SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 230/R/2012 DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din 24 februarie 2012

PREȘEDINTE : R________ I___ - judecător

C________ D_____- judecător

B______ M______ S_____- judecător

C_____ I_______- grefier

Prezentul complet a fost constituit conform Hotărârii de Colegiului de Conducere nr. 74/2011.

Pe rol fiind judecarea recursurilor civile introduse de către reclamantul B___ V_____ și pârâții H__ M______ L_______ și V______ D_____ împotriva sentinței civile nr. 1921/10.06.2011, pronunțată de Judecătoria Hunedoara ( judecător Florincaș G_________).

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat reclamantul recurent B___ V_____ asistat de avocat Irlea C______ și pârâta recurentă H__ M______ L_______ asistată de avocat T___ E___, care se prezintă și pentru pârâtul recurent V______ I___ D_____, lipsă fiind acesta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Reprezentantul pârâților recurenți a depus la dosar înscrisuri în susținerea recursului, în două exemplare, un exemplar comunicându-se cu reprezentanta reclamantului recurent.

Reprezentanta reclamantului recurent a depus la dosar înscrisuri în susținerea recursului, respectiv: rezoluția nr. 1681/P/2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara,comunicată reclamantului în 16.02.2012; notificare - care a fost comunicată reclamantului în decembrie 2011, cât timp el a fost internat la spital; bilete de ieșire din spital, bonuri fiscale,în două exemplare, un exemplar comunicându-se cu reprezentantul pârâților recurenți.

Reprezentanții părților au arătat că nu mai au alte cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.

Instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în susținerea recursurilor.

Reprezentanta reclamantului recurent – avocat Irlea C______, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacată și rejudecând cauza a se admite acțiunea formulată și a se dispune rezilierea contractului de întreținere, iar în subsidiar, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul de a fi menținută dispoziția de evacuare a pârâților și transformarea în bani a obligației de întreținere, cu cheltuieli de judecată. A solicitat respingerea recursului formulat de pârâții recurenți.

Reprezentantul pârâților recurenți – avocat T___ E___, a solicitat admiterea recursului formulat de pârâți, modificarea parțial a sentinței atacate, în sensul de a respinge evacuarea necondiționată a pârâților din imobil și respingerea recursului formulat de reclamant, cu cheltuieli de judecată.

T R I B U N A LU L

Deliberând asupra recursurilor civile de față constată:

Prin sentința civilă nr. 1921/10.06.2011, pronunțată de Judecătoria Hunedoara, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a admis în parte actiunea civila formulată și precizată de reclamantul B___ V_____ împotriva pârâților H__ M______ L_______ și V______ I___ D_____ și în consecință:

S-a dispus evacuarea necondiționată a pârâților, din imobilul situat în C____, Aleea Romanilor, ___________, judetul Hunedoara, înscris în CF. xxxxx-C1-U4 provenită din conversia de pe hârtie a CF.912/71/79.

S-au respins cererile reclamantului, având ca obiect rezoluțiunea contractului de întreținere, autentificat sub nr. 209/25.04.2002 de BNP F_____ Ladislau și transformarea în bani a obligației de întreținere.

S-au compensat cheltuielile de judecată.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că, prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 209/25.04.2002, reclamantul a transmis pârâților nuda proprietate a imobilului situat in C____, _________________________________________ CF nr. xxxxx C1–U4 C____ (provenita din conversia pe hârtie a CF nr. 912/71/79- Streisângeorgiu), nr. topo 260/71/79, apartament cu doua camere, bucătărie, cămară, baie si hol, rezervându-si dreptul de uzufruct viager.

Prin același contract, pârâții s-au obligat să-l întrețină pe reclamant cu toate cele necesare traiului, în caz de boala să îi asigure tratamentul medical, iar la data decesului să îl înmormânteze, potrivit obiceiului locului.

Părțile locuiesc împreună, în apartament, reclamantul într-o cameră, iar pârâții împreună cu cei doi copii ai lor, într-o altă cameră.

Regula aplicabilă contractului de întreținere, în cazul neexecutării obligațiilor asumate prin contract, este cea prevăzuta de art. 1020-1021 C.civ., potrivit căreia, în contractele sinalagmatice, condiția rezolutorie este totdeauna subînțeleasă, în cazul în care una din părți nu îndeplinește angajamentul său, iar partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să oblige cealaltă parte să execute convenția, când este posibil, sau să ceara desființarea.

