Dosar penal nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CORNETU

Sentința penală nr. 62/2016

Ședința publică din data de 17.02.2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D______ LIVIȘOR

GREFIER: U____ A______ E____

Din partea Ministerului Public – P________ de pe lângă Judecătoria Cornetu a participat procuror V_____ L______ E____.

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul M____ T___, trimis în judecată în stare de libertate sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 335 alin. 1 din CP.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, a răspuns inculpatul, personal.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

La interpelarea instanței, inculpatul menționează că nu cunoaște carte.

În raport de împrejurarea că inculpatul este neștiutor de carte, conform dispozițiilor prevăzute de art. 90 din CPP, instanța, în vederea asigurării asistenței judiciare, desemnează, ca avocat din oficiu, pentru inculpat, pe doamna avocat Z_______ L______ și dispune emiterea unei adrese către Baroul Ilfov, în vederea depunerii la dosarul cauzei a delegației pentru asistență judiciară obligatorie.

Pentru a da posibilitatea avocatului din oficiu al inculpatului să studieze dosarul cauzei, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei a răspuns inculpatul, personal și asistat de către avocatul din oficiu Z_______ L______, fără delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța, în baza prevederilor art. 374 alin. 1 CPP dispune ca grefierul de ședință să dea citire actului de sesizare al instanței.

Se dă citire actului de sesizare al instanței.

Instanța, conform dispozițiilor prevăzute de art. 374 alin. 2 CPP, îi aduce la cunoștință inculpatului în ce constă învinuirea, îl înștiințează cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la împrejurarea că dacă refuză să dea declarații nu va suporta nicio consecință defavorabilă.

Totodată, în temeiul art. 374 alin. 4 CPP coroborate cu dispozițiile art. 375 și art. 396 alin. 10 CPP, instanța îi aduce la cunoștință inculpatului că dacă recunoaște fapta astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să se desfășoare numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, fără a solicita administrarea altor probe, cu excepția probei cu înscrisuri, beneficiază în cazul unei condamnări, de o reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.

La interpelarea instanței, inculpatul menționează că recunoaște săvârșirea faptei și solicită să fie judecat conform procedurii recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 375 CPP.

În baza prevederilor art. 375 alin. 1 CPP coroborat cu art. 107-110 CPP, instanța procedează la audierea inculpatului M____ T___, declarația acestuia fiind consemnată, semnată și atașată la dosarul cauzei.

Instanța pune în discuție, în temeiul dispozițiilor art. 375 alin. 1 CPP, cererea inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii recunoașterii învinuirii.

Reprezentanta Ministerului Public solicită, în baza art. 375 alin. 2 CPP, admiterea cererii inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii recunoașterii învinuirii.

Avocatul inculpatului arată că este de acord cu admiterea cererii inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii recunoașterii învinuirii.

Instanța încuviințează cererea inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii recunoașterii învinuirii, observând manifestarea de voință materializată în cuprinsul declarației, cu privire la poziția procesuală, în sensul recunoașterii faptei astfel cum a fost precizată în actul de sesizare al instanței, precum și probele administrate în cursul urmăririi penale.

Instanța, nemaifiind cereri de pus în discuția părților, în temeiul dispozițiilor art. 387 CPP constată finalizată cercetarea judecătorească.

Conform prevederilor art. 377 alin. 4 din CPP cu referire la art. 5 din CP și la Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, instanța pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, din infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 C.pen., în infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, rep.

În temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 377 alin. 4 din CPP, instanța aduce la cunoștința inculpatului că are posibilitatea să solicite lăsarea cauzei mai la urmă, în vederea pregătirii apărării cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.

Avocatul inculpatului menționează că nu solicită lăsarea cauzei mai la urmă, pentru a-și pregăti apărarea, precizând de asemenea, că este de acord cu admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei.

Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.

Asupra cererii de schimbare a încadrării juridice, instanța se va pronunța odată cu fondul cauzei.

Conform prevederilor art. 388 din CPP, instanța acordă cuvântul părților în dezbateri.

