Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 24/2016

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE S_____ AL H_____

JUDECĂTOR A______ M____ C________

GREFIER A______ B_____

Componența completului de judecată AI4 în prezentul dosar a fost modificată ca urmare a lipsei justificate din instanță doamnei judecător D______ P______, întregirea completului făcându-se conform procesului verbal atașat la dosar.

S-a luat în examinare apelul declarat de apelant B____ F_____ împotriva sentinței civile nr. 638 din 18.09.2015 în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX Tribunalului Bistrița-Năsăud, privind și pe intimat ______________, intimat C.I.I. I___ P____ S_____, având ca obiect Angajarea raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că apelul este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, conform chitanței atașate la fila 33 din dosar.

Se mai învederează faptul că în prezenta cauză s-a derulat procedura de regularizare a cererii de apel prevăzută de art.200, art.201 din NCPC coroborat cu art. XV din Legea nr. 2/2013.

Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 131 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului apel, în temeiul dispozițiilor art. 96 pct. 2 C.pr.civ. și dispozițiile art.8 din legea insolvenței, forma în vigoare la data formulării cererii de deschidere a procedurii.

Apreciind cauza în stare de judecată, Curtea, declară închisă etapa cercetării judecătorești, declară deschise dezbaterile și, reținând absența părților care au solicitat judecarea cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare în asupra cererii de reformare în baza apărărilor invocate în scris.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 638 din 18.09.2015 în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX Tribunalului Bistrița-Năsăud a fost admisă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de reclamantul lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență - I___ P____ S_____ - administrator statutar al debitoarei _____________ și, în consecință a fost obligat pârâtul B____ F_____ să suporte din averea proprie suma de 49.246 lei reprezentând pasivul debitoarei _____________,

Pentru a pronunța această soluție instanța examinând acțiunea prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, a constatat că acțiunea lichidatorului judiciar este întemeiată și a fost admisă ca atare, fiind incidente în cauză disp.art.l38 din L.85/2006 modificată, privind procedura insolvenței.

Potrivit art. l38 alin.l din Legea nr.85/2006, în cazul în care, în raportul întocmit în conf.cu disp.art.59 alin.l din același act normativ (așa cum este și cazul în speța supusă examinării), sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca în tot sau în parte, pasivul debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin una din faptele enumerate la lit.a – g din același aliniat.

Astfel, potrivit art.l38 L.85/2006, poate fi antrenată răspunderea materială a persoanelor cărora le poate fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, în situația în care au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a mărit în mod fictiv pasivul acesteia .

Totodată, se impune a fi menționat că, anterior promovării prezentei acțiuni, lichidatorul judiciar a procedat și la întocmirea raportului impus de art.59 alin.1 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, din concluziile căruia rezultă clar că starea de insolvență a debitoarei _____________ a fost determinată de administratorul societății comerciale, care a ascuns active circulante în valoare de 456.790 lei.

Plecând de la premisele consemnate în acest raport, necontestate de altfel de către părți, și făcând în speța de față aplicarea dispozițiilor art. 358 din noul Cod de procedură civilă conform cărora dacă pârâtul, fără motive temeinice, nu se prezintă la interogatoriu, instanța are posibilitatea procesuală de a socoti împrejurările legate de cauzele intrării în insolvență ca o mărturisire deplină, în temeiul art.138 Legea 85/2006, s-a admis cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență – I___ P____ S_____, împotriva pârâtului B____ F_____, ce a deținut calitatea de administrator statutar al debitoarei _____________ și, în consecință pârâta a fost obligată să suporte din averea proprie suma de suma de 49.246 lei reprezentând pasivul debitoarei _____________.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel B____ solicitând reformarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii în acoperirea pasivului.

În esență apelanta susține că hotărârea pronunțată de judecătorul sindic este nelegală întrucât doar simpla constatare a faptului ca societatea debitoare avea înregistrate in contabilitate anumite active, nu duce in mod automat la concluzia ca acestea au fost folosite/însușite de către organele de conducere.

