Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIA PENALĂ Nr. 648/2015

Ședința publică de la 16 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E____ S________

Judecător A_____ C______

Grefier E______ A____

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de asiguratorul S.C. OMNIASIG V_____ INSURANCE G___ S.A. și părțile civile N_______ A________, N_______ N______, N_______ I____, N_______ M______, N_______ L____, N_______ E____, N_______ A_____ I_____, N_______ A________, împotriva sentinței penale nr. 169 din 6.02.2015 pronunțată de Judecătoria V_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect ucidere din culpă (art. 192 NCP) - latura civilă.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 7 septembrie 2015, în ședință publică (cu participarea din partea Ministerului Public a domnului procuror I_____ C________ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța, pentru a da posibilitate părților civile apelante să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 16 septembrie 2015.

CURTEA

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 169 din 6.02.2015 Judecătoria V_____ a dispus următoarele:

„Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de părțile civile: N_______ E____, N_______ A_____-I_____, N_______ M____ A________, N_______ A________, N_______ N______, N_______ I____, N_______ M______, N_______ L____, toți având domiciliul procesual ales la Cabinet avocat M____ F____, cu sediul în Iași, ____________________, parter, județul Iași.

În baza art. 86 Cod procedură penală , constată calitatea de parte responsabilă civilmente a asiguratorului S.C. OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP S.A. cu sediul în București, _____________________. 23 C, Sector 1.

În baza art.397 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 19, art. 25 alin.1 Cod procedură penală, art.49, art. 50 și art. 55 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România precum și ale art. 24 alin.3 din Ordinul nr. 5 din 17 mai 2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (în vigoare la data săvârșirii faptei) obligă pe asiguratorul de răspundere civilă-parte responsabilă civilmente S.C. OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP S.A. cu sediul în București, _____________________. 23 C, Sector 1, să achite ( în raport de culpa concurentă reținută în sarcina inculpatului M______ A_____ – 60% și A______ N______ – 40%):

1.părții civile N_______ E____ ( soția victimei N_______ M____) suma de 9.600 lei actualizată cu rata inflației precum și cu dobânda legală aferentă, de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală a debitului cu titlu de daune materiale și suma de 50.000 lei – actualizată cu rata inflației precum și cu dobânda legală aferentă, de la de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală a debitului, cu titlu de daune morale.

2.părții civile N_______ A_____-I_____ ( fiul victimei N_______ M____ devenit major la 01.07.2013) suma de 50.000 lei, actualizată cu rata inflației precum și cu dobânda legală aferentă de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală de debitului cu titlu de daune morale și suma de 5.081,50 lei actualizată cu rata inflației, precum și dobânda legală aferentă de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală a debitului, cu titlu de despăgubiri periodice, calculate pentru perioada 11.09.xxxxxxxxxxxxx13.

3. părții civile N_______ M____ A________ ( fiica- minoră a victimei N_______ M____ prin reprezentant legal N_______ E____ ) suma de 50.000 lei, actualizată cu rata inflației precum și cu dobânda legală aferentă de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală de debitului cu titlu de daune morale și suma de 9.356 lei, prestație periodică calculată global pentru perioada începând cu data săvârșirii faptei 11.09.2009 și până în luna februarie 2015, actualizată cu rata inflației, precum și dobânda legală aferentă de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală a debitului, precum și suma de 225 lei/lunar pentru minora N_______ M____ A________ ( născută la 31.03.1999 ) începând cu luna martie 2015 și până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 25 de ani.

4. părții civile N_______ A________ suma de 10.000 lei actualizată cu rata inflației precum și cu dobânda legală aferentă de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală de debitului cu titlu de daune morale

5. părții civile N_______ N______ suma de 10.000 lei actualizată cu rata inflației precum și cu dobânda legală aferentă de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală de debitului cu titlu de daune morale

6. părții civile N_______ I____ suma de 10.000 lei actualizată cu rata inflației precum și cu dobânda legală aferentă de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală de debitului cu titlu de daune morale

7.părții civile N_______ M______ suma de 10.000 lei actualizată cu rata inflației precum și cu dobânda legală aferentă de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală de debitului cu titlu de daune morale

8. părții civile N_______ L____ suma de 10.000 lei actualizată cu rata inflației precum și cu dobânda legală aferentă de la data producerii accidentului 11.09.2009 și până la plata integrală de debitului cu titlu de daune morale.

Admite acțiunile civile exercitate în cadrul procesului penal de părțile civile:

1. S________ Județean de Ambulanță V_____ cu sediul în V_____ , ________________________

2. S_______ C_____ de Urgență Prof. Dr. N. O___ Iași.

În baza art. 397 alin.1 Cod procedură penală , art. 19 Cod procedură penală , art. 998, 999 Cod civil ( de la 1864 în vigoare la data săvârșirii faptei ) , art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății modificată prin O.U.G. nr.72/2006 raportat la art. 50 alin.1 , art.55 alin.1 și art. 57 alin.1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România cu modificările și completările ulterioare , obligă pe asiguratorul de răspundere civilă-parte responsabilă civilmente S.C. OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP S.A. ( în raport de culpa concurentă reținută în sarcina inculpatului M______ A_____ – 60% și a inculpatului A______ N______ – 40 %) să achite:

- părții civile S________ Județean de Ambulanță V_____ cu titlu de despăgubiri civile suma de 1.660,30 lei ( cv. cheltuieli transport și asistență medicală acordate victimei N_______ M____ )

- părții civile S_______ C_____ de Urgență Prof. Dr.N.O___ Iași cu titlu de despăgubiri civile suma de 3.805,25 lei ( cv. cheltuieli spitalizare pentru victima N_______ M____ )

Constată că inculpații M______ A_____ ,A______ N______ și părțile ciivle au fost asistate de avocați aleși.

În baza art.276 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 50 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România cu modificările și completările ulterioare , obligă pe asiguratorul de răspundere civilă-parte responsabilă civilmente S.C. OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP S.A. să achite

- părților civile N_______ E____ , N_______ A_____ I_____ , N_______ M____ A________ suma de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

- părților civile N_______ A________ , N_______ N______ , N_______ I____ , N_______ M______ , N_______ L____ suma de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În baza art. 274 alin.1 , 2 Cod procedură penală , obligă pe

- inculpatul M______ A_____ la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.( 60 % din 500 lei)

- inculpatul A______ N______ la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat ( 40 % din 500 lei )”.

