Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 943/2014

Ședința publică de la 02 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE -O_____ V_______ P_____

JUDECĂTOR -M_____ V_____

GREFIER -L_______ G____

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public- P________ de pe lângă Curtea de Apel Bacău

Reprezentat legal prin procuror C______ E_____

*

La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de inculpatul N___ M_____, împotriva sentinței penale nr. 178 din 04.06.2014, pronunțată de Judecătoria Piatra-N____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru apelantul-inculpat N___ M_____, lipsă la termenul de azi, avocat ales P______ V_______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul asupra cauzei, după care :

Avocat ales P______ V_______, pentru apelantul-inculpat, depune înscris emis de Instituția Prefectului Județului N____-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, prin care face dovada că a depus pentru preschimbare permisul de conducere _______________ emis de autoritățile competente din Ucraina. În acest sens, solicită a se emite adresă către M.A.I.- I.G.P. Române-Interpol pentru a ne comunica dacă inculpatul figurează în evidențe cu permisul indicat.

De asemenea, față de dispoziția instanței de fond, potrivit art.580 raportat la art.25 Cp.p., de anulare a documentului falsificat, emis pe numele inculpatului la 18.11.2012, solicită a se emite adresă către Instituția Prefectului Județului N____-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, pentru a ne înainta copie a permisului menționat.

Reprezentantul Ministerului Public arată că față de răspunsul primit la urmărirea penală-fl.24-26-de la Biroul Interpol, nu se impune a se solicita relații, având în vedere faptul că acel permis nu a fost emis de autoritățile din Ucraina. Solicită respingerea cererilor formulate.

Curtea, respinge cele două cereri formulat de apărătorul ales al apelantului-inculpat întrucât relațiile puse în discuție nu sunt necesare față de răspunsul existent la filele 25-26 dup din care rezultă faptul că autoritățile din Ucraina nu au emis acel permis de conducere, aspect dovedit și prin înscrisurile depuse la dosar.

Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.

Avocat ales P______ V_______, pentru apelantul-inculpat, solicită în temeiul art.421, pct.2 lit.a C.pr.penală, admiterea apelului, desființarea sentinței penale și pe fond reaprecierea probatoriului administrat precum și a soluției de condamnare a inculpatului, fără aplicarea vreunui spor.

În subsidiar, solicită redozarea pedepsei spre minimul special prevăzut de lege raportat la poziția inculpatului de a nu recunoaște faptele reținute, precum și faptul că are 1 copil în întreținere.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpat, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat. În cauză, instanța de fond a apreciat în mod corect probatoriu administrat raportat la gradul de pericol și apărările făcute de inculpat. Mai mult, martorul B____ C_________(fl.35), fiind proprietarul mașinii de drept a relatat situația reală.

Prin urmare, instanța de fond a apreciat corect asupra cuantumului pedepsei șin a modalității de executare.

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.

C U R T E A

DELIBERÂND

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 178 din 04.06.2014, pronunțată de Judecătoria Piatra-N____, s-a dispus:

În temeiul art. 85 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplicarea art. 37 litera a Cod penal din 1968 și a art. 5 din Noul Cod penal, condamnarea inculpatului N___ M_____ (fiul lui V_____ și al E_____, născut la data de 28.03.1974 în ______________________________, domiciliat în comuna Făurei, __________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățean român, căsătorit, cu antecedente penale), la pedeapsa de 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat potrivit legii.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și litera b Cod penal din 1968 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 83 Cod penal din 1968, raportat la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului N___ M_____ prin Sentința penală nr. 447/18.10.2011 a Judecătoriei R____ (definitivă, prin nerecurare, la data de 01.11.2011) și cumulează această pedeapsă cu pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare stabilită prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul N___ M_____ să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 11 luni închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și litera b Cod penal din 1968 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei stabilite.

În temeiul art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplicarea art. 37 litera a Cod penal din 1968 și a art. 5 din Noul Cod penal, a fost condamnat inculpatul N___ M_____ la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și litera b Cod penal din 1968 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 83 Cod penal din 1968, raportat la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului N___ M_____ prin Sentința penală nr. 447/18.10.2011 a Judecătoriei R____ (definitivă, prin nerecurare, la data de 01.11.2011) și cumulează această pedeapsă cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare stabilită prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul N___ M_____ să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și litera b Cod penal din 1968 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei rezultante stabilite.

În temeiul art. 291 Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 37 litera a Cod penal din 1968 și a art. 5 din Noul Cod penal, a fost condamnat inculpatul N___ M_____ la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și litera b Cod penal din 1968 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 83 Cod penal din 1968, raportat la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului N___ M_____ prin Sentința penală nr. 447/18.10.2011 a Judecătoriei R____ (definitivă, prin nerecurare, la data de 01.11.2011) și cumulează această pedeapsă cu pedeapsa de 1 an închisoare stabilită prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul N___ M_____ să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și litera b Cod penal din 1968 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei rezultante stabilite.

