul Secției nr. 4 Poliție Rurală Coșereni, jud. Ialomița, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu ocazia unui control de trafic, au observat pe DJ 201, în apropierea școlii din satul Condeești, ________________________________, un autoturism marca Daewoo Tico, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX. Organele de poliție au oprit regulamentar autoturismul în cauză și au solicitat conducătorului auto să prezinte documentele pentru control.

În urma verificărilor efectuate, a rezultat că persoana aflată la volanul autoturismului mai sus menționat se numește D______ M____, fiul lui A____ și S_______, născut la data de 16.04.1989 în ______________________________, domiciliat în _____________________________________________, având C.N.P. xxxxxxxxxxxxx.

Instanța mai reține că inculpatul D______ M____ a prezentat pentru control cartea de identitate ________, nr. xxxxxx, eliberată de către SPCLEP Urziceni la data de 26.08.2008 și permisul de conducere categoria B, având pe față ________________, iar pe verso ________________, eliberat de către autoritățile italiene la data de 06.06.2010, valabil până la data de 06.06.2020 (proces-verbal de depistare - fila 4 d.u.p.).

Situația de fapt expusă anterior rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de depistare (fila 4 d.u.p.), declarații suspect/inculpat (filele 9-12, 17 d.u.p.), fișă cazier judiciar (fila 13 d.u.p.), declarații martori (filele 18-20 d.u.p.), proces-verbal de ridicare permis de conducere italian (fila 25 d.u.p.), fișă de evidență pentru inculpat (fila 27 d.u.p.), proces-verbal de verificare a existenței permisului de conducere (fila 22 d.u.p.), adresa nr. xxxxxx din 14.08.2014 de verificare în baza de date a Poliției din România (fila 24 d.u.p.), plic care conține permis de conducere ridicat de la inculpat (fila 29 d.u.p.), alte înscrisuri (filele 21, 23, 26 d.u.p.).

Fiind audiat, inculpatul D______ M____ a precizat că, în data de 06.07.2014, în jurul orelor 00:30, în timp ce conducea autoturismul marca Daewoo Tico, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, în apropierea școlii din satul Condeești, ________________________________, a fost oprit regulamentar de către organele de poliție, care i-au solicitat documentele personale și ale autoturismului. Acesta a prezentat documentele solicitate, printre care și permisul de conducere categoria B, eliberat de autoritățile italiene în anul 2010, iar în urma verificărilor efectuate, organele de poliție i-au comunicat că permisul de conducere prezentat este fals și nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Inculpatul D______ M____ a arătat că, în cursul anului 2010, a participat la construcția unei vile în Italia, proprietarul fiind instructor auto (numitul Hear H__), cu ajutorul căruia a făcut școala de șoferi, a susținut examenul scris și traseul. Inculpatul a menționat că permisul de conducere i-a fost adus în plic de către instructorul auto, care a reținut suma de 3.000 euro din cei datorați pentru munca prestată la construcția vilei (declarații suspect/inculpat - filele 9-12, 17 d.u.p.).

În urma controlului efectuat în baza de date a Poliției din România și a răspunsului primit de la autoritățile italiene, s-a constatat că inculpatul D______ M____ nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar permisul de conducere categoria B, folosit de către acesta, este fals.

Apărările inculpatului conform cărora nu a cunoscut că permisul de conducere este fals au fost înlăturate deoarece, pe de o parte, acesta nu a obținut permisul de conducere categoria B nici în România, nici în Italia, astfel cum rezultă din adresa nr. BCO/SG/xxxxxxx din 16.07.2014 a I.G.P.F. – Direcția de Afaceri Europene și Relații Internaționale – Punctul de Contact Oradea din 16.07.2014 (proces-verbal de verificare a existenței permisului de conducere - fila 22 d.u.p.) și adresa nr. xxxxxx din 14.08.2014 de verificare în baza de date a Poliției din România (fila 24 d.u.p.). Pe de altă parte, permisul de conducere categoria B ________________, prezentat de către inculpat organelor de poliție în data de 06.07.2014, este falsificat în mod grosolan: pe față este menționată ________________, iar pe verso, ________________.

Mai mult, inculpatul a susținut în declarațiile sale că a făcut școala de șoferi în Italia, a susținut și examenul auto cu polițistul în mașină, fiind și admis, iar instructorul auto i-a adus permisul de conducere, într-un plic, l-a locuința unde lucra. Instanța constată că aceste susțineri ale inculpatului sunt nesincere, întrucât acesta nu a putut prezenta în cursul urmării penale, la cererea organelor de poliție, niciun fel de document care să ateste înscrierea lui în Italia la școala de șoferi. În plus, permisul de conducere fiind un înscris oficial nu putea fi ridicat de la autorități decât personal de titular sau de către o altă persoană, dar numai în baza unei procuri speciale date în scopul ridicării permisului. Astfel, dacă susținerile inculpatului ar fi fost reale, autoritățile italiene ar fi comunicat relații autorităților române care să ateste înscrierea la școala de șoferi a inculpatului, susținerea examenului auto de către acesta și ridicarea permisului de conducere.