Pentru a dispune în sensul celor de mai sus Judecătoria V_____ a reținut următoarele:

„Prin încheierea dată în ședința publică din 16.05.2014 în dosarul penal nr.XXXXXXXXXXXXX instanța în baza art.26 alin.1,2 Cod procedură penală a dispus disjungerea acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal de către părțile civile :

1.S________ de Ambulanță Județean V_____ prin cererea înaintată la dosarul cauzei, însoțită de decont justificativ, s-a constituie parte civilă cu suma de 1660,30 lei cu titlu de despăgubiri civile, sumă ce reprezintă c/val transportului și a asistenței medicale acordate victimei N_______ M____ ( adresa nr.483 din 11.02.2014, filele 65-70).

2.S_______ C_____ de Urgențe „Prof. Dr. N. O___” Iași prin cererea înaintată la dosarul cauzei s-a constituie parte civilă cu suma de 3805,25 lei cu titlu de despăgubiri civile, sumă ce reprezintă c/val cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării victimei N_______ M____ în Secția Neurochirurgie în perioada 11-14.09.2009 ( adresa nr,1681/06.02.2014, fila 62).

3.N_______ E____ –soția victimei N_______ M____, N_______ A_____ I_____ și N_______ M____ A________ - fii victimei N_______ M____ s-au constituit părți civile în prezenta cauză, acțiunea fiind îndreptată exclusiv împotriva asiguratorului de răspundere civilă, după cum urmează:

A. - pentru N_______ E____ – soția victimei:

- daune materiale în cuantum de 30.000 lei, reprezentând ansamblul cheltuielilor efectuate cu înmormântarea și alte obiceiuri creștinești;

- daune morale în cuantum de 1.000.000 lei reprezentând trauma psihică produsă de dispariția definitivă a persoanei care i-a fost partener de viață și totodată tatăl copiilor rezultați în urma căsătoriei.

- pentru N_______ A_____-I_____ – fiul victimei:

- daune morale în cuantum de 1.000.000 lei pentru suferințele psihice ca urmare a pierderii unui părinte;

- prestație periodică în cuantum de 500 lei lunar, începând cu data producerii accidentului rutier( 11.09.2009) și până la data de 01.07.2013 ( data la care a împlinit vârsta de 19 ani și când a finalizat studiile de liceu).

- pentru N_______ A________ – fiica victimei

- daune morale în cuantum de 1.000.000 lei pentru suferințele psihice ca urmare a pierderii unui părinte;

- prestație periodică în cuantum de 500 lei lunar, începând cu data producerii accidentului rutier( 11.09.2009) și până la vârsta de 18 ani, respectiv până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de vârsta de 26 ani.

B. Actualizarea sumei reprezentând despăgubiri materiale și morale la dobânda BNR din momentul producerii riscului asigurat ( 11.09.2009) până la momentul plății efective și integrale de către cei doi asiguratori RCA;

C. Indexarea despăgubirilor civile ( îndemnizației) la rata indicelui de inflație de la data producerii accidentului și până la data plății despăgubirilor.

D. Obligarea asigurătorului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părțile civile la urmărirea penală cât și în fața instanței de fond conform art. 49,50 din Legea nr. 136/1995, cu aplicarea art. 26 alin.1 lit. d din Ordinul CSA nr. 20/2008.

4. N_______ A________ ( tatăl victimei N_______ M____), N_______ N______ (mama victimei N_______ M____), N_______ I____, N_______ M______ și N_______ L____ ( frații victimei) s-au constituit părți civile, după cum urmează:

A. - N_______ A________ - tatăl victimei N_______ M____ – daune morale în cuantum de 500.000 lei pentru trauma psihică produsă de dispariția definitivă a unui copil;

- N_______ N______ - mama victimei – daune morale în cuantum de 500.000 lei pentru pierderea sufletească produsă de decesul fiului său, numitul N_______ M____;

- N_______ I____ – fratele victimei – daune morale în cuantum de 500.000 lei pentru suferința determinată de decesul fratelui într-un teribil accident rutier;

- N_______ M______ – sora victimei – daune morale în cuantum de 500.000 lei pentru șocul emoțional cauzat de pierderea definitivă a fratelui;

- N_______ L____ – sora victimei – daune morale în cuantum de 500.000 lei pentru suferința provocată de decesul fratelui într-un accident rutier groaznic.

B. Actualizarea sumelor la dobânda de referință BNR din momentul producerii riscului asigurat ( 11.09.2009) până la momentul plății efective și integrale a îndemnizației de despăgubire de către cei doi asigurătorul RCA;

C. Indexarea la rata indicelui de inflație de la data producerii accidentului și până la data plății despăgubirilor.

D. Obligarea asigurătorului RCA la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părțile civile atât la urmărirea penală cât și la instanța de fond conform art. 49,50 din Legea nr. 136/1995 raportat la dispozițiile art. 26 alin.1 lit.d din Ordinul CSA nr. 20/2008. ( filele 80-81), cauza fiind înregistrată sub dosar nr.XXXXXXXXXXXXX.

Prin sentința penală nr.1309 din 06.06.2014 pronunțată de Judecătoria V_____ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX-sentință rămasă definitivă prin neapelare la 30.03.2014 pentru inculpatul M______ A_____ și la data de 18.12.2014 prin respingerea apelului conform deciziei penale nr. 839 din 18.12.2014 a Curții de Apel Iași în cazul inculpatului A______ N______ ,instanța a dispus următoarele:

1.Condamnă pe inculpatul M______ A_____, fiul lui I____ și E____, născut la data de 04.02.1982 în orașul Negrești, jud. V_____, studii superioare, căsătorit, un copil minor, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută și sancționată de ar. 178 alin.1,2 Cod penal din 1969 ( în nouă reglementare art. 192 alin.1,2 Cod penal) cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penal și art. 5 Noul Cod penal.