Reprezentanta Ministerului Public menționează că din probatoriul administrat în cauză, reiese incidența dispozițiilor prevăzute de art. 396 alin. 2 din CPP, respectiv că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către acesta, motiv pentru care solicită în baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 și a art. 396 alin. 1, 2 și 10 din CPP, condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea între limitele legale, la individualizarea căreia să se aibă în vedere dispozițiile art. 72 alin. 1 din CP din 1969, având în vedere modalitatea efectivă de săvârșire a faptei, împrejurarea că inculpatul a adus atingere relațiilor sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice, atitudinea oscilantă, în declarații, a acestuia pe parcursul urmăririi penale și circumstanțele personale ale acestuia.

Conform art. 71 CP 1969 raportat la art. 12 alin. 1 din Legea 187/2012, solicită interzicerea inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua și lit. b din CP 1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 din CP 1969, solicită să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare stabilit conform art. 82 din CP 1969.

Reprezentanta Ministerului Public solicită să îi fie atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din CP 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul art. 75 alin. 5 din CP din 1969, solicită suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

Reprezentanta Ministerului Public solicită obligarea inculpatului la plata de cheltuieli judiciare către stat în temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 CPP.

Avocatul inculpatului solicită, ca modalitate de executare a pedepsei, solicită, conform prevederilor art. 81 din CP din 1969, suspendarea condiționată a executării pedepsei și să nu îi fie aplicată inculpatului pedeapsa accesorie, luând în considerare faptul că inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea faptei și că este singurul întreținător al familei.

De asemenea, solicită să se aibă în vedere faptul că inculpatul a recunoscut, întru-una din declarațiile date, săvârșirea faptei încă din cursul urmăririi penale, însă a precizat pe parcursul urmăririi penale, că se prevalează de dreptul la tăcere, întrucât acesta este neștiutor de carte și nu dorea să îngreuneze procedura audierii. Totodată, învederează că unul dintre procesele-verbale de aducere la cunoștință a drepturilor, a fost semnat de către fiul inculpatului, deoarece acesta nu știe să scrie și să citească.

Pe cale de consecință, solicită să se constate că inculpatul a avut o atitudine cooperantă încă din cursul urmăririi penale și să nu se interpreteze împrejurarea că a înțeles să se prevaleze de dreptul la tăcere, ca o atitudine oscilantă.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, menționează că regretă săvârșirea infracțiunii și că nu o să mai comită o astfel de faptă.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 2319/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul M____ T___ sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.335 alin.1 din Codul penal.

În actul de sesizare s-a reținut că inculpatul a condus la data de 16.04.2013 autoturismul cu nr.de înmatriculare XXXXXXXX pe D.N. 5, în localitatea 1 Decembrie, fără a poseda permis de conducere.

Situația de fapt expusă în rechizitoriu s-a reținut în baza următoarelor mijloace de probă menționate în actul de sesizare: proces verbal de constatare a faptei; declarația martorului D_____ I____; verificări în evidența auto; declarația inculpatului M____ T___; proces verbal acte premergătoare.

Prin încheierea din data de 27.01.2016, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 alin. 2 C.p.p., legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.

În cursul fazei de judecată, la termenul din data de 17.02.2016, cu respectarea tuturor garanțiilor și drepturilor procesuale, instanța a procedat la ascultarea inculpatului, care a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile solicitate de textul de lege mai sus menționat, respectiv că inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reținută în actul de sesizare a instanței și nu a solicitat administrarea de probe, astfel încât a procedat la judecata cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

S-a depus la dosarul cauzei fișa de cazier judiciar a inculpatului (f.13 dosar instanță).

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

Din cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 16.04.2013 (f.11 d.u.p.), rezultă că, la aceeași dată, în jurul orei 23:30, lucrători de poliție din cadrul IPJ Ilfov-Serviciul Rutier, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au procedat la oprire în trafic a autoturismului marca Renault Laguna cu nr.XXXXXXXX, care circula pe DN 5, din direcția localității 1 Decembrie către ______________________ ocazie, procedându-se la verificarea persoanei aflate la volanul autoturismului cu nr.XXXXXXXX, s-a stabilit că acesta a fost condus de inculpatul M____ T___. Totodată, s-a stabilit că M____ T___ nu figurează în baza de date a M.A.I. cu permis de conducere. Cel din urmă aspect rezultă și din fișa aflată la fila 24 d.u.p.

