Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 27 Octombrie 2015

Președinte - C_____ B____

Grefier M_____ B_____

SENTINȚA Nr. 1331/2015

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant M_______ I_____ și pe pârât DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI-ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 06.10.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 20.10.2015 când: instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 27.10.2015

T R I B U N A L U L

Asupra actiunii in contencios administrativ de fata constata următoarele:

Prin cererea înregistrata la Tribunalul Iași sub nr.XXXXXXXXXXXX M_______ I_____ a solicitat ca in contradictoriu cu Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice Iasi- Administrația Județeana a Finanțelor Publice Iași , in temeiul art 8 si 11 din Legea 554/2004 sa se dispună anularea Deciziei nr.12/28.10.2014 emisa de parata, anularea Deciziei 109/26.02.2012 emisa de parata in temeiul art 27 alin 2 lit. d din OG 92/2003, anularea măsurii de atragere a răspunderii solidare a contestatorului ca nelegala si netemeinica, si obligarea paratei la ștergerea creanței fiscale stabilite in sarcina sa in cuantum de xxxxx ron, in temeiul art 176 alin 6 C.pr.fiscala.

In fapt, se arata ca instituția parata, in temeiul art 27 alin 2 lit. d din OG 92/2003 privind C. pr. fiscala modificat, a fost luata măsura atragerii răspunderii solidare cu debitoarea ________________ Iași al cărei administrator a fost, pentru creanțe fiscale in suma de xxxxx ron.

Se arata ca decizia emisa a fost contestata in mod legal, organul fiscal respingând contestația ca nemotivata, ulterior emițându-se si titlu executoriu si somația de executare.

Prin Decizia 1212/24.03.2014 a Curții de Apel Iași s-a admis recursul, s-a admis in parte actiunea introdusa de M_______ I_____ si s-a anulat Decizia 128/2012 dispunându-se obligarea paratei sa soluționeze pe fond contestația formulata.

Invoca contestatorul faptul ca parata prin Decizia nr.12/2014 a soluționat pe fond cauza dar conținutul deciziei a rămas neschimbat; ca organul fiscal face confuzie intre obiectul diferit al prescripției extinctive, confundând prescripția dreptului de a stabili obligații fiscale cu prescripția dreptului de a cere executarea silita; ca întocmirea procesului verbal de declarare a insolvabilității nu este cauza de întrerupere a termenului de prescripție; ca întocmirea titlurilor executorii nu poate, in mod automat, duce la întreruperea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silita ci, trebuie dovedit ca s-a procedat la comunicarea lor efectiva; ca se aplica in mod abuziv retroactiv art 27 alin 2 lit. d.

Societatea, arata contestatorul nu numai ca este dizolvata dar este si radiate din evidentele Registrului Comerțului, deci a încetat sa existe ca entitate juridica. Pe de alta parte, nu s-a făcut dovada relei credințe, aspect esențial, necesar a fi dovedit, pentru aplicarea articolului de lege sus-indicat.

In ceea ce privește capătul de cerere vizând ștergerea creanței fiscale, dupa menționarea textului legal prevazut de art 176 alin 6 din CP Fiscala, se arata ca aceasta nu este o facultate a organului fiscal.

Se face referire si la aplicarea principiului de drept in dubio pro reo, la incalcarea grava a dreptului de proprietate al reclamantului.

In drept se invoca art 7,8,11,24 din legea 554/2004, a76 din CPF, CC, Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

Se solicita proba cu înscrisuri.

Se depun la dosar acte in susținerea poziției procesuale.

Direcția Generala regionala a Finanțelor Publice Iasi- Administrația județeana a Finanțelor Publice Iași depune la dosar întâmpinare solicitând respingerea ca neîntemeiata a actiunii.

In fapt se arata ca societatea ________________ a fost declarata, in baza procesului verbal xxxxxx/2008, insolvabila, fara bunuri; ca din analiza situației debitoarei s-a constatat ca sunt aplicabile disp art 27 lit. d din C pr. fiscala; ca in baza acestui act a fost emisa decizia ce se contesta in cauza, si ulterior decizia de respingere a contestației; ca obligațiile fiscale pentru care s-a dispus angajarea răspundeai solidare provin din declarațiile pe propria răspundere depuse de debitoare; ca simpla constatare a stării de insolventa constituie o conditie suficienta pentru angajarea răspunderii solidare.