În temeiul art. 12 alin.1 din Legea nr. 187/2012, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a doua și lit. b Cod penal Cod penal din 1969 pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal anterior.

În baza art. 81 Cod penal din 1969 cu referire la art. 5 Noul Cod penal și art. 15 din Legea nr. 187/2012 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe perioada unui termen de încercare de 4 ani stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 Cod penal din 1969 care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Conform art. 71 alin.5 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 12 alin.1 din Legea nr. 187/2012 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza art. 404 alin.1 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 alin.1 Cod penal din 1969 că dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 26/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul M______ A_____, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și în baza art.5 din aceeași lege va informa inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de date Genetice Judiciare, a profilului genetic.

2. Condamnă pe inculpatul A______ N______ fiul lui N______ și N_______, născut la data de 16.06.1963 în mun. Huși, jud. V_____, domiciliat în Huși, Calea Basarabiei, nr.89, _____________, __________, județul V_____, căsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută și sancționată de ar. 178 alin.1,2 Cod penal din 1969 ( în nouă reglementare art. 192 alin.1,2 Cod penal) cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penal și art. 5 Noul Cod penal.

În temeiul art. 12 alin.1 din Legea nr. 187/2012, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal Cod penal din 1969 pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal anterior.

În baza art. 81 Cod penal din 1969 cu referire la art. 5 Noul Cod penal și art. 15 din Legea nr. 187/2012 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe perioada unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 Cod penal din 1969 care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Conform art. 71 alin.5 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 12 alin.1 din Legea nr. 187/2012 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza art. 404 alin.1 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 alin.1 Cod penal din 1969 că dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 26/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul A______ N______, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și în baza art.5 din aceeași lege va informa inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de date Genetice Judiciare, a profilului genetic.

În baza art. 274 alin.2 Cod procedură penală obligă pe :

- inculpatul M______ A_____ la plata către stat a sumei de 1800 lei cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății;

- inculpatul A______ N______ la plata către stat a sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății.

În baza probatoriului administrat , instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul A______ N______ este angajat la __________________. Huși ca șofer fiindu-i încredințat pentru desfășurarea activității autoturismul de serviciu tip autoutilitară marca Renault M_____ cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX.

În ziua de 11.09.2009, inculpatul A______ N______, ajuns la serviciu, a plecat din orașul Huși cu autovehiculul mai sus amintit urmând să distribuie produse în diferite localități.

Inculpatul A______ N______ s-a deplasat mai întâi în mun. V_____ apoi în orașul Negrești după care a plecat spre mun. Iași având de parcurs pe acest din urmă traseu o porțiune de drum cu gropi și denivelări ce era semnalizată cu indicator înainte de _________________________.

Când inculpatul A______ N______ a ajuns în apropierea acestei localități,
din urma sa se deplasa pe aceeași bandă, inculpatul M______ A_____ care
conducea motocicleta marca Honda XL 400V înmatriculată cu nr, VS-21-XE1
având ca pasager pe martorul M______ A________.

În fața celor două autovehicule, pe partea stângă a drumului se deplasa
pe acostament, în aceeași direcție, victima N_______ M____.

Intrând în localitatea Rebricea, inculpatul A______ N______ a încercat pe cât posibil să ocolească gropile motiv pentru care se deplasa spre mijlocul drumului.

În momentul în care a ajuns în dreptul postului de poliție, inculpatul A______ N______ s-a uitat în oglinda retrovizoare și a constatat că, la o distanță de cca. 15-20 m. în spatele său, se deplasa motocicleta condusă de inculpatul M______ A_____.

După ce a mai parcurs 300-400 m., inculpatul M______ A_____ s-a angajat în depășirea autoutilitarei, a accelerat și a intrat pe contrasens. În același timp, inculpatul A______ N______ a observat în față o groapă împrejurare în care a hotărât să o ocolească și a pătruns 70-80 cm. pe banda opusă. Pe măsură ce motocicleta rula paralel cu autoutilitara, inculpatul A______ N______ continua să ocupe din banda pe care inculpatul M______ A_____ efectua depășirea.

Pentru a evita o coliziune cu autoutilitara, inculpatul M______ A_____ a virat la rândul său spre stânga, a acționat sistemul de frânare și a pătruns pe acostament după care a mai mers cea 13 m. și a intrat în impact cu victima N_______ M____ aflată în apropierea acostamentului pe care a lovit-o din spate.

După producerea accidentului, victima N_______ M____ a fost transportat la S_______ C_____ de Urgență „ Prof. Dr. N. O___” Iași în vederea acordării de îngrijiri medicale unde a rămas internat până la data de 14.09.2009, când a survenit decesul.

Din concluziile raportului medico-legal de necropsie nr. 8037/09.11.2009 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași rezultă că „Moartea lui N_______ M____ a fost violentă. Ea s-a datorat comei cerebrale consecutive, fracturii eschitoare de bază craniană, contuzii dilacerare gravă cerebrală și contuzie gravă pulmonară. Leziunile s-au putut produce în cadrul unui accident rutier prin lovire proiectare, fiind pieton.”.

Martorul M______ A________ a arătat că depășirea autoutilitarei a început după un pod, în condițiile în care acest autovehicul nu semnaliza efectuarea vreunei manevre. Motocicleta s-a deplasat cca. 50 m. paralel cu autoutilitara după care aceasta din urmă a depășit axul drumului obligându-1 pe inculpatul M______ A_____ să vireze stânga ; când au ajuns în dreptul portierei stânga față a autoutilitarei, conducătorul acesteia a mai efectuat o manevră spre stânga împrejurare în care inculpatul M______ A_____ a claxonat, a frânat și a ieșit pe acostament.

Din procesul-verbal de cercetare la fața locului reiese că drumul public DJ248, de pe raza corn. Rebricea , are o lățime de 7,10 m. și era la momentul accidentului uscat, cu gropi și nu prezenta marcaje. S-a constatat, de asemenea, , o urmă de frânare de 10,60 m. pe carosabil și acostament și în continuarea acesteia o urmă de derapare de 2,80 m.

În cauză au fost efectuate două expertize criminalistice, de I.N.E.C. Laboratorul Interjudețean Iași și I.N.E.C. București.

