R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.1191 R

Ședința publică din data de 26.11.2015

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: D______ M_____ G_____

JUDECĂTOR: A___ M______ M_____

JUDECĂTOR: G_______ S____

GREFIER: D___ M________

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul pârât-chemat în garanție S_____ R____ PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva deciziei civile nr.1791A/20.05.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă ______________, intimații pârâți B________ A__, G_____ N______ BRĂDUȚ, P_______ M___________ BUCUREȘTI, intimata pârâtă-chemată în garanție ______________ și intimatul chemat în garanție M_________ BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, cauza având, ca obiect, „uzucapiune”.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata pârâtă B________ A__ personal și asistată de avocat G_______ C_____, care depune la dosar împuternicire avocațială, intimatul pârât G_____ N______ Brăduț reprezentat de avocat G________ P________, care depune la dosar delegație de substituire din partea d-lui avocat D___ M____ G______ și împuternicirea avocațială a acestuia, intimata pârâtă P_______ M___________ București și intimatul chemat în garanție M_________ București prin Primarul General reprezentați de consilier juridic Vivien C____, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că intimații pârâți B________ A__ și G_____ N______ Brăduț au depus la dosar întâmpinări, prin serviciul registratură, comunicate recurentului.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau acte de depus, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.

Apărătorul intimatei pârâte B________ A__ solicită respingerea recursului, ca nefondat și respingerea excepției lipsei calității procesual pasive, invocate de către recurentul chemat în garanție, respectiv înlăturarea susținerilor potrivit cărora nu ar avea calitate întrucât nu ar fi fost parte contractantă la momentul încheierii contractului n.190/1995 în baza Legii nr.112/1995. Apreciază că în mod corect instanțele de fond și de apel au constatat că recurentul răspunde în baza disp. art.50 alin.3 din Legea nr.10/2001, câtă vreme contractul fusese desființat, anulat, în urma pronunțării deciziei civile nr.220/2004 de către Curtea de Apel București. Pe de altă parte, arată că intimata a chemat în garanție atât P_______ M___________ București, cât și pe recurent, iar instanțele au stabilit faptul că în speță au operat disp. art.50 alin.3 din Legea nr.10/2001, recurentul fiind obligat la restituirea prețului.

În ceea ce privește motivul de recurs referitor la cheltuielile de judecată, apărătorul intimatei pârâte arată că în mod corect instanțele de fond și de apel au făcut aplicarea art.274 C.pr.civ., având în vedere complexitatea cauzei. Cu cheltuieli de judecată în recurs, conform chitanței pe care o depune la dosar.

Apărătorul intimatului pârât G_____ N______ Brăduț solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea deciziei recurate, ca fiind legală și temeinică, precizând că recursul nu îl vizează pe intimatul pârât, hotărârea instanței de apel nefiind criticată cu privire la respingerea ca neîntemeiată a cererii prin care reclamanta a solicitat obligarea acestuia la plata contravalorii unor așa-zise îmbunătățiri. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Reprezentantul intimatei pârâte P_______ M___________ București și intimatului chemat în garanție M_________ București prin Primarul General solicită respingerea recursului, care vizează numai excepția lipsei calității procesual pasive a recurentului, acesta susținând că M_________ București ar fi cel care are calitate procesuală, aspect corect soluționat de către instanțele de fond și de apel, în sensul că M_________ București nu are calitate procesual pasivă în temeiul art.50 alin.3 din Legea nr.10/2001.

C U R T E A

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21.11.2011 pe rolul Judecătoriei sectorului 1, București, reclamanta ______________ a chemat în judecată pe pârâtul G_____ N______ B_____, solicitând instanței să constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune a imobilului situat în ________________________. 9, _______________.

