Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia nr. 602

Ședința publică din 09 aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L_______ M_____

Judecător M______ S______

Judecător S_____ I____ T_______

Grefier M____ R______

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta petenta S.C. R_____ C___ IMPEX S.R.L împotriva sentinței civile nr. 455 din 21 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, tribunalul, din oficiu, verificându-și competența, în temeiul art.159¹ alin.4 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010 stabilește că este competent material, general și teritorial să judece pricina.

Totodată, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, având în vedere că s-a solicitat judecarea și în lipsă, tribunalul apreciază recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 455/2013 din 21 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea formulată de petenta S.C. R_____ C___ IMPEX S.R.L prin administrator Gardean A_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ Pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că petenta a săvârșit fapta contravențională reținută de agentul constatator deoarece chiar conducătorul auto al acesteia găsit în trafic la data de 28.08.2012 pe raza localității Iezureni, pe DN 66 Km 60 a semnat buletinul de control și a recunoscut absența din documentele de transport a unor informații, altele decât cele enunțate la ctg. I prevăzute de art. 37 alin 3 pct.16 din HGR 1175/2007.

Ca urmare a recunoașterii faptei prin semnarea buletinului de control de către conducătorul auto al petentei, s-a reținut că plângerea formulată de petentă este neîntemeiată și a fost respinsă.

Împotriva sentinței a declarat recurs petenta S.C. R_____ C___ IMPEX S.R.L., solicitând în principal admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul anularii procesului verbal atacat iar dacă se va constata că societatea se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu cea a avertismentului pentru următoarele considerente:

Prin motivele scrise de recurs a susținut că instanța de fond a procedat la o analiză sumară a cauzei deduse judecății întrucât din motivarea sentinței reieșind că aceasta nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de nulitate invocate prin întâmpinarea formulată cu privire la art. 16, art. 17, art. 19, din O.G. 2/2001 , art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului astfel:

Potrivit dispozițiilor art. 16, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; nume, prenume, calitatea si instituția din care face parte agentul constatator, numele si prenumele contravenientului;... descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost săvârșită, precum si arătarea tuturor `împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția; ... termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea ".

În fapt, a susținut că societatea a fost sancționată pentru două fapte așa cum sunt ele înscrise în conținutul procesului verbal și anume că lipseau mențiuni de pe actele de transport ale autovehiculului și drept urmare au fost sancționați conform HG 1175/2007 art. 39 alin.3 pct.2 și că nu au completat o declarație scrisă de pe site-ul ARR-ului privind personalul care efectuează astfel de transporturi.

Față de prima contravenție s-a arătat că aceasta nu este descrisa de către agentul constatator în conținutul procesului verbal în sensul că nu este specificat ce anume nu este/ lipsește din conținutul documentelor de transport care se aflau la bordul autovehiculului în momentul constatării contravenției, aspect ce nu este specificat nici măcar în conținutul întâmpinării formulate cu ocazia judecării dosarului în primă instanță.

Cu toate că se aduce o acuzație, în sensul că societatea petentă se face vinovată de neîntocmirea corespunzătoare a actelor de însoțire a mărfii în sensul că lipsește o mențiune din cuprinsul acestora dar nu se specifică ce anume lipsește fapt ce reprezintă o încălcare a art. 1 din OG nr. 2/2011 R și anume nedescrierea faptei.

Textul de lege sancționator înserat în conținutul procesului verbal prevede art. 39 (1) Categoria a IlI-a de risc se atribuie în cazul în care nerespectarea prevederilor prezentelor norme determină un risc redus de vătămare corporală sau deteriorare a mediului înconjurător.

(3) Constituie contravenții din categoria a IlI-a de risc următoarele fapte: 2. absența din documentele de transport a unor informații, altele decât cele enunțate la categoria I de risc prevăzute la art. 31 alin. (3) pct. 16; ori în mod corect se ridică întrebarea ce mai trebuia scris sau ce anume lipsea din informațiile/datele care trebuiau completate/înscrise în conținutul actelor de însoțire a mărfii.