Din cuprinsul raportului de expertiză nr. 96 / 02.06.2011 întocmit de I.N.E.C. Iași reiese că „ în timpul efectuării manevrei de depășire, la un moment dat, distanța dintre autoutilitară și marginea carosabilului a fost de cea. 1,8 m. între partea din spate și marginea din stânga a carosabilului și de cea. 0,95 m. între partea din față și marginea din stânga a carosabilului, poziționată oblic, fapt ce 1-a determinat pe învinuitul M______ A_____ să vireze spre acostament.

Expertiza efectuată în cadrul I.N.E.C. București arată că producerea evenimentului rutier s-a datorat virajului intempestiv spre stânga efectuat de inculpatul A______ N______ pe fondul deplasării motocicletei conduse de inculpatul M______ A_____ cu o viteză superioară limitei legale maximei admisibile de 30 km./h. Inculpatul A______ N______ putea preveni accidentarea victimei în cazul în care, fiind depășit de un alt vehicul, nu ar fi modificat direcția de deplasare a autoutilitarei pe care o conducea în timp ce inculpatul M______ A_____ putea să prevină producerea evenimentului rutier în condițiile adaptării vitezei de deplasare a motocicletei la condițiile de drum.

Analizând probatoriul administrat, instanța a constatat că inculpatul A______ N______ nu s-a asigurat în momentul efectuării manevrei de ocolire a gropilor astfel încât să sesizeze prezența motocicletei care se afla în depășire; chiar dacă susținerea inculpatul A______ N______ cu privire la semnalizarea intenției de ocolire este reală nu ar fi trebuit să facă nici o manevră atâta timp cât un alt autovehicul se angajase în depășirea sa iar folosirea oglinzii retrovizoare i-ar fi permis să stabilească dacă manevra de a vira spre stânga poate fi efectuată în condiții de siguranță pentru ceilalți participanți la trafic. Astfel, inculpatul A______ N______ a creat condițiile ce au făcut posibilă producerea accidentului prin forțarea inculpatului M______ A_____ de a părăsi partea carosabilă cu consecința lovirii victimei N_______ M____.

De asemenea, inculpatul M______ A_____ nu a respectat semnificația indicatorului rutier și nu a redus viteza astfel încât să poată efectua o depășire în condiții de siguranță. Din raportul de expertiză nr. 77/10.04.2013 întocmit de I.N.E.C. reiese că motocicleta circula cu o viteză de aproximativ 55 km./h. iar viteza care ar fi permis oprirea motocicletei anterior impactului este cea regulamentară de 30 km./h.

Inculpații A______ N______ și M______ A_____ au descris derularea evenimentului rutier evidențiind fiecare culpa celuilalt și motivând că au semnalizat manevra efectuată; inculpatul M______ A_____ a recunoscut că, înainte de a acționa frâna, se deplasa cu o viteză de cea. 50-60 km./h. Declarațiile celor doi inculpați se coroborează cu privire la momentele anterioare impactului dintre motocicletă și victima N_______ M____, cu mențiunea că percepția asupra modului cum au acționat la momentul ivirii stării de pericol este diferită, fapt explicabil dacă avem în vedere că manevra de ocolire a avut loc concomitent cu manevra de depășire .

În drept

Fapta inculpatului A______ N______ de a nu se conforma obligațiilor referitoare la circulația pe drumurile publice și la efectuarea unei manevre, de a nu conduce preventiv determinând în acest mod pe inculpatul M______ A_____ să accidenteze pe victima N_______ M____ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 al. 1 și 2 Cod penal .

Inculpatul A______ N______ a încălcat următoarele prevederi:

OUG nr. 195/2002, modificată prin Legea nr. 49/2006

- art. 35 „ Participanții la trafic trebuie sa aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporala a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.”

Regulamentul de aplicarea a OUG nr. 195/2002

- art. 116 al.(2) „ Intenția conducătorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba direcția de mers, de a ieși dintr-un rând de vehicule staționate sau de a intra _____________________, de a trece pe o altă bandă de circulație sau de a vira spre dreapta ori spre stânga ori care urmează să efectueze întoarcere, depășire sau oprire se semnalizează prin punerea în funcțiune a luminilor indicatoare de direcție cu cel puțin 50 m în localități și 100 m în afara localităților, înainte începerea efectuării manevrelor.,,

- art. 119 al. 1 „ Conducătorul de vehicul care urmează sa fie depășit este obligat:

b) să circule cat mai aproape de marginea din dreapta a pârtii carosabile sau a benzii pe care se deplasează.” ^

Fapta inculpatului M______ A_____ de a nu respecta semnificația indicatoarelor amplasate la _________________________ de a se angaja în depășirea unui auto vehicul conducând cu o viteză peste limita legală care a făcut posibilă părăsirea părții carosabile și accidentarea victimei N_______ M____ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 al. 1 și 2 Cp.

Inculpatul M______ A_____ a încălcat următoarele prevederi:

OUG nr. 195/2002, modificată prin Legea nr. 49/2006

- art. 35 „Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporala a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private. „ .

- art. 48 „conducătorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță. ,,

- art. 54 al. l „Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure că o poate face iară să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic. „

Regulamentul de aplicarea a OUG nr. 195/2002

- art. 1161.(2) Intenția conducătorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba direcția de mers, de a ieși dintr-un rând de vehicule staționate sau de a intra într-un asemenea rând, de a trece pe o altă bandă de circulație sau de a vira spre dreapta ori spre stânga ori care urmează să efectueze întoarcere, depășire sau oprire se semnalizează prin punerea în funcțiune a luminilor indicatoare de direcție cu cel puțin 50 m în localități și 100 m în afara localităților, înainte începerea efectuării manevrelor.

- art. 123 al. l Conducătorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depășească 30 km/h. în localități, sau 50 km/h în afara localităților, în următoarele situații:

g) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare.”

În ceea ce privește antecedența cauzală a evenimentului rutier, s-a evidențiat deopotrivă starea potențială de pericol produsă de inculpatul A______ N______, care din cauza unei asigurări superficiale, nu a observat motocicleta angajată în depășire și starea de pericol declanșată de inculpatul M______ A_____ prin depășirea regimului legal de viteză de 30 km/h impus pe sectorul de drum respectiv.