In drept se invoca prevederile legii 554/2004, OG 92/2003 privind C pr fiscala, ordinal 2137/2011.

Se depune la dosar decizia emisa in soluționarea contestației.

Contestatorul depune la dosar răspuns la întâmpinare invocând utilizarea eronata de catre parata a unor texte de lege si ignorarea cererilor formulate in actiunea introductiva de instanta.

Partile nu înțeleg sa administreze in cauza decât proba cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrările dosarului instanta retine următoarele:

Prin Decizia nr.109/16.02.2012 emisa de Agenția Naționala de Administrare Fiscala – Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași ( DGRFP ca urmare a reorganizării) s-a dispus angajarea răspunderii in solidar a contestatorului M_______ I_____, in calitate de asociat unic, numit in funcția de administrator, cu debitoarea _________________, incepand cu data de 22.03.2001 pentru obligații de plata restante in suma totala de xxxxx lei.

Inițial prin Decizia 128/02.04.2012 s-a respins ca nemotivata contestația formulata de M_______ I_____, in urma emiterii Deciziei 1212/2014 a Curții de Apel Iași fiind insa anulata aceasta decizie, cu obligarea paratei din cauza sa soluționeze pe fond contestația.

Prin Decizia nr.12/2014 se respinge ca neîntemeiata contestația formulata de M_______ I_____, reținându-se existenta obligațiilor fiscale acumulate de societate, aplicabilitatea art 27 alin 2 lit. d, legalitatea calculului accesoriilor, întreruperea cursului prescripției dreptului de a se stabili in sarcina contestatorului obligații fiscale prin întocmirea procesului verbal de insolvabilitate din 15.12.2008 si a prescripției dreptului de a cere executarea silita prin titlurile executorii emise de organul fiscal.

In fapt, impotriva debitoarei ________________, având ca obiect de activitate Comerț cu amânuntul, in magazine specializate, s-a început executarea silita, in urma stabilirii acumulării unor obligații fiscale in valoare totala de xxxxx lei din care TVA xxxxx lei, impozit pe profit 8903 lei, impozit pe dividente distribuite la persoane fizice 1749 lei, impozit pe venituri microîntreprinderi 924 lei, amenzi contravenționale 400 lei.

Instanta nu poate fi de acord cu contestatorul ce a interpretat invocarea retroactiva a art 27 alin 2 lit. d din OG 2/2003 întrucât, desi situatia de fapt exista anterior modificării textului legal, ea a fost constata de organul fiscal in 2012 iar textele aplicabile sunt cele in vigoare la data constatării, Codul de procedura fiscala fiind de imediata aplicare.

Invoca contestatorul împlinirea termenului de a cere executarea silita.

Subliniem ca dreptul de a cere executarea silita a creanțelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 01.01 a anului următor celui in care a luat naștere acest drept.

Termenul de prescripție este susceptibil de întreruperi in conditiile art 133 din CP fiscala.

Astfel, in afara cazurilor prevazute de dreptul comun pentru întreruperea prescripției dreptului la actiune si îndeplinirea de catre organul fiscal a unui act de executare silita, întreruperea intervine si pe data întocmirii actului de constatare a stării de insolvabilitate a debitorului, in cazul in care, procedându-se la executarea silita, organul fiscal constata ca debitorul nu deține bunuri sau alte valori care pot fi executate.

In speța, executarea silita a început inca din 19.12.2005, astfel ca termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silita a fost întrerupt atat la acea data cat si ulterior prin emiterea de somații, emiterea procesului verbal xxxxxx la 15.12.2008, act prin care societatea a fost declarata insolvabila fiind făcuta in termenul de 5 ani, la fel ca si referatul din 16.02.2012 prin care s-a propus angajarea răspunderii solidare a reclamantului, in calitate de administrator.

Rezulta ca, desi actele anexate de catre parata nu stabilesc cu claritate data la care s-au stabilit aceste debite, si, deci, data de la care începe sa curgă termenul de 5 ani, prin aceleași acte anexate se face dovada unor întreruperi succesive ale cursului prescripției, astfel ca exceptia nu poate fi primita nici chiar prin raportare la data de 22.03.2001 data numirii contestatorului in funcția de administrator.