De față la depistarea inculpatului D______ M____ au fost martorii B_________ I____ A___ și B____ O___ R_____, care au văzut permisul de conducere prezentat de către inculpat.

Astfel, martorul B_________ I____ A___ a declarat în cursul urmăririi penale că, în data de 06.07.2014 își desfășura activitatea pe raza ____________________________ I.P. G____ A____ din cadrul Secției nr. 4 Poliție Rurală Coșereni, iar în jurul orelor 00:30, aceștia au oprit regulamentar autoturismul marca Daewoo Tico cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX. În urma controlului efectuat, s-a stabilit că autoturismul în cauză a fost condus de către inculpatul D______ M____, care era însoțit de către numitele B____ O___ R_____ și B____ V________. Martorul B_________ I____ A___ a învederat că inculpatul D______ M____ a prezentat permisul de conducere categoria B, ________________ emis de către autoritățile italiene. I.P. G____ A____ a întocmit un proces verbal de depistare semnat atât de el cât și de inculpat și a făcut fotografii față-verso ale permisului de conducere în cauză ( fila 18 d.u.p.).

Din declarația martorei B____ O___ R_____ reiese că, în seara zilei de 05/06.07.2014, a plecat de la domiciliul său din ____________________________, împreună cu sora sa B____ V________ și concubinul acesteia, inculpatul D______ M____, intenționând să ajungă la discoteca din Malu, jud. Ialomița. Martora B____ O___ R_____ a arătat că, în apropierea școlii din satul Condeești, ___________________________________ Daewoo Tico cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de către inculpatul D______ M____, a fost oprit de către organele de poliție, care au întocmit un proces verbal de depistare. Ulterior, inculpatul D______ M____ a fost chemat de către organele de poliție, care au ridicat permisul de conducere al acestuia pe motiv că ar fi fals. Martora B____ O___ R_____ a susținut că nu a cunoscut caracterul fals al permisului de conducere deținut de către inculpatul D______ M____ ( filele 19-20 d.u.p.).

Având în vedere situația de fapt anterior descrisă și mijloacele de probă administrate în cauză rezută în mod cert că inculpatul D______ M____ se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, faptă prev. și ped. de art. 335 alin. 1 C.pen. și a infracțiunii de uz de fals, faptă prev. și ped. de art. 323 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen..

În drept, faptele inculpatului D______ M____ care, în data de 06.07.2014, în jurul orelor 00:30, a condus autoturismul marca Daewoo Tico cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DJ 201, în apropierea școlii din satul Condeești, ________________________________, fără să posede permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule și a prezentat organelor de poliție permisul de conducere categoria B, ________________, falsificat, care apare ca fiind eliberat de către autoritățile italiene la data de 06.06.2010, valabil până la data de 06.06.2020, cunoscând că este fals, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, în stare de recidivă postcondamnatorie, faptă prev. și ped. de art. 335 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. și a infracțiunii de uz de fals, în stare de recidivă postcondamnatorie, faptă prev. și ped. de art. 323 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen..

În speță, sunt incidente dispozițiile art. 38 alin. 1 C.pen., care reglementează concursul real de infracțiuni, cele două fapte fiind concurente, având în vedere că aceeași persoană - inculpatul D______ M____ - a comis un număr de două infracțiuni, prin acțiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Totodată, faptele au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind aplicabile dispozițiile art. 41 alin. 1 C.pen., având în vedere că după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an (sentința penală nr. 926/F din 21.11.2011, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. xxxxx/3/2011, definitivă prin decizia penală nr. 1373 din 30.04.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. xxxxx/3/2011), inculpatul a comis faptele deduse judecății, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an (închisoarea de la unu la 5 ani și respectiv, închisoarea de la 3 luni la 3 ani).

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, instanța a reținut următoarele:

Inculpatul a realizat acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, urmarea imediată constând într-o stare de pericol, între elementul material și urmarea imediată existând legătură de cauzalitate.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă, întrucât a prevăzut pericolul pe care acțiunea sa de a conduce pe drumurile publice un autovehicul fără a poseda permis de conducere îl reprezintă și a acceptat posibilitatea producerii lui.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de uz de fals, instanța a reținut următoarele:

Elementul material al infracțiunii de uz de fals este reprezentat de acțiunea inculpatului care în data de 06.07.2014, la oprirea în trafic, a prezentat organelor de poliție permisul de conducere categoria B, ________________, falsificat, care apare ca fiind eliberat de către autoritățile italiene la data de 06.06.2010, valabil până la data de 06.06.2020, cunoscând că este fals

Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale, legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultând din modul de săvârșire a faptei.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, din probele administrate reieșind că a prevăzut rezultatul faptei și l-a urmărit prin săvârșirea acesteia.