După multiple precizări, la data de 12.09.2013, reclamanta a solicitat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxxx/14.08.1995 autentificat sub nr. xxxxx/14.08.1995 de Notariatul de Stat Local Sector 1 București și obligarea pârâtei B________ A__, la restituirea prețului și repararea prejudiciului suferit constând în suma de 38.000 lei, reprezentând prețul imobilului actualizat la data evicțiunii totale din 12.04.2012, iar în subsidiar, obligarea vânzătorilor subsecvenți ______________, S_____ R____, prin Ministerul Finanțelor Publice și P_______ M___________ București.

Prin aceleași precizări, s-a solicitat obligarea pârâților ______________, S_____ R____ prin Ministerul Finanțelor Publice și P_______ M___________ București ori pârâtul G_____ N______ B_____ la plata sporului de valoare acumulat prin îmbunătățirile efectuate de reclamantă la imobil, în cuantum de 149.000 lei, precum și obligarea pârâtei P_______ M___________ București la plata sumei de 77.931 lei, reprezentând cheltuielile de judecată din procesul prin care a fost evinsă, dar și cele efectuate în acest proces.

Reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtei B________ A__ la plata cheltuielilor încheierii și executării contractului în cuantum de 1280 de lei, precum și obligarea pârâților ______________, S_____ R____ prin Ministerul Finanțelor Publice și P_______ M___________ București la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând pierderile suferite și câștigurile nerealizate de către cumpărător din cauza evicțiunii prin închirierea unui alt sediu social și taxele aferente schimbării de sediu.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1700-1702 din Noul C.civ.

La data de 15.02.2013, pârâta B________ A__ a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei de interes, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

La data de 19.03.2013, pârâta B________ A__ a formulat cerere de chemare în garanție a pârâților ______________, S_____ R____ prin Ministerul Finanțelor Publice și M_________ București, prin Primarul General prin care a solicitat obligarea acestora la plata sumelor pretinse de către reclamantă.

La data de 10.10.2013, pârâtul G_____ N______ Brăduț a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției extinctive, pe fond solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată. La același termen, a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la ridicarea construcțiilor și lucrărilor executate.

Prin sentința civilă nr. 5325/27.03.2014 Judecătoria Sectorului 1 București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei de interes invocate de pârâta B________ A__, ca neîntemeiate.

A admis cererea formulată de reclamanta A__ R__ SRL împotriva pârâtei B________ A__ și a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxxx/14.08.1995 încheiat între părți autentificat prin încheierea de autentificare nr. xxxxx/14.08.1995 de Notariatul de Stat Local Sector 1 București.

A obligat pârâta B________ A__ la plata către reclamantă a sumei de 24 000 000 lei (24 milioane lei vechi) actualizată cu rata inflației la data de 12.04.2012, precum și a sumei de 1280 lei, reprezentând cheltuielile de încheiere a contractului.

A respins cererea pârâtei B________ A__ de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

A respins cererea formulată de reclamanta A__ R__ S.R.L împotriva pârâtei P_______ M___________ București, ca neîntemeiată.

A respins cererea formulată de reclamanta A__ R__ S.R.L. de obligare a pârâtei P_______ M___________ București la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procesele în care a fost evinsă reclamanta și în prezentul proces ca neîntemeiată.

A respins excepția prescripției extinctive invocate de pârâtul G_____ N______ Brăduț ca neîntemeiată.

A respins cererea formulată de reclamanta A__ R__ S.R.L împotriva pârâtului G_____ N______ B_____ , ca neîntemeiată.

A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta B________ A__ împotriva chemaților în garanție S_____ R____ prin Ministerul Finanțelor și ______________ .

A obligat chemații în garanție la plata către pârâta B________ A__, astfel : S_____ R____ prin Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat la plata către pârâtă a 99% din suma de 24 000 000 lei (24 milioane lei vechi), actualizată cu rata inflației la data de 12.04.2012 și a sumei de 1280 lei, în timp ce ______________ la plata către pârâtă a sumei reprezentând comisionul de 1% din prețul de vânzare al imobilului, suma obținută urmând a fi reactualizată cu indicele de inflație la data de 12.04.2012.