In ceea ce privește exceptia prescripției dreptului de stabilire a obligațiilor fiscale, din prevederile art 91 si 23 din OG 92/2003 rezulta clar si précis ca termenul de prescripție începe sa curgă de la data de 01.01.a anului următor celui in care s-a constituit baza de impunere care a generat creanța fiscala.

Ori, din actele depuse de parți nu rezulta nici data calculării debitelor si nici emiterea unor acte in baza cărora s-a început executarea silita.

Simpla invocare a existentei acestor acte nu este suficienta pentru a se emite deciziile din cauza, dupa cum tabelul inclus in Decizia 109/2012 si in Decizia de respingere a contestației nu poate suplini necesitatea dovedirii existentei actelor si a comunicării lor corespunzătoare.

Neputând aprecia cu exactitate momentul in care s-a constituit baza de impozitare si in lipsa unor dovezi privind emiterea actelor administrative fiscale, instanta constata ca deciziile emise sunt lipsite de fundament, simpla enumerare a existentei unor datorii nefiind suficienta si pentru dovedirea lor.

Nu lipsita de relevanta este si totala tăcere a organului administrativ relativ la deciziile de impunere emise, tăcere care nu poate fi interpretata decât in favoarea contestatorului de fata.

Important de subliniat este si faptul ca angajarea răspunderii solidare a contestatorului nu este motivata in nici un fel, nu se dovedește reaua credința dar nici nu se încerca in mod superficial dovedirea ei, neinvocându-se aspecte care fie si formal sa poată atrage o astfel de soluție.

Referitor la atragerea răspunderii solidare a administratorului pentru datoriile fiscale ale societatii insolvabile Înalta Curte de Casație si Justiție a hotărât ca pentru atragerea răspunderii solidare a administratorilor si asociaților, in conformitate cu art 27 alin 2 lit. b si d C pr. fiscala, pentru obligațiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil, organul fiscal este dator sa dovedească nu numai modalitatea prin care s-a provocat starea de insolvabilitate a societatii, înstrăinarea sau ascunderea de bunuri mobile si imobile aflate in proprietatea acesteia, dar si reaua credința a persoanei obligate in solidar. Or, in speța din cuprinsul actelor administrative-fiscale contestate tribunalul constata ca organul fiscal nu a indicat in concret si nu a dovedit implicarea contestatorului in ajungerea societatii in starea de insolvabilitate, ci, s-a rezumat doar la a descrie situatia de fapt si de drept numai din punct de vedere teoretic, fara a dovedi legătura de cauzalitate dintre declararea insolvabilității societatii si fapta numitului M_______ I_____, astfel ca instanta constata ca nu poate fi atrasa răspunderea acestuia in solidar cu societatea.

F___ de ansamblul celor retinute, tribunalul in temeiul art 8 din Legea contenciosului administrativ admite actiunea formulata dispunand anularea deciziilor contestate si anularea măsurii de tragere a răspunderii solidare a contestatorului si ștergerea creanței fiscale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Admite actiunea formulata de M_______ I_____ domiciliat in Municipiul Iași, ______________________, ___________, ap 63, CNP xxxxxxxxxxxxx prin avocat C_____ M______ cu sediul in Iasi, _____________________, ______________ 63 in contradictoriu cu Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice Iasi- Administrația județeana a Finanțelor Publice Iași cu sediul in Iași, _______________________.26 si :

Dispune anularea Deciziei nr.12/28.10.2014 emisa de parata in soluționarea contestatiei formulate impotriva Deciziei 109/26.02.2012 emisa de aceeași instituție, anularea măsurii de tragere a răspunderii solidare a contestatorului ca nelegala si

Obliga parata DGRFP- Administrația județeana a Finanțelor Publice Iași la ștergerea creanței fiscale stabilite in sarcina contestatorului M_______ I_____ in cuantum de xxxxx ron.

Ia act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.

Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțata in ședința publica din 27.10.2015.

	Președinte, C_____ B____
	Grefier, M_____ B_____

M.B. 27 Octombrie 2015

Red. și tehnored jud.BC

2 ex/27.10.2015.