Totodată, arată ca nu sunt suficiente simple afirmații pentru a opera angajarea răspunderii patrimoniale, deoarece pârâtului îi revine, potrivit art. 1169 din fostul Cod Civil (art. 249 NCPC), sarcina de a-si dovedi susținerile, invocarea prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 nefiind de natura sa atragă in mod automat răspunderea membrilor organelor de conducere, căci legiuitorul nu a interes sa instituie o prezumție legala de vinovăție si de răspundere in sarcina acestora, ci a prevăzut doar posibilitatea atragerii acestei răspunderi, dar după administrarea de dovezi care sa conducă la concluzia ca, prin faptele enumerate de lege, s-a contribuit la ajungerea societății in stare de insolventa.

Reclamanta releva in cererea de chemare in judecata existenta unei anumite situații financiare valabile cu mult înaintea apariției stării de insolvența a debitoarei, fara a face dovada ca aceasta situație s-ar fi păstrat pana in momentul apariției stării de insolventa, si ca prin păstrarea sau printr-o omisiune a administratorului s-ar fi ajuns in starea de insolventa a societății.

Prin urmare, toate condițiile răspunderii reglementate de procedura insolventei trebuie dovedite, neoperând nici o prezumție de culpa. Faptele ilicite care pot atrage răspunderea patrimoniala a organelor de conducere sunt expres si limitative prevăzute la lit. a-g ale art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

In ceea ce privește elementele faptei prevăzute de art. 138 alin. 1 lit e) din Legea insolventei rămân neîntrunite si ca urmare a nedovedirii de către reclamanta a existentei acestor bunuri, la data deschiderii procedurii simplificate de insolventa, mai ales in condițiile in care societatea falita nu figurează cu bunuri in patrimoniu.

In cazul de fata dispozițiile art. 138 lit e) din Legea insolventei nu sunt aplicabile, reclamanta nu a dovedit ca paratul a deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice, ori au mărit in mod fictiv pasivul societății.

Deliberând curtea reține următoarele:

Apelantul , în calitate de administrator statutar al societății falite, nu predat lichidatorului activele evidențiate în ultimul bilanț contabil. Se poate astfel prezuma( în condițiile art. 1203 C.civ.) că acesta și-a însușit bunurile respective sau le-a transmis altor persoane, în detrimentul intereselor debitoarei , acuzația de fraudă întemeiată pe dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006 fiind întemeiată.

Legea insolvenței a integrat acestei răspunderi excepționale doar faptele ilicite enumerate limitativ în articolul 138, judecătorul sindic putând dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către administratorii care au cauzat starea de insolvență prin folosirea bunurilor sau creditului persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.

Norma sancționează abuzul executivului, care a urmărit satisfacerea unui interes personal în detrimentul celui social, afectând prin conduita sa nu numai compania, ci și întreaga comunitate de interese din jurul acesteia.

Astfel, judecătorului sindic îi revine misiunea de a verifica regularitatea actelor de gestiune în raport cu interesul social și de a repera abuzul care a condus la instaurarea stării de insolvență, deoarece sarcina acoperirii pasivului poate atribuită doar acelor administratori care se fac vinovați de valorificarea capitalului întreprinderii conform interesului personal, ori care, prin politica de gestiune promovată, nu au urmărit protejarea interesului social, ci ocrotirea altor interese.

Interesul social și interesul personal al administratorului sunt două din limitele puterilor conferite acestuia prin lege și statut. Misiunea executivului este extrem de clară, aceea de a milita pentru „cauza” interesului social, orice abatere de la obiectivul menționat trebuind atent cercetată, deoarece frauda constituie o importantă barieră pentru exercitarea prerogativelor de administrare.

În situații normale, interesul personal al administratorului se confundă cu interesul social și doar instalarea unei stări de anormalitate în domeniul politicii sociale anulează caracterul convergent al celor două noțiuni .

Orice subordonare a interesului social față de alte interese este contrară regulilor unei bune administrări, un act de gestiune dobândind caracter ilicit dacă acesta a fost săvârșit de administrator în interesul său personal și în prejudiciul societății .