A obligat chemații în garanție la plata sumei de 6206 lei către pârâta B________ A__, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu de avocat.

A respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta B________ A__, împotriva chematului în garanție M_________ București prin Primarul General, ca neîntemeiată.

A luat act că pârâții G_____ N______ B_____, S_____ R____ prin Ministerul Finanțelor Publice, M_________ București, prin Primarul General, ______________. nu solicită cheltuieli de judecată.

În considerente s-a reținut că pârâta B________ A__ are calitate procesuală pasivă întrucât în cauză s-a solicitat de către reclamantă rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Notariatul de Stat Sector 1, contract în care pârâta este parte, fiind vânzătoarea imobilului, cererea de rezoluțiune impunându-se a fi soluționată în contradictoriu cu părțile contractante, totodată vânzătorul fiind chemat să răspundă față de cumpărător pentru evicțiunea totală sau parțială a lucrului vândut.

De asemenea a constatat că reclamanta urmărește un interes legitim și actual, personal și direct, excepția lipsei de interes fiind respinsă, ca neîntemeiată.

Instanța de fond a mai reținut că între reclamanta A__ R__ SRL și pârâții B________ A__ și B________ P___ s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. xxxxx/1995, autentificat de Notariatul de Stat Sector 1, prin care reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ________________________. 9, _______________, în schimbul sumei de 24.000.000 lei vechi.

Dreptul de proprietate asupra imobilului fusese anterior dobândit de pârâți de la vânzătoarea P.M.B. prin ______________, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 190/1994.

Prin decizia civilă nr. 220/2004 pronunțată de Curtea de Apel București, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între P.M.B. și pârâții B________, iar prin dispoziția nr. 9542/2008 emisă de P.M.B. s-a dispus restituirea în natură a imobilului către pârâtul G_____ N______ Brăduț, bunul fiind predat la data de 12.03.2008 conform protocolului de predare-preluare.

Instanța de fond a avut în vedere faptul că pârâților B________ le incumba obligația de garanție pentru evicțiune stabilită în sarcina vânzătorului de art. 1336 și 1337 C.civ., obligație care nu a fost respectată, întrucât reclamanta a fost evinsă total, astfel că s-a constatat ca fiind îndeplinite cerințele în materie de evicțiune, precum și cele prevăzute de lege pentru pronunțarea rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare referitor la imobil și, ca atare, pârâta B________ A__ a fost obligată la restituirea prețului primit, actualizat cu rata inflației la data de 12.04.2012, iar nu la plata sumei de 38.000 lei.

Instanța a apreciat că se impune obligarea pârâtului B________ la plata sumei de 1280 lei, reprezentând cheltuielile de încheiere a contractului, cuantumul de 1280 lei fiind cel solicitat de reclamantă ca reprezentând suma de 800.800 lei vechi achitați drept taxă de autentificare a contractului.

În ceea ce privește cererile formulate împotriva pârâților P.M.B., S_____ R____ prin Ministerul de Finanțe și ______________, privind obligarea la plata sporului de valoare actualizat prin îmbunătățirile efectuate la imobil și a sumei de 10.000 lei reprezentând pierderile suferite și câștigurile nerealizate de cumpărător din cauza evicțiunii, instanța le-a respins ca neîntemeiate constatându-se că reclamanta nu a făcut dovada pretențiilor formulate. Cu privire la sporul de valoare pretins rezultat din raportul de expertiză extrajudiciară s-a arătat în considerente că la data încuviințării probatoriilor de către instanță nu s-a solicitat de către parte efectuarea în cauză a unei expertize judiciare astfel că raportul de expertiză extrajudiciară a fost avut în vedere doar ca înscris care însă nu se coroborează cu celelalte probe din dosar.