Prin urmare, în conformitate cu disp. art. 396 alin. 2 C.proc.pen., constatând că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpat, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru comiterea în concurs real a infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, faptă prev. și ped. de art. 335 alin. 1 C.pen. și a infracțiunii de uz de fals, faptă prev. și ped. de art. 323 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen..

La stabilirea și individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a fiecărei infracțiuni, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța a reținut că inculpatul nu este căsătorit, are un copil minor în întreținere, are un nivel minim de instrucție - 6 clase, muncitor necalificat la ___________________________ Ilfov începând cu data de 19.06.2015, nu a recunoscut în fața instanței comiterea faptelor, fiind recidivist (filele 78, 104-106 dosar instanță).

Analizând conținutul fișei de cazier a inculpatului (fila 104 dosar instanță) dar și referatele Compartimentelor de Executări Penale ale instanțelor (filele 59 și 67 dosar instanță), s-a constatat că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 926/F din 21.11.2011, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. xxxxx/3/2011, definitivă prin decizia penală nr. 1373 din 30.04.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. xxxxx/3/2011, la data de 01.10.2013 fiind liberat condiționat din executarea pedepsei de 3 ani închisoare, rămânând un rest neexecutat de 307 zile.

Conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă cunoștințele necesare dă naștere unei stări extrem de periculoase pentru siguranța circulației.

Faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social prin raportare la urmările care s-ar fi putut produce, inculpatul punând în pericol siguranța proprie, a celorlalți participanți la trafic și a locuitorilor din zonele în care s-a deplasat.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, fiecare pedeapsă trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și a duratei, atât gravității faptelor și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Modul de comitere a infracțiunilor, precum și antecedentele penale ale inculpatului, care este recidivist, sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuie să fie riguros evaluate de către instanță în alegerea pedepselor care vor fi aplicate inculpatului.

De asemenea, exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, prevenția generală și specială înscrise în Codul penal român.

Gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului.

Instanta a constatat că pedeapsa anterioară nu și-a atins scopul, inculpatul nedând dovadă de îndreptare prin săvârșirea noilor fapte la o perioadă relativ scurtă după eliberarea din penitenciar, mai puțin de un an, fiind eliberat la data de 01.10.2013, iar faptele deduse judecății în prezenta cauza au fost săvârșite în luna iulie 2014.

Comportamentul inculpatului indică o persistență în săvârșirea de infractiuni, nicidecum nu se poate reține că a fost un incident nefericit în viața inculpatului și nici că este o excepție de la regula ce indică un comportament pro - social.

Având în vederea predispozitia constantă a inculpatului D______ M____ de a săvârși fapte penale, instanța a apreciat că acesta dovedește prin comportamentul său un pericol social sporit și nu a dat dovadă de îndreptare, activitatea infracțională desfășurată de acesta urmând să se reflecte în pedepsele aplicate.

Fiecare pedeapsă trebuie să fie de natură a asigura reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Perseverenta infracțională a inculpatului și modul de operare evidențiază astfel un grad de pericol social sporit, existând un grad ridicat de probabilitate de comitere a noi fapte penale de acelasi tip, cu evidenta și directa consecință a afectării securitatii relațiilor sociale normale din comunitate, fiind benefică securitatii sociale izolarea acestuia de mediul normal social.

Instanța a apreciat că este necesară aplicarea unor pedepse care să-și atingă scopul de reeducare prin izolare temporară de societate, pedepse care să asigure și siguranța cetățenilor în forța ocrotitoare a legii, dar și în exemplul moral, în sensul că o pedeapsă eficientă și proporțională cu gravitatea faptei descurajează un comportament similar celui al inculpatului.

Față de aceste criterii, instanța a apreciat că scopul de prevenire si reeducare poate fi atins prin aplicarea unor pedepse de o durată proporțională cu gravitatea faptelor, doar prin aplicarea pedepsei închisorii, cu executare în regim de detenție.

Având în vederea predispoziția constantă a inculpatului de a săvârși fapte penale, timpul scurt care s-a scurs de la eliberarea acestuia din penitenciar până la săvârșirea faptelor pentru care este judecat în prezenta cauză (mai puțin de un an), modul de săvârșire a infracțiunilor și circumstanțele personale ale inculpatului (fiind recidivist și nerecunoscând comiterea infracțiunilor), instanța a apreciat că resocializarea viitoare pozitivă a inculpatului D______ M____ nu este posibilă decât prin aplicarea unor pedepse ferme, executate în regim privativ de libertate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, apelantul-inculpat D______ M____.