Activul societății se reflectă în inventarul anual și în bilanțul contabil. Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată existența tuturor elementelor patrimoniale de activ și de pasiv, cantitativ, valoric sau numai valoric, după caz, existente în patrimoniul societății la data la care se efectuează această operațiune. Bilanțul contabil este cel care reflectă elementele activului patrimonial, grupele principale de elemente ce trebuie să se regăsească în acest document fiind: activele imobilizate (imobilizări corporale, necorporale, financiare), activele circulante (stocuri creanțe, titluri de plasament sau alte valori), conturile de regularizare și asimilate de activ (cheltuieli înregistrate în avans, diferențe de conversie-activ), primele de rambursare a obligațiunilor.

Reprezintă metode de deturnare a activului nerestituirea bunurilor aparținând societății de către administrator , transferul fără contrapartidă a unor mărfuri ce constituie proprietatea debitoarei .

Jurisprudența a statuat că numai existența unei contrapartide reale și suficiente, care să fie expresia echilibrului dintre angajamentele asumate de părțile contractante îl poate apăra pe administrator de răspundere. Soluția pare naturală cât timp compatibilitatea liberalităților cu principiul specialității capacității de folosință trebuie pusă sub semnul îndoielii.

În bilanțul contabil apar elemente de activ : mobilier aparatură birotică și alte active corporale în valoare de 8948,5 le, stocuri în valoare de 70.779, disponibilități în valoare de 19.885,76 (fila 37) care nu se regăsesc efectiv în patrimoniul debitoarei .

Apelantul nu a justificat modalitatea de ieșire din patrimoniul debitoarei a activelor evidențiate în ultimul bilanț .

Nepredarea valorilor înscrise în bilanț constituie un indiciu temeinic al prezumției simple că pârâta a săvârșit acte de dispoziție aspra unor bunuri care alcătuiau patrimoniul societar, acte care au afectat conținutul acestuia.

Diminuarea activului net cu aceste valori fără o compensare reală se află în mod cert în raport de cauzalitate cu insuficiența activului și justifică obligarea pârâtei la complinirea activului societar în valoare de 49.246 lei (fila 18 dos. fond) .

Neapelarea la mecanismul prezumțiilor judiciare ar face imposibilă, în cazul dat, identificarea legăturii dintre diferitele acte privitoare la gestiune socială și consecințele economice financiare care au condus la încetarea plăților. Soluția se întemeiază pe principiul protecției creditorilor și adagiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans , nimănui nefiindu-i îngăduit să se prevaleze de propria incorectitudine pentru a obține protecția judiciară a unui drept. A nu admite că există un raport de cauzalitate caracterizat între fapta imputată în speță pârâtei și insuficiența activului ar însemna să se permită celui căruia i se „reproșeză” conduita frauduloasă să se apere de răspundere prevalându-se de propria sa culpă. Creditorii ar fi puși astfel în imposibilitatea dovedirii originilor insuficienței activului, misiunea stabilirii situației patrimoniale a societății la diferite etape devenind practic imposibilă pentru titularii acțiunii. Apelantul avea calitatea de administrator cu puteri depline. În raport de aceste prerogative ,ținând cont de modul de constituire a cadrului procesual,care constituie expresia deplină a principiului disponibilității părților , de efectul devolutiv al apelului, ce interzice reabordarea fondului litigiului ultra appellatum, ultra iudicati,analiza cererii privitoare la necesitatea activării răspunderii solidare a tuturor administratorilor statutari nu este posibilă. Pe de altă parte, acuzațiile formulate de apelant, în legătură cu deturnarea stocului de marfă de către ceilalți administratori statutari, reprezintă simple aserțiuni.

Pentru aceste motive , în temeiul art. 480 C.proc civ apelul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul B____ F_____ cu domiciliul în localitatea Livezile nr.220, jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 638 din 18.09.2015 în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX Tribunalului Bistrița-Năsăud, pe care o păstrează în întregime.

Decizia este definitivă și executorie.

Pronunțată în ședința publică din 14.01.2016.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

S_____ AL H_____ A______ M____ C________ A______ B_____

Red.S.A./A.C.

4 ex./26.01.2016

Jud.fond. M_____ M______