S-a constatat că faptele deduse judecății sunt concurente și, în temeiul art. 33 litera a - art. 34 litera b Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal, s-au contopit pedepsele rezultante parțiale de 1 an și 11 luni închisoare, 2 ani și 2 luni închisoare și 1 an și 8 luni închisoare stabilite prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 2 luni închisoare, pe care o sporește cu 4 luni, urmând ca inculpatul N___ M_____ să execute, ca pedeapsă rezultantă finală, pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și litera b Cod penal din 1968 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 580 raportat la art. 25 Cod procedură penală, s-a anulat documentul falsificat folosit de inculpat, respectiv permisul de conducere nr. BAH250711, emis pe numele inculpatului N___ M_____ la data de 18.11.2012 de autoritățile din VRER – 2 oraș Kiev, Ucraina, care a fost înaintat, în original, către Inspectoratul de Poliție al Județului N____ și a cărui copie este atașată la fila 24 în dosarul de urmărire penală nr. 5309/P/2012.

S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărătorul ales (d-nul avocat P______ V_______).

În temeiul art. 274 alin. 1 din Noul Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul N___ M_____ la plata sumei de 850 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 5309/P/2013 întocmit de P________ de pe lângă Judecătoria Piatra N____ și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXX la data de 20.06.2013, inculpatul N___ M_____ a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, faptă prevăzută de art. 85 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, și uz de fals, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 37 litera a Cod penal și toate cu aplicarea art. 33 literele a și b Cod penal.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

În data de 29.09.2012, în jurul orelor 22:30, inculpatul N___ M_____ a fost depistat în timp ce conducea autoturismul marca Ford cu număr de înmatriculare NT-xxxxxx pe DJ 157, pe raza satului Hoisești, _______________________________, având numărul provizoriu expirat din data de 30.08.2012. Din verificările efectuate în baza automată de date, dar și din declarația inculpatului, a rezultat că acesta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

În autoturismul condus de inculpat se aflau, în momentul opririi, martorii L___ Cel M___ G______, M____ M____ L__________ și P_______ A_______ E____, care au fost pasageri pe toată durata deplasării, autoturismul fiind condus doar de inculpat pe traseul _____________________________ – _____________________ momentul controlului în trafic.

Fiind audiat, inculpatul N___ M_____ a declarat că a împrumutat autoturismul de la o persoană cu prenumele A_______, domiciliată în ___________________ cunoștea că numărul de înmatriculare provizoriu nu este valabil și că, în seara zilei de 29.09.2012, a condus acest autoturism pe DJ 157 fără a poseda permis de conducere valabil, fiind însoțit de cei trei martori, cu intenția de a ajunge la discoteca organizată în satul Făurei.

Ulterior, la data de 11.12.2012, inculpatul a declarat că, în momentul în care a fost depistat conducând autoturismul marca Ford cu număr de înmatriculare NT-xxxxxx, poseda permis de conducere emis de autoritățile din Ucraina, dar acest permis era expirat și a fost preschimbat în data de 18.11.2012, sens în care a înaintat la dosar o copie a permisului de conducere _________ nr. xxxxxx.

Prin Adresa nr. xxxxxxx/CAT712 din data de 04.03.2013, Inspectoratul General al Poliției Române – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Național Interpol a comunicat că, urmare a verificărilor efectuate de Interpol Kiev, a rezultat că Departamentul de Poliție Rutieră din Ucraina nu a eliberat niciun permis de conducere pe numele inculpatului N___ M_____, iar documentul cu _________ nr. xxxxxx nu a fost emis de autoritățile competente din Ucraina.

S-a mai reținut în rechizitoriu că apărarea inculpatului în sensul că nu avea cunoștință de expirarea autorizației de circulație provizorie a fost contrazisă de persoana care i-a încredințat autoturismul și care i-a explicat condițiile de prelungire a autorizației și de înmatriculare a autovehiculului în țară.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu se probează prin intermediul următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare (fila 8 dosar urmărire penală); proces-verbal de sesizare din oficiu (fila 9 dosar urmărire penală); proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (fila 10); declarațiile martorilor L___ Cel M___ G______, M____ M____ L__________, P_______ A_______ E____ (filele 16, 18-21 dosar urmărire penală); autorizație de circulație provizorie (fila 22); adresă emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului N____ – Serviciul Rutier (fila 23); copie permis de conducere _________ nr. xxxxxx (filele 24-25); adresă emisă de Inspectoratul General al Poliției Române – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Național Interpol (fila 26); declarația martorului B____ C_________ A_______ (fila 35); declarațiile inculpatului N___ M_____ (filele 12, 14 dosar urmărire penală).