Prin apelul declarat s-a solicitat de către inculpat, admiterea acestuia raportat la infracțiunile săvârșite care nu au fost recunoscute, în sensul de a se da eficiență mai mare circumstanțelor personale favorabile inculpatului, astfel încât pedepsele aplicate să fie mai mici.

Examinând sentința atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate, precum și conform art. 417 și urm. NCPP, Curtea constată următoarele:

Referitor la criticile învederate de apelantul-inculpat, în apelul formulat, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis, prev. de art. 335 al. 1 NCP cu aplic. art. 41 al. 1 NCP și a pedepsei de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 323 NCP cu aplic. art. 41 al. 1 NCP, cu aplicarea finală a disp. art. 38 al. 1 NCP, Curtea observă că acestea sunt nefondate.

Astfel, Curtea împărtășește opinia judecătorului fondului în sensul că în cauză nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante.

La conturarea acestei concluzii, a contribuit natura și gravitatea faptelor comise, împrejurările în care au fost săvârșite, antecedentele penale ale inculpatului, aspecte, care așa cum a reținut și judecătorul fondului nu sunt de natură să determine aplicarea unor pedepse mai mici.

Nu în ultimul rând Curtea consideră că atitudinea de nerecunoaștere manifestată de inculpat nu poate fi eludată din procesul de individualizare a pedepselor, fără însă ca această atitudine să constituie singurul criteriu reținut în acest sens de instanțele de judecată.

Totodată, față de criticile apelantului-inculpat vizând modalitatea de individualizare a executării pedepsei rezultante, se impune a se menționa că și aceasta a fost corect stabilită de instanța de fond, raportat la împrejurarea că anterior, inculpatul a beneficiat de clemența legii, fiind condamnat cu suspendarea executării pedepsei, însă nu a înțeles să profite de această clemență, săvârșind faptele din prezenta cauza, în termenul de încercare al respectivei suspendări.

Curtea consideră că pedepsele aplicate inculpatului de către judecătorul fondului nu se impun a fi reduse, fiind situate la limita minimă prevăzută de lege.

D____ urmare, inculpatul va avea de executat pedeapsa stabilită de judecătorul fondului, astfel cum a reieșit aceasta din incidența tuturor textelor de lege menționate.

Pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 335 al. 1 NCP cu aplic. art. 41 al. 1 NCP este pe deplin justificată, pe de o parte de gravitatea infracțiunii comise, de împrejurările în care a fost săvârșită, de circumstanțele agravante ale faptei, iar împrejurarea că inculpatul este recidivist, întărește aceste concluzii, în speță reținându-se existența unor antecedente penale, ce nu pot fi ignorate.

În aceeași modalitate Curtea apreciază că a fost corect stabilită și pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 NCP cu aplic. art. 41 al. 1 NCP.

La aplicarea pedepsei de 3 luni închisoare, instanța de fond a avut în vedere natura și gravitatea infracțiunii pentru care inculpatul a fost cercetat, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, persoana și conduita procesuală a acestuia, criterii de individualizare judiciară a pedepsei care se regăsesc în disp. art. 74 NCP.

Astfel, Curtea constată că în mod just a fost considerată ca necesară aplicarea pedepselor de 1 an și respectiv 3 luni închisoare, contestate, ce au fost stabilite de instanța de fond, în raport de toate elementele de mai sus.

În consecință, Curtea constată că în cauză nu sunt incidente ipotezele prev. de art. 75 al. 1 și 2 NCP, ca reprezentând circumstanțe atenuante.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în baza art.421 pct. 1 lit. b NCPP va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat D______ M____, împotriva sentinței penale nr. 145/17.08.2015 a Judecătoriei Urziceni.

Văzând și disp. art. 275 al. 2 NCPP.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) N.C.P.P. respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat D______ M____, împotriva sentinței penale nr. 145/17.08.2015 a Judecătoriei Urziceni.

În baza art. 275 al. 2 N.C.P.P. obligă apelantul-inculpat la 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, aferente apelului declarat de acesta.

Onorariul parțial al apărătorului din oficiu în cuantum de 130 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 06.10.2015.

Președinte, Judecător,

P____ V_____ A_____ C_______ E____ R_____

Grefier,

C____ G_______

Red. CER

2 ex. /09.10.2015

Dosar fond nr. XXXXXXXXXXXXX – Jud. Urziceni

Jud. fond – T____ A________ E____