Această stare de fapt este confirmată și de martorul D_____ I____, persoană ce a asistat la desfășurarea evenimentelor (f.17-18 d.u.p.).

Fiind audiat la momentul depistării în trafic, M____ T___ a recunoscut că a condus la data de 16.04.2013 autoturismul cu nr.de înmatriculare XXXXXXXX pe D.N. 5, în localitatea 1 Decembrie, fără a poseda permis de conducere. Ulterior, după ce a dobândit calitatea de inculpatul, M____ T___ s-a prevalat de dreptul la tăcere.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: proces verbal de constatare a faptei; declarația martorului D_____ I____; verificări în evidența auto; declarația inculpatului M____ T___; proces verbal acte premergătoare.

Audiat de instanță, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei astfel cum a fost reținută în rechizitoriu, înțelegând astfel să se prevaleze de dispozițiile art. 374 alin.4 C.p.p.

Cu referire la încadrarea în drept a faptei astfel cum a fost reținută, instanța constată următoarele:

Prin Decizia nr.265 din 6 mai 2014, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.5 din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr.372 din 20.05.2014, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală în Dosarul nr. 5.XXXXXXXXXXXX și a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Așadar, în aplicarea Deciziei nr.265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, instanța va proceda la identificarea legii penale mai favorabilă în mod global inculpatului, având în vedere succesiunea de legi intervenită în cursul procesului.

În acest sens, instanța reține că, potrivit art. 5 alin. 1 din Codul penal în vigoare, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Determinarea caracterului „mai favorabil” are în vedere o ________ elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură răspunderea penală, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, concurs, modalitatea de executare a pedepsei etc.

Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere, așadar, atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă și la modalitatea de executare a acesteia.

Cu privire la încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare, cu referire la succesiunea de legi penale, instanța constată că inculpatul a comis fapta la 16.04.2013, când erau în vigoare C.p. din 1969 și OUG 195/2002, rep., fapta fiind încadrată ca fiind infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, rep., iar după _____________________ noului Cod penal, aceeași faptă, prin raportare la conținutul constitutiv al infracțiunii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 335 alin. 1 din Codul penal.

În această împrejurare, instanța reține că în cauză operează o succesiune de legi penale, fiind astfel incidente prev. art. 5 alin.1 din Codul penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile, întrucât de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, urmând astfel a se aplica legea mai favorabilă.

Analizând comparativ cele două legi penale ce intră în această succesiune, și anume art.86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. și Codul penal din 1969, pe de o parte, și Codul penal din 2009, pe de alta, instanța constată că vechea reglementare de drept penal este mai favorabilă inculpatului, întrucât, cu privire la forma de executare a pedepsei ce va fi aplicată inculpatului din prezenta cauză, instanța constată faptul că, din compararea măsurii suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzută de C. pen. din 1969 cu măsura amânării executării pedepsei din actualul C. pen., este mai favorabilă măsura suspendării condiționate având în vedere condițiile în care aceasta poate fi dispusă, obligațiile impuse condamnatului pe durata termenului de încercare, precum și efectele acesteia la expirarea termenului de încercare (și anume reabilitarea de drept).

În consecință, instanța urmează să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C.pen. actual în infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. (1) din OUG nr. 195/2002.

Prin urmare, în drept, fapta inculpatului M____ T___ care a condus la data de 16.04.2013 autoturismul cu nr.de înmatriculare XXXXXXXX pe D.N. 5, în localitatea 1 Decembrie, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin. (1) O.U.G. nr. 195/2002, rep., cu aplic. art. 5 C.pen.

Astfel, din punctul de vedere al laturii obiective, elementul material al infracțiunii se caracterizează prin acțiunea inculpatului de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere este o infracțiune de pericol, rezultatul faptei constând într-o stare contrară celei existente anterior, stare de pericol sub imperiul căreia valoarea socială constând în siguranța circulației pe drumurile publice este amenințată, relațiile create în jurul și datorită acestei valori neputându-se desfășura normal.