Referitor la cererea reclamantei de obligare a pârâtei P.M.B. la plata cheltuielilor efectuate în procesele în care a fost evinsă reclamanta, și în prezentul proces, instanța a constatat că înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu fac dovada efectuării de cheltuieli de către reclamantă în procesele în care a fost evinsă, iar în privința cheltuielilor din prezentul proces, cererea este neîntemeiată, având în vedere că pârâta nu a căzut în pretenții față de reclamantă.

Excepția prescripției extinctive invocată de pârâtul G_____ a fost respinsă ca neîntemeiată, reținându-se că termenul de prescripție a început să curgă de la data rămânerii definitive a sentinței civile nr. xxxxx/04.02.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București prin decizia civilă nr.364/12.04.2011,or, prin raportare la data introducerii prezentei cereri, 18.11.2011, termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 nu este împlinit.

Pe fondul cererii prin care se solicită obligarea pârâtului la plata sporului de valoare acumulat prin îmbunătățirile efectuate în imobil s-a constatat că reclamanta nu a făcut dovada niciuneia dintre pretențiile solicitate, astfel că instanța a respins cererea formulată de reclamantă împotriva pârâtului G_____ N______ Brăduț, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâta B________ A__ împotriva chemaților în garanție S_____ R____ prin Ministerul Finanțelor Publice și ______________, având în vedere faptul că pârâta a căzut în pretenții ca urmare a înstrăinării dreptului de proprietate asupra imobilului dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXXXXXXXXX de la P_______ M___________ București prin _______________ baza obligației de garanție pentru evicțiune prevăzute de art. 1336 și art. 1337 C.civ. și art.13 lit.a) din Legea nr.112/1995, instanța a obligat chemații în garanție la plata către pârâta B________ A__, astfel : S_____ R____ prin Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat la plata către pârâtă a 99% din suma de 24 000 000 lei (24 milioane lei vechi) actualizată cu rata inflației la data de 12.04.2012 și a sumei de 1280 lei, în timp ce ______________ la plata către pârâtă a sumei reprezentând comisionul de 1% din prețul de vânzare al imobilului, suma obținută urmând a fi reactualizată cu indicele de inflație la data de 12.04.2012.

Având în vedere culpa procesuală ce incumbă chemaților în garanție S_____ R____ prin Ministerul Finanțelor Publice Și ______________, în temeiul art. 274 alin. (1) C.proc.civ., s-a dispus obligarea acestora la plata către pârâta B________ A__ a sumei de 6206 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru, timbru judiciar în cuantum de 203 lei și 3 lei și onorariu de avocat, în cuantum de 6000 de lei.

Cererea de chemare în garanție formulată împotriva M___________ București prin Primarul General a fost respinsă ca neîntemeiată, având în vedere că prin dispozițiile art. 50 alin.3 din Legea nr. 10/2001 s-a stabilit obligația de restituire a prețului de către Ministerul Finanțelor, iar nu de către M_________ București.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta A__ R__ SRL și chematul în garanție S_____ R____ PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.

Prin decizia civilă nr. 1791 A/20.05.2015, Tribunalul București -secția a III a civilă a respins apelurile, ca nefondate.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Critica din apel potrivit căreia se susține că în mod greșit instanța de fond nu a avut în vedere solicitările apelantei-reclamante privind efectuarea în cauză a expertizei evaluatorii a imobilului pentru stabilirea valorii de circulație a imobilului la data evicțiunii este neîntemeiată întrucât, deși prin cererea depusă la dosar la termenul de judecată din data de 23.01.2014, reclamanta a solicitat suplimentarea probatoriului în sensul efectuării în cauză a unei expertize judiciare imobiliare pentru stabilirea valorii de circulație a bunului la data evicțiunii totale 30.04.2012, la următorul termen de judecată din data de 20.02.2014, apărătorul reclamantei nu a mai susținut această cerere formulată anterior, solicitând să i se încuviințeze doar proba cu înscrisuri.