Față de acest aspect consideră că voință legiuitorului prin art. 16, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor este clară și lipsită de interpretări "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; nume, prenume, calitatea si instituția din care face parte agentul I constatator, numele si prenumele contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului in care a fost săvârșită, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția; ... termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea."

În fapt agentul constatator, nu a respectat textul de lege prezentat întrucât, în conținutul procesului-verbal în cauza, acesta nu a descris fapta contravențională mărginindu-se a indica doar textul de lege sancționator fără a preciza ce mai lipsește din conținutul documentelor prezentate spre control de către conducătorul auto al societății.

Înscrierea datelor obligatorii prevăzute de articolul mai sus indicat este obligatorie si nu facultativă, de aceea aceste date sunt înscrise pe tipizatul procesului verbal.

Față de cea de a doua contravenție a arătat că în conținutul procesului verbal este trecut ca și text sancționator HG 69/2011 ori această hotărâre se referă la cu totul altceva și anume „hotărâre nr. 69 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea și completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al județului Satu M___, precum si al municipiilor, orașelor si comunelor d^p. județul Satu M___", deci nu are nici o legătură cu contravenția de a nu comunica persoanele care efectuează transporturi ARR-ului. Față de aceste aspecte consideră că agentul constatator a încălcat încă o dată art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 indicând în mod greșit actul normativ sancționator.

Consideră că acestea sunt motive de nulitate absolută a procesului verbal conform art. 34 din OG 2/2001 coroborat cu art. 105 C. Proc. Civ. întrucât societatea petentă suferă o vătămare în ceea ce privește această speță.

Concluzia celor prezentate la acest punct este ca, prin încălcarea dispozițiilor art. 16 alin 6 si 7 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, care conferă garanții de natura a preveni abuzul sau excesul de zel in exercitarea atribuțiilor de serviciu, de a asigura actului întocmit obiectivitatea necesara precum și a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, se solicită a se constata ca prezentul litigiu trebuie sa ofere garanțiile procesuale recunoscute si garantate de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului(care face parte din dreptul intern in baza ar. 11 din Constituția României și are prioritate de aplicare in temeiul art. 20 alin 2 din legea fundamentala).

Art. 6 din CE DO prevede „ca orice persoana are dreptul la judecata in mod echitabil, in mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță independenta și imparțiala instituita de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații in materie penala independente împotriva sa... ".

Deși în dreptul intern contravențiile au fost dezincriminate, in lumina jurisprudenței CEDO (cauzele Engel c. Olandei, Lutz C. Germaniei, Lauko c. Slovaciei si Kaubec C. Slovaciei), contravențiile intra in sfera acuzațiilor în materie penala la care se refera primul paragraf al articolului 6 CEDO, aspect ce rezulta din faptul ca norma juridica ce sancționează astfel de fapte are caracter general (HG 1175/2007 cu modificările și completările ulterioare iar celălalt HG nu se referă la transporturi rutiere) pe de-o parte si pe de alta parte din fapta ca amenda/sancțiunea contravenționala aplicata urmărește un scop preventiv si represiv.

Toată motivarea instanței cu privire la această speță se rezumă la două fraze și anume ultimele două de pe pagina 5 a sentinței, prin care aceasta reține faptul că, conducătorul auto a recunoscut fapta prin semnarea buletinului de control, lucru care în opinia instanței este suficient pentru a respinge plângerea formulată fără a analiza toate excepțiile invocate de societatea noastră prin motivele plângerii contravenționale.

Astfel instanța a reținut că, conducătorul auto a recunoscut fapta prin semnarea buletinului de control, dar nu s-a pronunțat cu privire la lipsa obiecțiunilor la procesul verbal întocmit conform art. 16. alin. 7 din OG 2/2001, cu alte cuvinte când este vorba de respingerea contestației conducătorul auto reprezintă societatea întrucât a semnat buletinul de control dar când trebuie să facă și obiecțiuni la procesul verbal nu mai reprezintă societatea.

Buletinul de control a fost semnat de conducătorul auto deoarece a fost obligat în sensul că dacă nu semnează acest buletin nu i se înapoiază actele mașini și astfel nu mai putea pleca de pe loc, aspect ce s-a dorit a fi dovedit cu martorul propus dar instanța nu a aprobat a fi audiat fapt ce a produs o vătămare a drepturilor și intereselor societății în prezenta cauză.