Ambii inculpați ar fi putut preveni producerea accidentului dacă - inculpatul A______ N______ s-ar fi asigurat temeinic, înaintea efectuării manevrei de ocolire a gropilor, că nu este angajat vreun vehicul în depășire, iar inculpatul M______ A_____, cu siguranță putea preveni producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat cu o viteză de 30 km/h instituită pe sectorul de drum, valoare la care nu ar fi avut loc destabilizarea motocicletei la frânarea energică, putând să oprească în condiții de siguranță.

Astfel, activitatea fiecărui coinculpat, care din culpă, nu și-au îndeplinit în mod corespunzător obligațiile ce le reveneau în calitate de conducători auto, participanți la trafic, are valoare cauzală, contribuind în egală măsură, alături de activitatea celuilalt la producerea rezultatului.

Prin urmare, instanța a reținut că oricare dintre cei doi inculpați aveau posibilități concrete și reale de evitare a accidentului rutier ce a avut consecință decesul victimei N_______ M____, iar activitățile celor doi inculpați care au ignorat normele rutiere se înscriu printre cauzele care au determinat rezultatul produs, împrejurări în raport de care reține culpa concurentă a inculpaților în proporție de 60% pentru inculpatul M______ A_____ și de 40 % pentru inculpatul A______ N______.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații M______ A_____ și A______ N______ au săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin.1,2 Cod penal, din culpă, ca formă a vinovăției prevăzută de art. 19 alin.2 lit. b Cod penal ( art. 16 alin. 4 lit. b Noul Cod penal) aceștia neprevăzând rezultatul faptei, deși putea și trebuiau să-l prevadă.

În ceea ce privește raportul de cauzalitate din fapta inculpaților A______ N______ și M______ A_____ care au ignorat normele rutiere și rezultatul produs, instanța reține întrunită această condiție întrucât factorul care a declanșat starea de pericol a fost manevra efectuată de inculpatul A______ N______ peste care s-a suprapus acțiunea de depășire a inculpatului M______ A_____ care a circulat cu o viteză peste limita legală, activitate care se înscrie printre cauzele care au determinat rezultatul.

Soluționarea acțiunii civile

În cauză, s-a procedat la introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a S.C. OMINIASIG VIENA INSURANCE GROUP S.A., societate unde erau asigurate cele două vehicule implicate în accidentul rutier soldat cu moartea lui N_______ M____ și a S.C. PROD-C__ IMPEX S.R.L. Huși – societate al cărui angajat era la momentul producerii accidentului inculpatul A______ N______ ( filele 50-52). Pentru angajarea răspunderii comitentului, ce este o răspundere pentru fapta ilicită este necesar a fi îndeplinite cumulativ condițiile generale ale răspunderii prepusului pentru fapta proprie, în contextul dispozițiilor art. 998-999 vechiul Cod civil și condițiile speciale prevăzute de art. 1000 alin.3 vechiul Cod civil, respectiv: existența raportului de prepușenie și condiția săvârșirii faptei în funcția încredințată .

În analiza primei condiții speciale se impune a fi analizat raportul juridic dintre prepus și comitent la momentul săvârșirii faptei ilicite, iar sub aspectul cele de a doua condiție se impune ca prejudiciul să fie cauzat de prepusul său, în funcția ce i s-a încredințat.

Astfel, analizând înscrisurile depuse instanța reține că la data de 11.09.2009 inculpatul A______ N______ se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu realizând transport de marfă cu autoutilitara marca Renault Moster cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX în interesul societății S.C. PROD-C__ IMPEX S.R.L. Huși la care era încadrat în muncă.

La dosarul cauzei a fost depuse de către S.C. OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP note de concluzii ( filele 71-77, 121-124).

În dovedirea acțiunii civile , părțile civile în ședința publică din 13.06.2014 au solicitat administrarea probei testimoniale și cu înscrisuri, probe încuviințate de instanța .(filele 64-65)

În cauză, s-a procedat în ședința publică din 12.09.2014 , la audierea martorilor B____ E____ și C________ E____,declarațiile acestora fiind atașate la dosarul cauzei .(filele 80-82 )

Părțile civile au depus la dosar înscrisuri , respectiv : acte stare civilă (certificate de căsătorie, naștere, deces), chitanțe care fac dovada achitării consilierii psihologice, rapoarte psihologice , caracterizări (filele 17-25,69-72,83-86)

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 86 Cod procedură penală, normă de imediată aplicabilitate, asigurătorul S.C. OMINIASIG VIENA INSURANCE GROUP S.A., a dobândit calitatea de parte responsabilă civilmente, putând fi obligat direct sau în solidar la plata despăgubirilor civile.

Potrivit art. 19 alin.1 Cod procedură penală, latura civilă se soluționează conform legii civile.

Acțiunea civilă, alăturată celei penale, își are izvorul juridic în dispozițiile art. 998 – 999 vechiul Cod civil (față de data comiterii faptei – 11.09.2009 ) și, prin urmare, este necesar să se verifice existența condițiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Potrivit dispozițiilor art. 998 din vechiul Cod civil orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara. De asemenea, conform art. 999 din vechiul Cod civil, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.

Din prevederile legale menționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie să fie întrunite anumite condiții și anume: existența unei fapte ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

Pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare, se cer îndeplinite următoarele condiții: să fie cert și să nu fi fost reparat încă.

Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta să fie sigur,atât în privința existenței , cât și în privința posibilității de evaluare .