Nefondată este și critica din apel în care se arată că în mod eronat a fost respinsă cererea reclamantei de acordare a sporului de valoare, care decurge din îmbunătățirile efectuate de reclamantă la imobil, întrucât, în mod judicios prima instanță a reținut în considerente faptul că aceste pretenții nu au fost dovedite, astfel că sub acest aspect nu a fost solicitată de către reclamantă , la termenul de probe, efectuarea în cauză a unei expertize judiciare, ci reclamanta, reprezentată de avocat, a făcut referire la un raport de expertiză extrajudiciară pe care l-a atașat la dosar. Or, instanța de fond nu putea avea în vedere la soluționarea acestei cereri un raport de expertiză extrajudiciară întocmit în urmă cu mulți ani, respectiv în anul 2002, dat fiind intervalul îndelungat de timp care a trecut de la acel moment, raport de expertiză care conține constatări și concluzii formulate la acea dată și care nu ar putea fi verificate și contestate de părți, astfel că în virtutea acestor considerente s-a reținut de către instanță, în mod just, faptul că raportul extrajudiciar va fi luat în considerare doar ca înscris care însă nu se corelează cu celelalte probatorii aflate la dosar.

Tribunalul a apreciat ca fiind neîntemeiată și critica din apel prin care se susține că la prima instanță nu s-a acordat termen reclamantei pentru a explicita și completa precizările referitoare la cheltuielile de judecată solicitate a fi admise, sub acest aspect făcându-se corect referire în considerente la nerespectarea de către reclamantă a prevederilor art. 112 pct.5 C.p.civ., totodată constatându-se că au fost depuse la dosar înscrisuri și o ________ facturi ce nu au fost traduse din limba italiană în limba română, cum era firesc, așa încât în mod just aceste înscrisuri au fost înlăturate de către instanță.

Critica din apel prin care se susține de către apelantul chemat în garanție Ministerul de Finanțe că nu are calitate procesuală pasivă în cererea de chemare în garanție, ca atare nu putea fi obligat la restituirea sumei de 24.000.000 lei Rol către pârâta B________ A__, este neîntemeiată, întrucât, așa după cum s-a reținut în mod judicios în considerente, pârâtei B________ A__ îi revenea în calitate de vânzătoare, conform contractului autentic de vânzare-cumpărare nr. xxxxx/1995, obligația potrivit art. 1337 C.civ. față de reclamantă, de garanție contra evicțiunii, obligație ce nu a fost respectată de vreme ce reclamanta a fost evinsă total ca urmare a admiterii cererii de revendicare formulată de pârâtul G_____ N______ Brăduț, situație în raport de care s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare mai sus menționat și obligarea pârâtei vânzătoare la restituirea prețului primit în cuantum de 24.000.000 lei Rol, actualizat cu rata inflației.

Pe de altă parte, în cadrul contractului de vânzare-cumpărare nr. 190/1994 vânzătoarea P.M.B. avea obligația de garanție pentru evicțiune față de cumpărătoarea B________ A__, însă acest contract a fost constatat nul prin decizia civilă nr. 220/2004 pronunțată de Curtea de Apel București.

În aceste condiții, în mod just prima instanță a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta B________ A__ obligând chematul în garanție S_____ R____ prin Ministerul de Finanțe la plata a 99% din suma de 24.000.000 lei Rol actualizată, în raport de prevederile art. 50 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 care stabilesc în sarcina Ministerului de Finanțe obligația de restituire a prețului actualizat sau de piață referitor la imobile dobândite în baza Legii nr. 112/1995, această restituire realizându-se din fondul extrabugetar constituit în baza art. 13 alin. 6 din lege, aceste dispoziții speciale derogând de la normele generale ale art. 1337 C.civ. privitoare la obligația de garanție pentru evicțiune ce revine vânzătorului.

Critica din apel conform căreia se susține că în mod greșit chematul în garanție a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată față de pârâta B________ A__ este nefondată, în condițiile în care instanța, admițând cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, corect a dispus prin sentința apelată și obligarea chematului în garanție la plata cheltuielilor de judecată în conformitate cu prevederile art. 274 C.p.civ. care se referă la stabilirea cheltuielilor de judecată în sarcina părții care a căzut în pretenții.