Pentru admisibilitatea rezoluțiunii judiciare, a mai reținut instanța de fond, se cer întrunite condițiile ca una din părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, iar neexecutarea să fie imputabilă acesteia.

Prin urmare, pentru desființarea contractului de întreținere, este necesar să existe o neexecutare culpabila a obligației de către întreținători.

În cauză, martorul B_____ I___ (f.72) a declarat că pârâții își îndeplinesc obligația contractuală și îi acordă reclamantului întreținere, îi fac curățenie, mâncare, l-au transportat la spital și l-au vizitat când a fost internat.

Acesta a arătat și că a vizitat des casa părților, constatând personal că era curat în camera reclamantului, iar într-o împrejurare pârâta i-a arătat că reclamantul a aruncat mâncarea după pat, martorul apreciind că neînțelegerile sunt determinate de conduita reclamantului, care refuză întreținerea.

Martora T____ C_____ C______ (f.99), a declarat, la rândul său, că părțile locuiesc în același apartament, reclamantul într-o cameră și pârâții împreună cu cei doi copii __________________.

Aceasta, care este vecină cu părțile, vizitând des casa acestora a mai constatat că pârâta gătește și face menajul pentru reclamant, ducându-l și la spital când a avut nevoie.

Martorii reclamantului (f.71 și 98), a mai reținut instanța de fond, au declarat că nu au vizitat casa părților, însă acesta li s-a plâns că pârâții nu îi acordă întreținere și este nemulțumit de mâncarea pe care o primește de la aceștia .

Din depozițiile tuturor martorilor, însă, rezultă că reclamantul este cel care refuza hrana, oferită de pârâți.

Prin urmare, instanța a reținut că, în măsura în care nu sunt împiedicați de reclamant, pârâții își îndeplinesc obligațiile asumate.

Împrejurarea că reclamantul, în prezent servește masa de prânz, de lunea până vinerea la cantina săracilor din C____, nu poate fi reținută ca o culpa a pârâților în neîndeplinirea obligației, ci este determinata tot de comportamentul reclamantului, care, așa cum rezulta din cele expuse în considerente, refuză să primească hrana de la aceștia.

Este adevărat că reclamantul este o persoană în vârstă, că este bolnav și are nevoie de îngrijire, dar acesta nu a dovedit culpa pârâților în executarea contractului, ci din probatoriul administrat rezultă chiar propria sa culpă, or vinovăția este o condiție generala a răspunderii contractuale, dar și o condiție necesară, în cazurile speciale de răspundere contractuală.

Mai mult, pentru motive similare, a mai reținut instanța de fond, reclamantul a mai promovat și alte acțiuni privind rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat cu pârâții, care au fost respinse, pe considerentul că reclamantul refuză întreținerea.

În cazul neexecutării obligației de întreținere, creditorul întreținerii are facultatea de a solicita fie rezoluțiunea contractului, fie executarea contractului în natură.

Dacă întreținerea în natură este imposibilă datorită atitudinii culpabile a debitorilor, în speță a pârâților, creditorul poate solicita transformarea în bani a obligației de întreținere în natură neexecutată.

În cauză, însă, așa cum rezultă din probele administrate, reclamantul este în culpă, acesta refuzând să primească întreținerea, iar dacă nu i-ar împiedica pe pârâți să-și onoreze obligațiile contractuale, aceștia ar presta, în continuare, întreținere reclamantului.

Potrivit art.1075 C.civ. orice obligație de „a face” se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului.

Față de aceste considerente și văzând că din probele testimoniale și interogatoriu, luat pârâtei, rezultă disponibilitatea pârâților de a–i presta în continuare reclamantului întreținerea, instanța a respins cererea reclamantului, având ca obiect transformarea în bani a obligației de întreținere, ca neîntemeiată.

Reclamantul a solicitat și evacuarea necondiționată a pârâților din imobilul situat în C____ ,Aleea Romanilor _____________.

Cu privire la aceasta instanța a reținut că, prin contractul de întreținere, reclamantul a transmis pârâților nuda proprietate asupra imobilului, rezervându-și dreptul de uzufruct viager.(f-.5)

Potrivit art. 517 C.civ., uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai ca însuși proprietarul lor, însă cu îndatorirea de a conserva substanța, iar potrivit art. 539 alin. 1 C.civ, proprietarul nu poate vătăma prin faptul său , drepturile uzufructuarului.