Cum starea de pericol se produce prin însăși săvârșirea faptei, legătura de cauzalitate între ele este implicită, rezultând din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită cu intenție indirectă, dat fiind că inculpatul a prevăzut starea de pericol care rezultă din săvârșirea infracțiunii și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Pe plan subiectiv, inculpatul a avut o atitudine de indiferență față de eventualitatea producerii unui accident de circulație urmare a faptului că a condus autovehiculul deși nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Acest comportament caracterizează, în raport cu rezultatul eventual, intenția indirectă a inculpatului de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei, instanța, admițând cererea inculpatului privind procedura în cazul recunoașterii vinovăției, va avea în vedere prevederile art. 396 alin. (10) C.proc.pen. privind reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege cu o treime. Totodată, vor fi avute în vedere și dispozițiile art. 72 alin. (2) C.pen. de la 1969, respectiv criteriile generale de individualizare.

Astfel, instanța urmează a-i aplica inculpatului pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere. În concret, instanța are în vedere că, potrivit fișei de cazier judiciar atașată la dosarul cauzei, inculpatul nu este la prima abatere de la normele penale, fiind condamnat în anul 2007 și sancționat administrativ în anul 2014 pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002, aspect ce denotă o perseverență a inculpatului în încălcarea normelor penale. Pe de altă parte, inculpatul a avut o atitudine cooperantă pe parcursul judecării cauzei, recunoscând săvârșirea faptei. Luând în considerare toate aceste elemente, instanța apreciază că pentru atingerea scopului preventiv și a celui educativ al pedepsei, se impune aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special prevăzut de lege, minim diminuat cu o treime ca urmare a aplicării art.396 alin.10 C.proc.pen, însă superior acestuia, și anume o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 81 alin. (1) C.pen. din 1969, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru argumentele expuse anterior cu privire la individualizarea pedepsei, simplul contact cu rigorile legii penale și cu organele judiciare constituind un avertisment suficient pentru inculpat în sensul de a-și corija pe viitor comportamentul, fără ca pentru aceasta să fie nevoie de executarea pedepsei în regim de detenție.

Având în vedere aceste considerente, instanța urmează ca în baza art. 377 alin. 4 C.proc.pen, raportat la art. 5 alin.1 C.pen și la Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, să schimbe încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului M____ T___, din infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 C.pen., în infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

În baza art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002, raportat la art.5 alin.1 C.pen, cu aplic. art.396 alin. 10 C.proc.pen., va condamna pe inculpatul M____ T___ la pedeapsa de 1(unu) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

În baza art.71 C.pen. din 1969 cu referire la art.12 alin.1 din Legea 187/2012, va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen din 1969, pe durata pedepsei.

În baza art. 81 alin.1 C.pen din 1969, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 6 luni, ce constituie termen de încercare, potrivit art. 82 alin. 1 C.pen. din 1969.

Va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art. 83-84 C.pen din 1969.

În baza art. 71 alin.5 C.pen din 1969, va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 274 alin.1 C.proc.pen, va obliga inculpatul la 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 260 lei va rămâne în sarcina statului și va fi avansat, potrivit art.272 din Codul de procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 377 alin. 4 C.proc.pen, raportat la art. 5 alin.1 C.pen și la Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, schimbă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului M____ T___, din infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 C.pen., în infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, rep.

În baza art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002, rep., raportat la art.5 alin.1 C.pen., cu aplic. art.396 alin. 10 C.proc.pen, condamnă pe inculpatul M____ T___ (fiul lui I__ și G_______, ns. la data de 25.01.1972 în _______________________, cu domiciliul în ______________________, ____________________, jud.Ilfov, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățean român, cunoscut cu antecedente penale) la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

În baza art.71 C.pen. din 1969 cu referire la art.12 alin.1 din Legea 187/2012, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen din 1969, pe durata pedepsei.

În baza art. 81 alin.1 C.pen. din 1969, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 6 luni, ce constituie termen de încercare, potrivit art. 82 alin. 1 C.pen. din 1969.

Atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art. 83-84 C.pen. din 1969.

În baza art. 71 alin.5 C.pen. din 1969, dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 274 alin.1 C.proc.pen, obligă inculpatul la 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 260 lei rămâne în sarcina statului și va fi avansat, potrivit art.272 din Codul de procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17.02.2016.

Președinte, Grefier,

D______ Livișor U____ A______ E____

Red. D.L./ teh. U.A.E./ 2 ex./18.02.2016

Comunicat ex, azi _________Grefier,