În acest sens, CE.D.O. a afirmat în mod constant că o hotărâre prin care se constată o încălcare a drepturilor unei părți, determină statul de a pune capăt acelei încălcări și de a elimina consecințele păgubitoare pentru acea persoană. Dacă dreptul intern pertinent nu permite decât o eliminare imperfectă a consecințelor acestei încălcări, art. 41 din CE.D.O. conferă Curții competența de a acorda o reparație în favoarea părții vătămate. Printre elementele luate în considerare de către CE.D.O. atunci când se pronunță în această materie, se numără prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite, rezultând direct din pretinsa încălcare, și prejudiciul moral, care reprezintă repararea stării de angoasă, a neplăcerilor și a incertitudinilor rezultând din această încălcare, precum și din alte pagube nemateriale (cauza Ernestina Zullo din noiembrie 2004). De asemenea, instanța europeană a mai statuat că, în cazul în care diverse elemente constituind prejudiciul nu se pretează la un calcul exact sau în cazul în care distincția între prejudiciul material și cel moral se realizează mai greu, Curtea le poate examina împreună (cauza Comingersoll împotriva Portugaliei).

Aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt reținută în cauză, instanța constată îndeplinite condițiile necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale în ceea ce privește părțile civile.

Dovada existenței prejudiciului și a întinderii acestuia revine, în temeiul dispozițiilor art. 99 Cod procedură penală, părții civile.

Referitor la persoana căreia îi va reveni obligația de a plăti sumele stabilite cu titlu de despăgubiri, instanța are în vedere că societatea de asigurare are în procesul penal calitatea de parte responsabilă civilmente-asigurător, răspunderea acesteia putând fi angajată în mod direct, fiind statuat și caracterul limitat, derivat din contract, al obligației asumate de societatea de asigurare.

Potrivit dispozițiilor art. 86 Cod procedură penală, normă de imediată aplicabilitate, asigurătorul S.C. ASIGURARE-REASIGURARE ASTRA SA a dobândit calitatea de parte responsabilă civilmente, putând fi obligat direct sau în solidar la plata despăgubirilor civile.

Potrivit dispozițiilor art. 49 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România cu modificările și completările ulterioare , asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule; art. 54 alin. 1, din același act normativ, prevede că drepturile persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, iar art. 55 alin. 1 prevede că despăgubirile de plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite.

Dispozițiile art. 55 alin. 3 din legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România cu modificările și completările ulterioare reglementează faptul că despăgubirile se plătesc chiar asiguraților dacă aceștia dovedesc că au despăgubit persoanele păgubite și despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit art. 58 din același act normativ.

Așadar, potrivit art. 49 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România cu modificările și completările ulterioare , „asigurătorul acordă despăgubiri în baza contractului de asigurare pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil”, fără a distinge cu privire la natura prejudiciilor produse (despăgubiri materiale sau daune morale, iar în cazul despăgubirilor materiale fără a distinge între sume globale și prestații periodice.

În același sens sunt și prevederile art. 50 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România cu modificările și completările ulterioare , potrivit cărora despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri”. Mai mult, conform art. 54 din aceeași lege, despăgubirea se stabilește și se efectuează conform art. 43 și 49, iar în cazul stabilirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de vehicule se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă în limitele obligației acestuia.

Din interpretarea coroborată a art. 50 și 54 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România cu modificările și completările ulterioare , rezultă că asigurătorul de răspundere civilă va acorda persoanelor prejudiciate despăgubiri, noțiune care include atât dezdăunările, precum și cheltuielile de judecată, făcute de persoanele păgubite prin vătămare corporală sau deces.

La momentul producerii evenimentului asigurat -11.09.2009 - era în vigoare Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 20/2008 pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 762 din 11.11.2008 .

Potrivit dispozițiilor art. 24. din Ordinul C.S.A. nr.20/2008

(1) Limitele minime de despăgubire sunt stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Pentru pagubele materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește pentru anul 2009 la un nivel de cel puțin 300.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru anul 2010 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de cel puțin 500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru anul 2011 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de cel puțin 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României.

(3) Pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru anul 2009, la un nivel de cel puțin 1.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru anul 2010 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de cel puțin 2.500.000 euro, echivalent în lei, la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru anul 2011 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de cel puțin 3.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României.

Art. 25. – În cazul în care în unul și același eveniment au fost prejudiciate mai multe persoane și valoarea totală a prejudiciilor depășește limitele de despăgubire specificate în polița RCA, despăgubirea va fi stabilită în funcție de cota-parte din valoarea prejudiciului ce revine fiecărei persoane îndreptățite la despăgubire pentru prejudiciile suferite în același accident.

Analizând acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de părțile civile N_______ E____ –soția victimei N_______ M____, N_______ A_____ I_____ și N_______ M____ A________- fii victimei N_______ M____, N_______ A________ ( tatăl victimei N_______ M____), N_______ N______ ( mama victimei N_______ M____), N_______ I____, N_______ M______ și N_______ L____ ( frații victimei) prin prisma dispozițiilor legale sus menționate și a probatoriilor administrate , instanța reține următoarele:

În privința daunelor materiale în cuantum de 30.000 lei solicitate de partea civilă N_______ E____ , sumă ce reprezintă cv. cheltuielilor efectuate cu înmormântarea victimei și pomenirile ulterioare organizate conform obiceiurilor creștinești din înscrisurile depuse la dosarul cauzei , precum și din declarațiile martorilor B____ E____ și C________ E____ – audiate în cauză – instanța reține că decesul victimei N_______ M____ a fost de natură a crea un prejudiciu ca urmare a cheltuielilor efectuate cu înhumarea și respectarea obiceiurilor creștinești.

Moartea victimei a fost neașteptată ,iar soția defunctului N_______ M____ nu a fost pregătită din punct de vedere financiar pentru înmormântare , sumele folosite în acest scop fiind folosite din economii proprii și din ajutorul financiar acordat de colegii soției victimei.

A rezultat din declarația martorei B____ E____ , că partea civilă N_______ E____ a suportat cheltuielile necesare transportului defunctului N_______ M____ de la S_______ C_____ de Urgență Prof. Dr. N. O___ Iași până în localitatea Rebricea - fără a se putea stabili suma de bani pe baza de înscrisuri , însă a fost estimată ca fiind de 3.000 lei, în această sumă fiind incluse cheltuielile cu transportul , achiziționarea sicriului, îmbrăcăminte.

Martora B____ E____ a confirmat faptul că au fost achitate preotului și dascălului care au oficiat slujba religioasă sume pentru serviciul funerar ( 150 lei pentru preot și 50 de lei pentru dascăl ) , au fost plătiți cei 4 gropari cu câte 100 de lei ,fiecare.