Așa cum rezultă din textele legale redate, dreptul de uzufruct este acel drept real care conferă titularului său posesia și folosința asupra bunului ce aparține altuia, precum și posibilitatea exercitării acestor atribute în aceleași condiții ca și proprietarul, cu îndatorirea acestuia din urmă de a se abține de la orice act juridic sau fapt, prin care ar împiedica pe uzufructuar, în exercițiul liber și deplin al dreptului său.

În speță, acest drept este viager și a fost constituit prin contractul de întreținere încheiat între părți, reclamantul devenind uzufructuar, întrucât a înstrăinat pârâților nuda proprietate și și-a reținut posesia și folosința asupra apartamentului.

Astfel, reclamantul este îndreptățit să-și exercite atributele posesiei și folosinței apartamentului, atribute care îi aparțin și de a căror respectare sunt ținuți pârâții.

Din aceste considerente, în baza art. 517, art. 1020, art. 1021, art. 1075 C.civ. instanța a admis, în parte, acțiunea dispunând evacuarea necondiționată a pârâților din imobilul situat în C____, Aleea Romanilor, ___________, judetul Hunedoara, înscris în CF. xxxxx-C1-U4 provenită din conversia de pe hârtie a CF.912/71/79, respingând în rest celelalte capete de cerere, având ca obiect rezoluțiunea contractului de întreținere și transformarea în bani a obligației de întreținere, ca neîntemeiate.

În cauză, a mai reținut instanța de fond, atât reclamantul cât și pârâții au solicitat și justificat cheltuieli de judecată, însă văzând că acțiunea reclamantului a fost admisă în parte, respingând cererile pentru care cheltuielile judiciare au fost mai mari, în temeiul art. 276 C. pr.civ., s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinței civile, în termen legal și motivat, reclamantul și pârâții au declarat recurs.

În recursul formulat reclamantul a solicitat admiterea acestuia și în rejudecare să fie admisă acțiunea formulată, cu consecința rezilierii contractului de întreținere, încheiat cu pârâții.(f.2).

În subsidiar, reclamantul a solicitat transformarea în bani a obligației de întreținere.

În motivarea recursului s-a învederat că instanța de fond a pronunțat o hotărârea doar bazându-se pe depozițiile martorilor propuși de pârâți, fiind preluate doar aspectele care dovedesc că aceștia și-au îndeplinit obligația de întreținere, acțiunea fiind respinsă, pe considerentul că reclamantul refuză întreținerea.

De altfel, aprecierile martorilor Balasz și T____, conform cărora pârâta gătește, iar apartamentul este curat, nu trebuie interpretate ca o îndeplinire a obligațiilor doar față de reclamant, de vreme ce pârâții locuiesc cu copiii lor, în același apartament, așa încât este firesc să întrețină curățenia.

Conviețuirea, în același imobil, a creditorului obligației de întreținere cu debitorii nu este de esența contractului de întreținere, a mai arătat recurentul reclamant, ci cel mult de natura lui, iar prezența reclamantului la termenele de judecată, deplasarea la cantina săracilor, precum și procurarea medicamentelor și a alimentelor, dovedesc că este apt a se descurca și singur, în locuința sa.

Continuarea situației, conform căreia pârâții se prevalează de refuzul reclamantului de a primi mâncare de la ei, cu acceptul instanței, are ca și consecință dobândirea unui apartament cu două camere, fără ca aceștia să ofere ceva în schimb.

În drept s-au invocat prevederile art. 304 ind.1 C.pr.civ.

Prin încheierea de ședință din 2.XII.2011 s-a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată de recurentul reclamant dispunându-se reducerea cuantumului taxei judiciare de timbru, aferentă recursului declarat, de la suma de 655,5 lei, la suma de 327,75 lei, și timbru judiciar de 2,5 lei. (f.18).

În recursul formulat pârâții au solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul de a se respinge cererea reclamantului de evacuare necondiționată a lor din imobilul situat în C____, _______________________________________________, înscris în CF. xxxxx-C1-U4 provenită din conversia de pe hârtie a CF.912/71/79. (f.4).

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că de la data încheierii contractului de întreținere, pârâții l-au considerat pe reclamant un părinte, însă, în ultimii ani, la influențele negative ale unor persoane, care urmăresc obținerea imobilului în care locuiesc împreună cu acesta, reclamantul încearcă să îi provoace, mai ales atunci când se află sub influența băuturilor alcoolice.

Prin hotărârea pronunțată de instanța de fond privind evacuarea lor, sunt puși în imposibilitatea de a mai asigura reclamantului cele necesare traiului zilnic și de a-l îngriji, conform contractului de întreținere.