Inculpatul N___ M_____ a fost asistat pe parcursul soluționării cauzei de apărătorul ales (d-nul avocat V_______ P______ – Împuternicire avocațială ________/xxxxxx/17.09.2013, fila 19 dosar instanță).

În fața instanței, în cursul cercetării judecătorești, a fost audiat inculpatul (fila 42) și au fost administrate proba testimonială (constând în declarațiile martorilor B____ C_________ A_______, L___ Cel M___ G______, M____ M____ L__________ și P_______ A_______ E____ – filele 50-53) și proba cu înscrisuri (filele 29-30, 39-41, 59-63, 68-71, 73-76 dosar instanță).

De asemenea, din oficiu, s-a dispus atașarea Sentinței penale nr. 447/18.10.2011 a Judecătoriei R____, prin care inculpatul a fost anterior condamnat definitiv (filele 13-15 dosar instanță).

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 29 septembrie 2012, inculpatul N___ M_____ a condus autoturismul marca Ford Mondeo cu număr de înmatriculare NT-xxxxxx pe drumurile publice, iar pe raza comunei Mărgineni, județul N____ (DJ 157) a fost oprit pentru un control de rutină de un echipaj al poliției rutiere care supraveghea traficul în zona respectivă.

Echipajul de poliție a constatat, în urma verificării bazei automate de date, că inculpatul N___ M_____ nu este posesorul unui permis de conducere, dar și că autoturismul nu era legal înmatriculat, autorizația de circulație provizorie eliberată pentru acesta fiind expirată din data de 30.08.2012.

De asemenea, la data de 11.12.2012, pentru a se exonera de răspundere penală în ce privește infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, inculpatul N___ M_____ a prezentat organelor de cercetare penală un permis de conducere fals (având _________ nr. xxxxxx), pretinzând că a fost emis pe numele său de autoritățile din Ucraina, fapt infirmat ca urmare a verificărilor efectuate prin Biroul Național Interpol.

Instanța a reținut această situație de fapt coroborând probele administrate în faza de urmărire penală, astfel:

În primul rând, în Procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante încheiat la data de 29.09.2012, s-a consemnat că lucrătorii de poliție din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 2 Săvinești, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, au oprit pentru control autoturismul Ford Mondeo cu număr de înmatriculare provizoriu NT-xxxxxx, care circula pe DJ 157 din județul N____, deplasându-se dinspre municipiul Piatra N____ spre _______________________________> În prezența martorului-asistent L___ Cel M___ G______, pasager în autovehicul, a fost identificat conducătorul auto în persoana inculpatului N___ M_____, care nu a fost în măsură să prezinte niciun document, astfel că, în urma verificării în baza de date, s-a constatat că inculpatul nu figurează cu permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, iar autoturismul pe care îl conducea avea numerele de înmatriculare provizorii expirate din data de 30.08.2012 (fila 10 dosar urmărire penală).

Cu același prilej, s-a consemnat prima declarație a inculpatului N___ M_____, care a recunoscut că nu a posedat niciodată permis de conducere, dar a susținut că nu cunoștea faptul că autoturismul pe care îl conducea avea numerele de înmatriculare expirate, autovehiculul fiind împrumutat de la o persoană cu prenumele A_______, din ___________________________ (fila 12).

Împrejurările menționate în procesul-verbal de constatare a infracțiunilor au fost redate și de martorul L___ Cel M___ G______, care a precizat că, la data menționată, inculpatul i-a propus să îl însoțească în ___________________________________ unei probleme personale, astfel că s-au deplasat cu autoturismul marca Ford cu număr de înmatriculare NT-xxxxxx pe DJ 157, până în satul Itrinești, unde s-au întâlnit cu martorele P_______ A_______ și M____ M____ L__________; și-au continuat drumul spre ______________________ satul Hoisești au fost opriți pentru control de un echipaj de poliție, context în care martorul a aflat că prietenul său N___ M_____ nu deține permis de conducere și că autoturismul condus de acesta avea autorizația de circulație provizorie expirată (fila 16 dosar urmărire penală, fila 51 dosar instanță).

De asemenea, din declarațiile martorelor M____ M____ L__________ și P_______ A_______ E____ reiese că acestea se aflau în autoturismul condus de inculpat în momentul controlului în trafic, că autovehiculul avea numere de înmatriculare provizorii și că, atunci când agenții de poliție i-au solicitat conducătorului auto documentele, au aflat că el nu deține permis de conducere și că numerele de înmatriculare provizorii sunt expirate.