---

Aceasta fiind singura motivare a instanței în această speță se impune ca această hotărâre să fie casată și trimisă la instanța de fond pentru a fi motivată întrucât este nemotivată.

Așa cum s-a arătat, societatea petentă a fost sancționată pentru două fapte așa cum sunt ele înscrise în conținutul procesului verbal și anume că lipseau mențiuni de pe actele de transport ale autovehiculului și drept urmare am fost sancționați conform HG 1175/2007 art. 39 alin.3 pct.2 și că nu am completat o declarație scrisă de pe site-ul ARR-ului privind personalul care efectuează astfel de transporturi.

A mai solicitat recurenta ca în cazul în care se va trece peste cele de mai sus și se consideră că societatea se face vinovată de încălcarea textelor de lege sancționatoare s-a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.

Astfel cum prevede art. 5 alin.5 raportat la art. 21 alin. 3 din O.G.2/2001 sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social redus al faptei săvârșite, ținându-se seama de natura acesteia, de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientului , dacă acesta a mai fost sau nu sancționat sau dacă este la prima abatere de acest gen considerăm că se impune aplicarea sancțiunii avertismentului fiind la prima abatere de acest gen.

---

Având în vedere că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilizare, de îndrumare a făptuitorului ca pe viitor să nu mai fie sub incidența unui text legal sancționator, instanța poate dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului raportat la natura și scopul educativ al acesteia și față de dispozițiile art. 7 alin. 3 din OG 2/2001 și la anularea tarifului de utilizare stabilit prin procesul verbal.

În drept, cererea a fost motivată pe art. 6, art. 7, art. 16, alin. (1) si (7), art. 17, art. 19, alin. (1) si (3) art,21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor si a art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, art. 20 din Constituția României prevederile Codului de procedură civilă.

În baza art. 242 C.pr.civ. s-a solicitat judecarea și în lipsă.

În baza dispozițiilor art. 115 C.pr.civ. intimata I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier - I.S.C.T.R. Ispectoratul Terirorial 6 a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de petentă și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond, pentru următoarele motive:

1. In primul rând s-a invocat faptul că procesul-verbal de contravenție marchează existența raportului juridic contravențional, acesta fiind actul prin care se declanșează și la care se raportează tragerea la răspundere a celor care au săvârșit contravenții. De altfel, ca orice act autentic, procesul-verbal beneficiază de o prezumție de autenticitate și veridicitate, are valoarea probantă a unui act doveditor preconstituit, care face dovada faptei comise până la proba contrarie, iar petentul care a contestat acest act administrativ oficial nu a dovedit prin probe nelegalitatea sau netemeinicia acestuia. Din acest punct de vedere consideră că plângerea nu poate fi luată în considerație întrucât fapta săvârșită conține toate elementele constitutive ale unei contravenții, agentul constatator respectând prevederile exprese ale art. 13. 14, 16 alin. 1, 6 și 7, 17, 19 și 25-27 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu privire la întocmirea, modul de încheiere și comunicare al procesului-verbal de contravenție. Astfel, petenta are toate elementele de identificare, procesul-verbal de contravenție conține descrierea faptei, contravenția, temeiul legal în baza căruia a fost sancționată.

---

Ceea ce a dus la întocmirea procesului-verbal este expresia nudei contravenții, iar petentul nu poate invoca în apărarea sa propria culpa, motivația sa nefiind în măsură să îl exonereze de răspundere.

Deși recurenta-petentă a susținut faptul că au fost încălcate dispozițiilor art. 16 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul contravențiilor, se face precizarea că aceste dispoziții au fost respectate de către inspectorul de trafic la întocmirea procesului-verbal folosirea unui text predefinit nefiind de natură să ducă la anularea procesului-verbal, atâta timp cât acesta este suficient de clar și cuprinde toate elementele esențiale pentru descrierea contravenției, în cazul de față fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, iar fapta a fost descrisă în mod corespunzător.