Potrivit obiceiului locului pe drumul spre cimitir au fost date pomeni și poduri, în acest sens fiind achiziționate în acest scop, prosoape, căni , cămăși , materiale pentru pantaloni,pături.

Praznicul de înmormântarea fost organizat acasă și la acesta au participat foarte multe persoane, având în vedere vârsta defunctului și obiceiul locului. Astfel, la domiciliu s-au pus 3 rânduri de mese iar la fiecare masă au fost 60-70 de persoane. Martora B____ E____ a estimat că suma cheltuită de partea civilă N_______ E____ pentru organizarea înmormântării și a praznicului organizat este de circa 7.000 lei.

Este adevărat că nu s-a putut stabili cu exactitate care este suma cheltuită cu fiecare activitate în parte, într-o ordine firească și normală a lucrurilor , în aceste momente nici o persoană nu procedează la solicitarea bonurilor fiscale pentru a avea o evidență strictă și precisă a cheltuielilor, fiind de notorietate faptul că la astfel de cheltuieli nu se obișnuiește emiterea de bonuri fiscale (plata funcționarilor bisericii-preoți, dascăli ,plata persoanelor care desfășoară alte activități-groparii,transportul funerar,personalul care deservește gospodăria la bucătărie și alte asemenea aspecte ).În acest sens, instanța acordă relevanță declarației martorei B____ E____ , fiind de notorietate faptul că prețul unui meniu complet pentru o persoană care participă la o pomenire este de circa 20-25 lei , la care se adaugă celelalte cheltuieli cu preotul și alte datini și obiceiuri.

Instanța apreciază că toate aceste cheltuieli au fost făcute conform tradiției și datinii comunității, potrivit religiei creștin ortodoxe astfel încât partea civilă este îndreptățită să fie despăgubită cu suma de 9.600 lei (3.000 lei cheltuieli transport , 400 lei groparii , 200 lei preot și dascăl ,6.000 lei cheltuieli efectuate cu înmormântarea )

Din depoziția martorei B____ E____ a rezultat că partea civilă N_______ E____ a făcut și praznice la 9,20, 40 de zile , la 6 luni și 1 an , însă instanța nu va acorda nicio sumă pentru pomenirile ulterioare întrucât partea civilă aveau posibilitatea de a-și preconstitui probe, fiind necesar a se stabili prin probe certe atât existența unui prejudiciu cât și valoarea acestuia, astfel încât tragerea la răspundere a autorului faptei ilicite să opereze doar în limita valorii prejudiciului real și efectiv produs.

Instanța reține că partea civilă a efectuat cheltuieli cu aceste prilejuri, însă în lipsa unor dovezi clare cu privire la acestea, nu pot fi acordate decât sumele efectiv probate, evitându-se astfel, o îmbogățire fără just temei ca urmare a acordării acestora.

În privința părților civile N_______ A_____ I_____ ( devenit major la 01.07.2013 )și N_______ M____ A________ ( născută la 31.03.1999 ) - fii victimei N_______ M____ minore la data comiterii faptei, pentru stabilirea prestațiilor periodice ce li se cuvin, în lipsa unor dovezi din care să rezulte venitul net al defunctului N_______ M____ , instanța trebuie să aibă în vedere venitul minim pe economie de

- 600 lei la nivelul anilor 2009 și 2010,

- 670 lei la nivelul anului 2011,

- 700 lei la nivelul anului 2012,

- 750 lei pentru perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxx13 și de

- 800 lei pentru perioada 01.07.xxxxxxxxxxxxx14 și de

- 850 lei pentru perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxxx14

- 900 lei de la 01.07.2014 , partea la care acestea ar fi fost îndreptățită conform art. 94 din Codul familiei, în vigoare la săvârșirii faptei ilicite, respectiv a treia parte din venitul minim pe economie lunar pentru amândouă. Astfel, valoarea prestației lunare pentru fiecare dintre cele două părți civile este de 100 lei lunar pentru anii 2009-2010, 111,66 lei lunar pentru anul 2011, 116,66 lei lunar pentru anul 2012 și luna ianuarie 2013 , 58,5 lei pentru ianuarie 2013, 125 lei lunar pentru lunile februarie iulie 2013.( lună în care N_______ A_____ I_____ a devenit major și nu se mai află în continuarea studiilor )

Începând cu luna iulie 2013 valoarea prestației lunare pentru minora N_______ M____ A________ respectiv ¼ din venitul minim pe economie este de 187,50 lei până în luna decembrie 2014 , 212,50 lei pentru perioada ianuarie 2014-iunie 2014 , 225 lei începând cu luna iulie 2014 .

În ceea ce privește perioada pentru care acestea beneficiază de prestații periodice, instanța va avea în vedere raportat înscrisurilor depuse la dosarul cauzei - că N_______ A_____ I_____ a devenit major însă nu se află în continuarea studiilor , iar N_______ M____ A________ este în continuare minoră și se află în continuarea studiilor prestațiile periodice urmând a fi acordate global de la data comiterii faptei și până la majorat în cazul părții civile N_______ A_____ I_____ iar în cazul lui N_______ M____ A________ de la data producerii accidentului și până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 25 de ani.

Cu privire la daunele morale solicitate de către părțile civile din prezenta cauză – soție,copii,părinți,frați și surori , instanța , constată că deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare , jurisprudența a stabilit câteva criterii de apreciere:

- criterii referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză , în plan fizic , psihic și afectiv,

- criterii referitoare la importanța valorilor lezate , măsura în care acestea au fost lezate.

De asemenea , toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile , pe o bază echitabilă , corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs. În materia , daunelor morale,principiul reparării integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ , fapt explicabil în natura neeconomică a respectivelor daune , imposibil de a fi echivalate bănește.

În schimb, se poate acorda victimei o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent , care prin excelență,poate fi o sumă de bani-de aceea ce trebuie evaluat, în realitate,este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul.