De altfel, instanța nici nu a indicat în concret vreo declarație de martor sau a altei persoane care să fi vizitat imobilul în care locuiesc părțile și să fi susținut că pârâții nu dau posibilitatea reclamantului de a se bucura de dreptul său de uzufruct viager.

În drept nu s-au invocat dispoziții legale.

Recursul a fost legal timbrat. (f.11).

Prin întâmpinare reclamantul a solicitat respingerea recursului formulat de pârâți. (f.24).

În motivarea întâmpinării s-a învederat că, datorită faptului că relațiile dintre părți s-au înrăutățit, nu mai este posibilă conviețuirea acestora, în același apartament, cu atât mai mult cu cât are doar două camere, considerent pentru care reclamantul a și solicitat evacuarea pârâților.

D___ prin mutarea pârâților, din locuința asupra căruia are un drept de uzufruct, a mai arătat reclamantul, are posibilitatea de a-și exercita pe deplin prerogativele ce-i sunt conferite de lege.

În drept s-au invocat prevederile art. 299 și urm. C.pr.civ.

Pârâți au formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamant arătând că solicită respingerea recursului și menținerea, ca legală și temeinică, a hotărârii pronunțate de instanța de fond. (f.14).

În motivarea întâmpinării s-a arătat că, așa cum rezultă din declarațiile martorilor B_____ I___ și T____ C_____, care vizitau imobilul în care locuiesc părțile, pârâții se ocupau de îngrijirea reclamantului, oferindu-i atenția cuvenită, din toate punctele de vedere, respectându-l atât ei, cât și copiii lor.

Așa fiind, declarațiile acestor martori sunt mai plauzibile și cântăresc mult mai mult decât ale celor care se bazează doar pe spusele reclamantului, în diferite împrejurări, prin oraș.

În drept nu s-au invocat dispoziții legale.

În recurs s-a administrat proba cu înscrisuri. (f.37-f.47).

Examinând sentința civilă recurată, raportat la motivele de recurs invocate și cauza, din oficiu, sub toate aspectele, în aplicarea prevederilor art. 304 ind.1 C.pr.civ. se rețin următoarele:

Prin acțiunea introductivă de instanță reclamantul B___ V_____ a solicitat rezilierea contractului de întreținere încheiat cu pârâții, autentificat sub nr. 209/25.04.2002 de BNP F_____ Ladislau și evacuarea acestora din imobilul situat în C____, ________________________. 3, _________________________. (f.2-dosar fond).

La termenul de judecată din 4.X.2010 reclamantul a depus o precizare de acțiune învederând că solicită, în principal, rezilierea contractului de întreținere, încheiat cu pârâții, întrucât aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile asumate, iar, în subsidiar, tarnsformarea în bani a obligației de întreținere, în sensul ca pârâții să fie obligați să-i plătească, lunar, suma de 500 lei și evacuarea necondiționată a acestora, din imobilul, ce a format obiectul contractului de întreținere. (f.17).

Conform contractului de întreținere, autentificat de BNP F_____ Ladislau sub nr. 209/25.04.2002, reclamantul a transmis pârâților nuda proprietate a imobilului situat în C____, Aleea Romanilor, ___________, județul Hunedoara, înscris în CF nr. xxxxx C1-U4 C____ (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 912/71/79 Streisângeorgiu), nr. top 260/71/79, compus din apartament cu două camere, bucătărie, cămară, baie și hol, rezervându-și dreptul de uzufruct viager, cu obligația asumată de pârâți de a-l întreține cu toate cele necesare traiului, în caz de boală să-i asigure tratament medical, iar la data decesului să-l înmormânteze potrivit obiceiului locului. (f.5-dos. fond).

Contractul de întreținere este un contract cu titlu oneros, în temeiul căruia una dintre părți transmite alteia, proprietatea unuia sau mai multor bunuri, în schimbul obligației pe care aceasta și-o asumă de a-i asigura întreținerea, în timpul vieții, cu toate cele necesare traiului.

Noțiunea de întreținere include multiple prestații și în lipsa unor determinări contractuale concrete, înseamnă asigurarea celor necesarului traiului creditorului obligației, în mod complet și succesiv, pe toată durata vieții sale, criteriul obiectiv de determinare a executării prestației în sine putând fi acela al satisfacerii nivelului obișnuit de trai al întreținutului, avut anterior încheierii contractului.

Contractul de întreținere, fiind și un contract sinalagmatic, pentru neexecutarea obligației de întreținere, beneficiarul întreținerii poate să ceară rezoluțiunea contractului, în temeiul art. 1020 C.civ.