De altfel, în mod eronat S.C. R_____ _____________.L. a susținut faptul că nu au fost formulate anumite lămuriri nici în conținutul întâmpinării. Dacă s-ar fi citit cu atenție apărările formulate de către intimată , s-ar fi constatat că au fost detaliate toate lămuririle necesare cu privire la contravențiile constatate de către inspectorul de trafic.

Cu privire la prima constatare s-au făcut mențiuni în sensul că fapta contravențională este prevăzută de art.39 alin.3 pct.2 din H.G. nr. 1175/2007 și sancționată de art.40 alin.2.

Astfel, la art.39 alin.3 pct.2 din H.G. nr.1175/2007 se menționează:

"(3) Constituie contravenții din categoria a IlI -a de risc următoarele fapte: (...)

4. absența din documentele de transport a unor informații, altele decât cele enunțate la

categoria I de risc prevăzute la art. 37 alin. (3) pct. 16; (...).

Iar art.40 alin.3 din H.G. nr. 1174/2007 este precizată sancțiunea aplicată pentru săvârșirea unei astfel de contravenții, după cum urmează: "(...) "2) Contravențiile prevăzute la art. 39 se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei, aplicabilă expeditorului si/sau transportatorului. (...) "

In ceea ce privește fondul cauzei se impune a se face următoarele mențiuni cu privire la faptul că documentele de transport trebuie să furnizeze anumite obligații:

În Acordul European privind transportul rutier internațional de mărfuri periculoase la Capitolul 5.4.1 (Document de transport pentru mărfurile periculoase și informațiile aferente acestora ), subcapitolul 5.4.1.1. (Informații generale care trebuie să figureze în documentul de transport), se prevăd următoarele:

"5.4.1.1.1 Documentul sau documentele de transport trebuie să furnizeze următoarele informații pentru orice substanță, material sau obiect periculos prezentat la transport:

a) umărul O__, precedat de literele „UN";

b) denumirea oficială de transport, completată, dacă este cazul (a se vedea paragraful
3.1.2.8.1), cu denumirea tehnică în paranteze (a se vedea 3.1.2.8.1.1), determinată
conform 3.1.2;

c) - Pentru substanțele și obiectele din clasa 1: codul clasificării menționat în coloana
(3b) a tabelului A din capitolul 3.2.

Dacă în coloana (5) a tabelului A din capitolul 3.2 figurează alte numere ale modelului de etichetă decât modelele 1, 1.4, 1.5 și 1.6, aceste numere de model de etichetă trebuie să fie urmate, între paranteze, de codul clasificării;

- Pentru materialele radioactive din clasa 7: numărul clasei: "7";

Pentru materialul radioactiv cu risc secundar se solicită a se vedea de asemenea dispoziția specială 172. potrivit căreia :

- Pentru substanțele și obiectele din alte clase: numerele de model de etichetă care
figurează în coloana (5) a Tabelului A din capitolul 3.2. In cazul mai multor numere de model, numerele care urmează primului trebuie să fie indicate între paranteze sau aplicabil, conform unei dispoziții speciale, la care se face referire în Coloana (6). În cazul substanțelor și obiectelor pentru care nu este indicat nici un model de etichetă în coloane (5) a Tabelului A de la capitolul 3.2, trebuie să fie indicată clasa acestora conform coloanei (3a);

(d) dacă este cazul, grupa de ambalare/atribuită substanței poate fi precedată ele litere
„PG" (de exemplu, „PG II") sau de inițialele corespunzătoare cuvintelor „Grupă de ambalare
în limbile utilizate conform 5.4.1.4.1;

Pentru materialele radioactive din clasa 7 care prezintă un risc secundar, se solicită a se vedea dispoziția specială 172 b) din capitolul 3.3.

(e) numărul și descrierea coletelor când este cazul. Codurile de ambalare UN pot fi
utilizate numai pentru a suplimenta descrierea tipului de ambalaj, (de exemplu o cutie (4G):

Nu trebuie să fie indicate numărul, tipul și capacitatea fiecărui ambalaj interior conținut într-un ambalaj exterior al unui ambalaj combinat.