În privința părților civile N_______ E____ –soția victimei N_______ M____, N_______ A_____ I_____ și N_______ M____ A________- fii victimei N_______ M____ , cu privire la daunele morale solicitate instanța reține următoarele:

Astfel , consecințele negative suferite de cele 3 părți civile , în plan psihic și afectiv, prin pierderea soțului și respectiv a tatălui în vârstă de 40 de ani , sunt extrem de dificil de cuantificat, fiind de netăgăduit (și notorie ) suferința provocată de o astfel de pierdere.

Mai mult , valoarea socială lezată este reprezentată de dreptul la viață, valoare fundamentală garantată de art.21 din Constituția României și protejat prin lege , conform art.21 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Este evident că șocul emoțional la care este supusă victima unui accident , suferințele fizice și traumele psihice , statutul de văduvă și copii orfani , lipsa tatălui în familie constituie doar elemente care servesc la aprecierea existenței sau inexistenței ,de la caz la caz a unui prejudiciu moral unic și la evaluarea acestuia în scopul acordării de despăgubiri.

Probatoriului administrat - martori și înscrisuri – a relevat complexitatea prejudiciilor nepatrimoniale cauzate părților civile N_______ E____ –soția victimei N_______ M____, N_______ A_____ I_____ și N_______ M____ A________- fii victimei N_______ M____ prin dispariția fulgerătoare și intempestivă a soțului și respectiv tatălui ,ca urmare a infracțiunii de ucidere din culpă comise de inculpații M______ A_____ și A______ N______ , dispariție ce i-a marcat ireversibil și le-a afectat semnificativ existența pe multiple laturi: 1.sub aspect psiho-afectiv, 2.din perspectiva resurselor material-financiare necesare întreținerii lor și dezechilibrului creat între stilul de viață anterior și ulterior decesului,3.sub aspectul randamentului școlar , 4.sub aspectul climatului socio-familial , care de asemenea s-a modificat, 5.din perspectiva necesității de a face față unor obligații sociale și sarcini administrativ gospodărești,pentru care nu fuseseră nici un moment pregătiți, 6.sub aspectul limitării posibilităților de socializare , datorate schimbării bruște a statutului social.

Dincolo de depozițiile martorilor audiați în latură civilă, conținutul și mai ales concluziile evaluările profilului psihologic realizate de un psiholog,sunt extrem de elocvente din perspectiva suferințelor încercate și a modului în care le-a fost schimbat radical existența ca urmare a decesului soțului respectiv al tatălui.

La stabilirea daunelor morale instanța va avea în vedere însă, ca sumele de bani ce se vor acorda părților civile să aibă efecte compensatorii, să nu constituie nici amenzi excesive pentru autorul faptei și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor, sumele ce vor fi stabilite fiind menite să nu realizeze o îmbogățire fără just temei a părților civile, ci o dezdăunare echitabilă pentru suferința încercată.

Instanța apreciază că părțile civile sunt îndreptățite la acordarea de despăgubiri reprezentând daune morale, acestea având un caracter pur afectiv, prejudiciul astfel cauzat vizând afectarea relațiilor bazate pe legături sufletești, legături care sunt specifice vieții de familie.

Potrivit jurisprudenței CEDO, la aprecierea gradului de atingere a valorilor sociale ocrotite se impune examinarea cazului dedus judecății, avându-se în vedere părțile, calitatea lor, precum și urmările produse. Așadar, încălcarea acestor valori generează dreptul și obligația la repararea consecințelor și, chiar dacă s-a statuat că prejudiciul nepatrimonial nu are un conținut economic, evaluarea acestuia nu înseamnă stabilirea echivalenței în bani a valorilor încălcate prin fapta ilicită, stabilindu-se că atingerile aduse acestei valori, manifestate concret, permit aprecierea intensității și gravității lor în raport de toate împrejurările cauzei.

Prin urmare, nu este vorba de o reparare propriu-zisă, respectiv de o repunere în situația anterioară, care de altfel nici nu este posibilă, daunele morale având doar menirea de a ușura suferințele părților civile, cauzate de pierderea într-un moment total neașteptat a unei ființe dragi.

Instanța arată că nu poate fi negat rezultatul dăunător direct, de natură morală, al infracțiunii asupra părților civile cărora le-au fost aduse în mod real vătămări asupra valorilor și drepturilor nepatrimoniale.

Este drept , că sumele ce pot și trebuie acordate cu acest titlu nu pot fi stabilite matematic , neexistând criterii prestabilite în acest sens , după cum nu sunt și pot fi nici de natură a înlocui –evalua pierderea vieții victimei N_______ M____ ,dar totuși fără a fi exagerate , ele trebuie să asigure o reparație echitabilă a prejudiciului nepatrimonial produs părților civile sus-menționate. Într-adevăr ,sumele ce vor fi stabilite în acest sens nu au rolul de a compensa pierderea vieții victimei-lucru imposibil,de astfel - ci doar de a repara echitabil suferința părților civile prilejuite de această pierdere.

De aceea , avându-se în vedere toate elementele expuse anterior , ținând seama de multiplele schimbări produse în viața soției și a copiilor ,de standardul de viață al acestora anterior nefericitului eveniment ,statuând în echitate , instanța apreciază că acordarea pentru fiecare din părțile civile a sumei de 50.000 lei poate reprezenta o satisfacție echitabilă și o justă și integrală reparare a prejudiciului nepatrimonial cauzat lor.

S-au constituit părți civile în cauză N_______ A________ ( tatăl victimei N_______ M____), N_______ N______ ( mama victimei N_______ M____), N_______ I____, N_______ M______ și N_______ L____ ( frații victimei) cu sumele de câte 500.000 lei fiecare-daune morale.

Rolul daunelor morale nu este acela de a măsura suferința părții care le pretinde. Sumele acordate vizează un remediu și nu o înlăturare a suferinței , lucru de altfel imposibil. Acestea reprezintă mai degrabă crearea unor alternative persoanei afectate de pierderea unei persoane dragi.

În privința acordării acestora, instanța le consideră îndreptățite, deoarece este evident că decesul fiului și respectiv al fratelui a cauzat acestora o puternică suferință care cu greu poate fi cuantificată, având în vedere că între aceștia exista o legătură strânsă.

Considerăm însă, față de considerentele anterior expuse, că suma de câte 10.000 lei