În ceea ce privește cuantumul onorariului de avocat solicitat a fi diminuat, tribunalul a apreciat că acest onorariu nu este excesiv, fiind justificat în raport de complexitatea cauzei și de durata mare a procesului, sens în care au fost acordate multe termene de judecată, așa încât activitatea desfășurată de apărătorul părții a fost laborioasă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul pârât-chemat în garanție S_____ R____, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.

În motivarea recursului, recurentul a reiterat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pentru următoarele motive:

Stabilirea calității procesuale pasive implică, în speță, clarificarea prealabilă a unei probleme de drept substanțial, anume natura obligației sumei de bani reprezentând prețul actualizat, mai precis izvorul acestei obligații. În acest sens, recurentul arătat că în condițiile anulării contractului de vânzare cumpărare, obligația de restituire a prețului actualizat nu poate fi întemeiată decât pe principiile efectelor nulității actelor juridice, anume al retroactivității, astfel încât părțile să ajungă în situația în care acel act nu s-ar fi încheiat, principiu având la bază și regula îmbogățirii fără justă cauză.

În aceste condiții, susține recurentul, calitate procesuală pasivă nu poate avea într-o astfel de acțiune decât vânzătorul (în speță P_______ M___________ București), nicidecum Ministerul Finanțelor Publice, care nu a fost parte contractantă în raportul juridic dedus judecății.

Recurentul a mai arătat că statul nu poate interveni într-un raport de drept privat având la bază un contract și că prevederile art. 50 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 nu sunt norme cu caracter procesual, prin care să se acorde calitate procesuală pasivă Ministerului Finanțelor Publice. Într-adevăr, în cadrul Legii nr. 10/2001, legiuitorul a intervenit în acest sens, când a considerat necesar instituind prevederi cu caracter procesual și în plus referindu-se numai la efectele faptului juridic licit (îmbogățirea fără justă cauză) și nu ale unui act juridic (contractul fiind conform art. 969 Cod civil, legea părților).

Prin modificarea alin. 3 din art. 50 din Legea nr. 10/2001, s-a urmărit determinarea sursei din care vor fi restituite sumele de natura celor solicitate de reclamantă, fără însă ca prin aceasta să se creeze un raport obligațional direct între persoanele îndreptățite la restituirea prețului și M.F.P., care numai administrează fondul cu această destinație.

Pentru a reține opinia contrară, în sensul că ex lege s-a stabilit calitatea procesuală pasivă a M.F.P., ar însemna că prin lege s-ar realiza o novațiune de debitor conform art. 1128 pct. 2 C.civ., or, în acest caz novațiunea nu operează fără consimțământul expres al creditorului (art. 1132 Cod civil) și în plus novațiunea nu se prezumă (art. 1130 Cod civil). Nici dispozițiile art. 50 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, nu sunt de natură să determine introducerea în cauză a Ministerului Finanțelor Publice, cât timp obligația de garanție pentru evicțiune are un conținut mai larg.

De asemenea, recurentul a arătat că în mod greșit instanța de apel a admis acțiunea, având în vedere dispozițiile art. 1337 Cod civil. Deposedarea cumpărătoarei de imobil în urma anulării contractului de vânzare – cumpărare, întrunește condițiile unei tulburări de drept prin fapta unui terț, care este de natură să angajeze răspunderea contractuală pentru evicțiune a vânzătorului, neputând fi antrenată răspunderea Statului R____, prin Ministerul Finanțelor Publice, având în vedere că nu există culpa acestei instituții.

Recurentul a mai criticat decizia recurată și sub aspectul obligării sale la plata cheltuielilor de judecată (6206 lei la fond și 2000 lei în apel), întrucât culpa procesuală aparține PMB, prin mandatar ____________________ în contractul de vânzare cumpărare.