(f) cantitatea totală din fiecare marfa periculoasă caracterizată prin numărul său O__
denumirea oficială de transport sau, atunci când este cazul, grupa de ambalare (exprimată în
volum sau în masa brută sau în masa netă, după caz);

In cazul în care se aplică paragraful 1.1.3.6, cantitatea totală de mărfuri periculoase din fiecare categorie de transport trebuie să fie indicată în documentul de transport conform 1.1.3.6.3.

Pentru mărfurile periculoase conținute în mașini sau echipamente specificate în prezenta Anexă, cantitatea indicată trebuie să fie cantitatea totală de mărfuri periculoase conținute în interior de acestea în kilograme său litri, după caz.

(g) numele și adresa expeditorului sau expeditorilor;

(h) numele și adresa destinatarului (destinatarilor). Cu acordul autorităților competente din țările implicate în transport, când mărfurile periculoase sunt transportate în vederea livrării la destinatari multipli, care nu pot fi identificați la începutul transportului, cuvintele ..Vânzare - Livrare" pot fi înscrise în loc.

(i) o declarație conform dispozițiilor fiecărui acord particular.

(j) (Rezervat)

(k) Când este alocat, codul de restricție în tunel dat în Coloana (15) a Tabelului A din Capitolul 3.2, cu majuscule și între paranteze. Codul de restricție în tunel nu trebuie adăugat în documentul de transport în cazul în care se știe în prealabil că transportul nu va trece printr-un tunel cu restricții pentru transportul mărfurilor periculoase. Amplasarea ordinea în care elementele informațiilor necesare trebuie să apară în documentul de transport pot fi alese în mod liber. Totuși, cele de la a), b), c), (d) și (k) vor fi prezentate în ordinea afișării mai sus (adică, (a), (b), (c), (d), (k)) fără informații intercalate în afara celor prevăzute de ADR.r

Exemple de descrieri autorizate de mărfuri periculoase:

„UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1 (3), I, (C/D)," sau

„UN 1098, ALCOOL ALILIC, 6.1(3), PG I, (C/D)""

De altfel, conform subcapitolului "5.4.1.1.2 Informațiile cerute în documentul de transport trebuie să fie lizibile. Deși sunt utilizate litere majuscule în capitolul 3.1 și in tabelul A din capitolul 3.2 pentru a indica elementele care trebuie să facă parte din denumirea oficială de transport și, deși în prezentul capitol sunt utilizate majuscule și litere mici pentru a indica informațiile cerute în documentul de transport, cu excepția dispozițiilor de la 5.4.1.1.1 (k) utilizarea de majuscule sau de litere mici pentru a înscrie aceste informații în documentul de transport este lăsată la libera alegere."

b) În ceea ce privește cea de-a doua contravenție a menționat următoarele:

Reglementările naționale privind efectuarea transportului rutier se regăsesc în O.G. nr.27/2011 privind transporturile rutiere, cât și în OMTI nr.980/2011 prin care au fost aprobate Normele Metodologice privind aplicarea prevederilor referitoarea la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin O.G. nr.27/2011.

Cele două acte normative anterior menționate creează,cadrul general pentru aplicarea directă a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier.

Art.16 din Regulamentul (CE) nr.1071/2009 statuează faptul că: "În vederea punerii , aplicare a prezentului regulament, fiecare stat membru păstrează un registru electronic național al întreprinderilor de transport rutier. Prelucrarea datelor înscrise în registrul național se face sub controlul unei autorități publice desemnate în acest sens. Datele incluse în registrul electronic național sunt accesibile autorităților competente din statul membru” care poate solicita ca întreprinderile stabilite pe teritoriul său să aibă și alte documente sau date disponibile în acest registru electronic național.

Potrivit prevederilor art.134 lit.ag) din OMTI 980/2011, "operatorii de transport rutier au obligația de a transmite Autorității Rutiere Române - A.R~R., prin completarea unui formular, în formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situația conducătorilor auto angajați, în termen de cel mult 15 zile de la apariția modificării".