Potrivit textului menționat o condiție esențială pentru desființarea contractului este ca neexecutarea să fie imputabilă debitorului, care nu și-a îndeplinit, cu regularitate, obligațiile prevăzute în contract.

În temeiul principiului libertății contractuale părțile pot, însă, pe parcursul executării contractului să convină asupra transformării pentru viitor a obligației de întreținere într-o obligație constând în plata unei sume de bani, corespunzătoare valorii întreținerii.

În cauza dedusă judecății, prin sentința civilă recurată s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată și precizată de reclamant dispunându-se evacuarea necondiționată a pârâților din imobilul, situat în C____, Aleea Romanilor, ___________, județul Hunedoara, în considerentele hotărârii reținându-se, cu referire la probatoriul administrat, că între părți există neînțelegeri, pentru motive similare reclamantul promovând și alte acțiuni, având ca obiect rezoluțiunea contractului de întreținere, că acesta refuză hrana oferită de pârâți, dar și faptul că, în măsura în care nu sunt împiedicați de acesta, pârâții își îndeplinesc obligațiile asumate.

Având în vedere natura juridică a contractului încheiat între părți, refuzul reclamantului de primi întreținere nu poate fi analizat, exclusiv, prin prisma refuzului de a primi hrană de la pârâți, întrucât, așa cum s-a reținut în considerente, noțiunea de întreținere include și alte prestații zilnice, necesare unei vieți normale pe care reclamantul nu poate să și le asigure singur, din cauza stării de nevoie, determinate de vârstă și starea sa de sănătate.

Astfel, de esența contractului de întreținere este obligația de a face a întreținătorului, în speță pârâții, care, pe lângă obligația de a procura hrana creditorului întreținerii, presupune și asigurarea de îmbrăcăminte, medicamente, spitalizare, la nevoie, dar și o componentă de natură psihologică, dată de caracterul intuitu personae al convenției de întreținere, ce implică un raport de încredere și apropiere între părți.

Așa fiind, în cauză se impunea a se analiza, în raport de probatoriul administrat, dacă pârâții și-au îndeplinit obligația de întreținere, în sensul tuturor prestațiilor pe care le implică, urmând apoi a se stabili, în concret, dacă și în ce măsură executarea obligației nu este posibilă datorită atitudinii culpabile a reclamantului, criticile formulate de recurentul reclamant, sub acest aspect, fiind deci întemeiate.

De asemenea, în situația în care se aprecia că nu mai este posibilă executarea în natură a obligației de întreținere, era necesar a se examina, în acord cu clauzele contractului de întreținere, dar și în raport de poziția procesuală exprimată de părți și cererea formulată de reclamant, în subsidiar, privind transformarea în bani a obligației de întreținere.

În ceea ce privește recursul formulat de pârâți, aceștia au criticat hotărârea instanței de fond, sub aspectul dispoziției de evacuare a lor, din imobilul ce formează obiectul contractului de întreținere, fapt ce apreciază aceștia i-ar pune în imposibilitatea de a-și mai executa obligațiile asumate prin contract.

Aceste critici sunt întemeiate, întrucât, deși potrivit clauzelor contractuale, reclamantul și-a rezervat dreptul de uzufruct viager, cu toate atributele pe care acesta le presupune, instanța nu a motivat, în vreun fel, dacă și în ce mod pârâții au adus atingere acestui drept al reclamantului, care ar justifica măsura evacuării lor.

Pentru cele ce preced, reținând o incompletă cercetare a fondului cauzei, în temeiul art. 312 alin.1, alin.3 C.pr.civ., recursurile vor fi admise și casând, în tot, sentința civilă recurată, cauza va fi trimisă spre rejudecare la aceeași instanță de fond, urmând a se examina, în raport de obiectul cererii cu care a fost învestită instanța și probatoriul administrat, aspectele reținute în considerente.

Cheltuielile de judecată avansate de părți în recurs vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE :

Admite ca fondate recursurile civile declarate de către reclamantul B___ V_____ și pârâții V______ I___ D_____ și H__ M______ L_______ împotriva sentinței civile nr. 1921/2011 pronunțată de Judecătoria Hunedoara județul Hunedoara, pe care o casează în tot și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Cheltuielile de judecată avansate de părți în recurs vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24 februarie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

R________ I__ C________ D_____ B______ M______ S_____

GREFIER,

C_____ I_______

BMS/CI – 2 exp.

25.04.2012

Jud. fond Florincaș G_________