Recurentul a arătat că era necesar să se facă aplicarea art. 1337 Cod civil și că obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată este neîntemeiată, deoarece nu se află în culpă procesuală, conform art. 274 Cod procedură civilă.

În subsidiar, recurentul a solicitat să se facă aplicarea art. 274 alin. 3 C.pr. civ., dispoziții ce conferă prerogativa instanței de a cenzura cuantumul onorariului avocațial și al onorariului de expert prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, cât și cu valoarea pricinii, în opinia recurentului cuantumul cheltuielilor acordate fiind nejustificat.

În consecință, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii acțiunii în principal, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, art. 1337 Cod civil și Legea nr. 10/2001.

Intimatul-pârât G_____ N______ Brăduț a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Intimatul a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentului-pârât întrucât, în mod judicios instanța de apel a reținut că obligația de garanție pentru evicțiune față de cumpărătoarea B________ A__ revine acestuia față de constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 190/1994.

Intimata B________ A__ a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefundat, având în vedere că instanțele de fond au reținu în mod corect că recurentul are calitate procesuală pasivă în lumina dispozițiilor legii speciale în materie, Legea nr. 10/2001, incidentă la data anulării contractului de vânzare-cumpărare.

Intimata a arătat că în mod corect au fost reținute dispozițiile imperative ale art. 50 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, fiind nefondate susținerile potrivit cărora efectele juridice ce decurg din încheierea contractului nu îi sunt opozabile, respectiv că nu poate fi obligat la plata prețului întrucât nu a intervenit novația și că răspunderea pentru evicțiune în speță echivalează cu restituirea prețului de vreme ce contractul de vânzare-cumpărare al intimatei a fost anulat.

În privința criticii referitoare la cheltuieli de judecată, intimata a arătat că în mod corect instanțele au făcut aplicarea art.274 Cod procedură civilă, câtă vreme cererea de chemare în garanție a fost admisă și că în mod corect instanța de apel a apreciat că onorariul nu este excesiv raportat la prevederile art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă.

Examinând decizia recurată, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Recurentul pârât a criticat hotărârea recurată, susținând că în mod greșit s-a reținut calitatea sa procesuală pasivă în cauză, aceasta revenind vânzătorului-parte în contractul de vânzare –cumpărare, M_________ București, prin Primarul General.

Critica este nefondată, instanța de apel fond făcând o corectă aplicare a prevederilor art. 50 din Legea 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea 1/2009.

Recurentul a fost obligat în calitate de chemat în garanție la plata prețului actualizat către pârâta B________ A__, în condițiile în care aceasta din urmă a căzut în pretenții față de reclamantă.

Recurentul susține că nu acesta are calitatea de debitor al obligației de restituire, ci vânzătorul din contractul de vânzare cumpărare nr. xxxxx/1995 încheiat în baza Legii 112/1995 de pârâta B________ A__, și anume M_________ București, prin Primarul General.

Curtea constată însă că pentru situația specială a contractelor încheiate sub imperiul Legii 112/1995, Legea 10/2001 conține norme derogatorii de la răspundere, în sensul că indică drept debitor al obligației de dezdăunare, nu pe vânzător, ci pe Ministerul Finanțelor Publice.

Prin urmare, calitatea procesuala pasivă a Ministerului Finanțelor Publice este conferită de dispozițiile exprese ale art. 50 alin. 3 din Legea 10/2001 potrivit cu care „restituirea prețului prevăzut la alin. (2) și (2^1) se face de către Ministerul Economiei și Finanțelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare”. Prin însuși efectul Legii 112/1995 prețul plătit de cumpărator la încheierea contractului de vânzare cumpărare perfectat în temeiul acestui act normativ nu se încasa de cel ce întocmea documentația și actul de vânzare, ci era virat direct Ministerului Finanțelor Publice(art. 13 alin 6).

Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008, activitatea și structurile specializate pe domeniul economic au fost preluate de la Ministerul Economiei și Finanțelor de către Ministerul Economiei, iar activitatea și structurile specializate pe domeniul finanțelor au fost preluate de la Ministerul Economiei și Finanțelor de către Ministerul Finanțelor Publice.

Așadar, în ambele situații prevăzute de lege (restituirea prețului actualizat sau restituirea prețului de piață), Ministerul Finanțelor Publice justifică legitimarea procesuală pasivă, diferită fiind doar întinderea despăgubirilor datorate.

Aceste prevederi legale au caracter de norme speciale și derogă de la dreptul comun în materie, conform principiului "specialia generalibus derogant" astfel încât, în cauză nu-și mai găsesc aplicarea, în privința legitimării procesuale pasive în restituirea prețului de piață, respectiv a prețului actualizat al imobilului, prevederile Codului Civil care reglementează obligația vânzătorului de garanție contra evicțiunii (art.1337 Cod civil), respectiv principiile efectelor nulității actelor juridice, invocate de recurent.

Față de prevederile exprese ale textului legal menționat, care conferă legitimare procesuală pasivă recurentului pârât, sunt nefondate și criticile referitoare la nerespectarea dispozițiilor Codului civil privind novația, precum și susținerea recurentului în sensul că prin art. 50 alin. 3 din Legea 10/2001 s-a urmărit doar determinarea sursei din care vor fi restituite sumele de natura celei solicitate, fără ca prin aceasta să se creeze un raport obligațional direct între persoanele îndreptățite la restituire și Ministerul Finanțelor Publice.

În ceea ce privește critica recurentului referitoare la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță și în apel, Curtea constată că aceasta este nefondată, tribunalul făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 274 alin.1 C.pr.civ., în condițiile în care prin admiterea cererii de chemare în garanție, respectiv prin respingerea apelului, recurentul a căzut în pretenții, în sensul textului legal menționat, aflându-se deci în culpă procesuală.

În privința cuantumului cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat în primă instanță și în apel, Curtea apreciază că acesta este unul potrivit cu valoarea pricinii, cu complexitatea cauzei și cu munca îndeplinită de avocat pe parcursul fiecăreia din cele două faze procesuale, astfel că nu se impunea a se face aplicarea art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr. civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr. civ., Curtea îl va obliga pe recurent la plata către intimata B________ A__ a sumei 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, achitat conform chitanței nr. xxxxxxx/27.11.2005, apreciind că în această fază procesuală se justifică diminuarea la jumătate a onorariului de avocat, conform art. 274 alin. 3 C.pr.civ., raportat la activitatea depusa de avocat în recurs (redactarea întâmpinării și reprezentarea părții la un singur termen de judecată).

Văzând și dispozițiile art. 377 alin. 2 pct. 4 C.pr.civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul declarat de recurentul pârât-chemat în garanție S_____ R____ PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, _____________________, sector 2, împotriva deciziei civile nr.1791A/20.05.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă ______________ cu sediul în București, Sector 3, ________________________. 15 A, intimații pârâți B________ A__, domiciliată în București, sector 1, ________________________. 206, _______________, _______________________ BRĂDUȚ, domiciliat în București, sector 3, Splaiul Independenței, nr. 2 J, _______________, P_______ M___________ BUCUREȘTI, cu sediul în București, Sector 6, Splaiul Independenței nr. 291 – 293, intimata pârâtă-chemată în garanție ______________ cu sediul în București, sector 3, _____________________. 15 A, și intimatul chemat în garanție M_________ BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, cu sediul în București, Sector 6, Splaiul Independenței nr. 291 – 293,

Obligă pe recurent la plata sumei 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata B________ A__, cu aplicarea art. 274 alin.3 Cod procedură civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26.11.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

D______ M_____ G_____ A___ M______ M_____ G_______ S____

GREFIER

M________ D___

Red/Tehnored M.A.M.

Tehnored. T.I/2 ex.

Jud. apel: E____ M________ S____

C_______ T______