Deși prin OMTI nr.980/2011 nu era dispusă încă și o sancțiune pentru încălcarea dispozițiilor prevăzute în art.134 lit.ag), această normă era una imperativă, după cum rezultă din simpla lecturarea a textului, în sensul că operatorii de transport aveau obligația de a transmite Autorității Rutiere Române - A.R.R., prin completarea unui formular, în formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situația conducătorilor auto angajați, în termen de cel mult 15 zile de la apariția modificării (ex.daca modificările privind situația conducătorilor auto au apărut la data de 15.12.2011, operatorul economic avea la dispoziție 15 zile de le această dată pentru a opera modificările în baza de date).

În speță, la data controlului, când a fost verificat și sancționat operatorul de transport rutier, acesta nu-și respectase obligația de a transmite ARR situat conducătorilor auto angajați, deși avea obligația înscrierii electronice a conducătorilor auto angajați încă de la apariția OMTI 980/2011.

Fapta săvârșită de contravenient a fost probată cu extrasul din baza de dale a ARR ce este anexat la întâmpinare, extras imprimat chiar în data și la ora Ia care a fost efectuat controlul.

La apariția OMTI nr.980/2011 petenta trebuia să se conformeze dispozițiilor în vigoare.

Prin H.G. nr.69/2012 s-a introdus și sancțiunea nerespectării acestei obligații, astfel că dispozițiile acestei norme au fost aplicate chiar de la ______________________.

Conform prevederilor art.5 pct.18 din HG 69/2012 „nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a transmite Autorității Rutiere Române – A.R.R.. prin completarea unui formular, informatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situația conducătorilor auto angajați, în termen de cel mult 15 zile de la apariția modificării", constituie contravenție și se sancționează conform prev. art.8 alin.2 lit.a alin 1 din HG 69/2012 cu amendă aplicabilă operatorului de transport rutier.

Pentru a putea fi exonerata de aplicarea sancțiunii contravenționale, petenta trebuie să dovedească faptul că la data și ora efectuării controlului conducătorul auto era introdus în baza de date a ARR.

Fapta contravenționala a fost constată și sancționată în mod corect, procesul-verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului și deci petenta nu poate fi exonerată de răspundere deoarece fapta pentru care a fost sancționată petenta este individualizată în mod clar, procesul-verbal de contravenție fiind întocmit cu respectarea

dispozițiilor O.G. nr.2/2001 privind regimul contravențiilor.

Aplicarea unei sancțiuni de către un organ al statului nu reprezintă un scop în sine sau mijloc de comitere a unor abuzuri. Este un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii unor fapte ilicite și nu în ultimul rând nu ar trebui uitat scopul educativ al unei sancțiunii contravenționale care impune necesitatea observării mai atente a dispozițiilor legii în acord cu imperativele acesteia.

c) în al treilea rând, solicităm recunoașterea valorii probatorii a procesului verbal acesta fiind un act autentic întocmit de un agent constatator al statului aflat în exercițiul funcțiunii care constată starea de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în formă "ad validitatem” cu respectarea condițiilor de formă și fond, în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, a susținut că instanța urmează a efectua analiza procesului-verbal contestat, atât prin prisma normelor interne, cât și a normelor internaționale. Astfel, având în vedere jurisprudența CEDO aplicabilă în baza art.6 din Convenție, deși contravenientul se bucură de prezumția de nevinovăție, petentul trebuie să facă dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției "acuzatului" dincolo de orice îndoială rezonabilă, așa cum a stabilit Curtea Europeană în mod constant în jurisprudența sa.

De asemenea, în jurisprudența CEDO s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt contrare Convenției, în acest sens prin hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku împotriva Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de convenție, însă acestea nu trebuie să depășească limitele rezonabile.

Astfel, Hotărârea din 23.11.2006 a Marii Camere, pronunțată în cauza Jussila împotriva Finlandei, unde CEDO analizează propria jurisprudență în materie, evidențiind existența unor "acuzații penale" cu grad de severitate diferit, făcând distincție între infracțiunile prevăzute de dreptul penal și restul faptelor penale, altele cât infracțiunile, situație în care "garanțiile procesual penale" recunoscute de art.6 din Convenție nu se vor aplica în aaceeași măsură "faptelor penale" altele decât infracțiunile.

Principiul legalității aplicabil în dreptul administrativ, în general, și în materie contravențională, în special, presupune ca rezultatul interpretării legii contravenționale să fie în concordanță cu voința legiuitorului, iar textul nu poate fi interpretat extinctiv sau restrictiv dex dixit quam voluit).

De asemenea, a solicitat instanței de judecată să constate faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale celor două contravenții, precum și corecta individualizare a sancțiunii, motiv pentru care nu se justifică înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.

Pentru toate aceste motive a solicitat respingerea recursului și menținere ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond.

În situația neprezentării, în temeiul art.242 alin.2 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Au fost anexate în copie împuternicire nr. 3910/09.07.2012 și extras baza de date

In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.299 - 316 Cod procedură civil art.38 alin.3 pct.4 și art.40 alin.2 din H.G. nr.1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activității de transport rutier de mărfuri periculoase în România, art.5 pct.18 din HG 69/2012 privind stabilirea încălcărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutiere, precum și a sancțiunilor și măsurilor aplicabile în cazul constatării acestei încălcări, O.G. nr.27/2011 privind transporturile rutiere, OMTI nr.980/2011 prin care au fost aprobate Normele Metodologice privind aplicarea prevederilor referitoarea la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin O.G. nr.27/2011 Regulamentului (CE) nr.1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinire pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier.

Analizând recursul declarat, prin prisma celor invocate și analizând sentința sub toate aspectele, conform disp.art.304 indice 1 Cod procedură civilă, în vechea formă a acestuia, aplicabilă cauzei, Tribunalul constată și reține că acesta este fondat, pentru următoarele motive:

Prin sentința recurată, a fost respinsă plângerea petentei, formulată împotriva procesului verbal de contravenție ___________ nr.xxxxx din 31 august 2012.

Se reține că, prin procesul verbal, petenta a fost sancționată cu amendă, în cuantum de 4.000 lei, pentru fapta prev. de art. 39 alin.3 pct.4 din HG nr.1175 /2007, constând în aceea că, la data controlului, respectiv la 28 august 2012, nu s-a respectat, de către operatorul de transport, obligația de a transmite ARR, prin completarea unui formular în format electronic disponibil pe site-ul respectivei instituții, modificările privind situația conducătorilor auto angajați, în termen de 15 zile de la apariția modificării.

De asemenea prin același proces verbal, petenta a mai fost sancționată și cu amendă, în cuantum de 6.000 lei, pentru contravenția prev. de art. 5 pct.18 din HG nr.69/2012, respectiv conducătorul auto verificat nu a putut face dovada, cu ocazia controlului, a existenței din documentele de transport a unor informații, altele decât cele enunțate la categoria I de risc, în conformitate cu prevederile Cap.5.4.1.1 ADR din HG nr.1175/2007, art.39 alin.3 pct.2.

Tribunalul reține că motivarea cererii de recurs, de către recurentă, este fondată, astfel că este reală afirmația acesteia, în sensul că instanța de fond a analizat și a motivat sumar probele cauzei, nepronunțându-se asupra tuturor aspectelor invocate în plângerea adresată.

Mai mult, se observă că, deși petenta solicită anularea întregului proces verbal, precum și analizarea ambelor contravenții reținute în sarcina sa, instanța de fond face o motivate extrem de scurtă, doar pentru una dintre faptele reținute în sarcina sa.

Pentru aceste considerente, se apreciază că recursul de față este pe deplin întemeiat, sub toate aspectele invocate, motiv pentru care, în baza disp.art.312 Cod procedură civilă, acesta va fi admis, entința de fond va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.

Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va face o analiză completă a plângerii formulate, precum și a procesului-verbal de contravenție și va pronunța o sentință legală și temeinică, din care să rezulte în mod clar și concret motivarea asupra fiecărui aspect invocat în cuprinsul respectivei contestații, cu privire la fiecare dintre cele două contravenții reținute de către agentul de control.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta petenta S.C. R_____ C___ IMPEX S.R.L împotriva sentinței civile nr. 455 din 21 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 09.04.2013, la Tribunalul Gorj.

Președinte, L_______ M_____	Judecător, M______ S______	Judecător, S_____ I____ T_______
	Grefier, M____ R______

Red. S__/RL

Jud. fond I______ D.

4 ex./ 14 mai 2013