În prezența martorilor menționați, inculpatul N___ M_____ a recunoscut săvârșirea faptelor, precizând că nu deține permis de conducere și că autovehiculul a fost achiziționat recent, astfel că nu a acordat importanță valabilității numerelor de înmatriculare (filele 18-21 dosar urmărire penală, filele 52-53 dosar instanță).

Din cuprinsul Adresei nr. xxxxx/04.10.2012, emise de Inspectoratul de Poliție al Județului N____ – Serviciul Rutier, reiese faptul că inculpatul N___ M_____ nu figurează în baza automată de date cu permis de conducere.

De asemenea, prin aceeași adresă, Serviciul Rutier a comunicat organelor de cercetare penală că autoturismul marca Ford Mondeo figurează înmatriculat sub numărul NT-xxxxxx, proprietar fiind numitul Mesina V_____ din ______________________________ N____, conform Autorizației nr. xxxxxxxx, care a fost valabilă în perioada 01.08.2012 – 30.08.2012 (filele 22-23 dosar urmărire penală).

Este relevantă sub aspectul analizat și declarația martorului B____ C_________ A_______ (fila 35 dosar urmărire penală, fila 50 dosar instanță), care a relatat că inculpatul N___ M_____ i-a solicitat să îi vândă un autoturism marca Ford pe care martorul nu îl utiliza și care nu era legal înmatriculat în România; martorul i-a împrumutat inculpatului acest autovehicul, explicându-i care sunt cerințele legale pentru înmatricularea autoturismului, fără a cunoaște că inculpatul nu posedă permis de conducere (deoarece l-a mai văzut pe inculpat conducând autoturisme cu alte ocazii) ori ce s-a întâmplat ulterior.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul N___ M_____ a revenit asupra declarației inițiale, susținând că, la momentul opririi în trafic, poseda permis de conducere emis în Ucraina, însă acesta era expirat și nu îl avea asupra sa, iar în dovedirea acestor afirmații, la data de 11.12.2012, a anexat la dosar o copie a acestui document (filele 14, 24-25 dosar urmărire penală).

Acest înscris, de care inculpatul a înțeles să se prevaleze și pe parcursul cercetării judecătorești, sugerează faptul că inculpatul ar poseda permis de conducere categoria B, având _________ xxxxxx, eliberat de autoritățile din Kiev – Ucraina la data de 18.11.2012, însă organele de urmărire penală au efectuat verificări suplimentare, în urma cărora au concluzionat că documentul invocat de inculpat nu este valabil.

In concreto, potrivit Adresei nr. xxxxxxx/CAT/12 din data de 04.03.2013 emise de Inspectoratul General al Poliției Române – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Național Interpol, urmare a verificărilor efectuate de Interpol Kiev, a rezultat că Departamentul de Poliție Rutieră din Ucraina nu a eliberat niciun permis de conducere pe numele inculpatului N___ M_____, iar documentul cu _________ nr. xxxxxx nu a fost emis de autoritățile competente din Ucraina (fila 26 dosar urmărire penală).

Aceste concluzii sunt întărite prin probele obținute ca urmare a demersurilor suplimentare efectuate pe parcursul cercetării judecătorești, în contextul în care inculpatul a anexat la dosar dovada că a depus pentru preschimbare, la Instituția Prefectului -Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, permisul de conducere _______________, emis de autoritățile din Ucraina (fila 41).

În vederea soluționării cererii inculpatului, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a solicitat Inspectoratului General al Poliției de frontieră – Punctul de Control PORUBNE – Siret, județul Suceava, confirmarea autenticității permisului de conducere _______________ emis de autoritățile ucrainene pe numele inculpatului N___ M_____, iar prin Adresa nr. xxxxxxx/26.02.2014 s-a comunicat că acest document nu a fost emis de autoritățile ucrainene (a se vedea Adresa nr. 8118/07.04.2014 emisă de Instituția Prefectului din Județul N____ - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și documentele anexate acesteia, filele 59-62 dosar instanță).

Deși inculpatul a susținut, prin notele scrise depuse la dosar, că verificările menționate mai sus nu au fost corect efectuate, deoarece literele rusești BAH care fac parte din ________________ de conducere au ca echivalent în alfabetul european literele V__, instanța apreciază că această apărare nu prezintă relevanță și nu este aptă să demonteze aspectele reținute, deoarece adresa emisă de Biroul Național Interpol precizează fără echivoc faptul că Departamentul de Poliție Rutieră din Ucraina nu a eliberat niciun permis de conducere inculpatului (independent de _________ numărul documentului).

De altfel, s-a constatat că inculpatul a încercat doar să inducă în eroare instanța, relatând în declarația dată în ședința publică din data de 21.01.2014 împrejurări și detalii pe care nu le-a menționat pe tot parcursul urmăririi penale, care sunt lipsite nu doar de suport probator, ci și de logică.

Spre exemplu, a arătat inculpatul că, la momentul opririi în trafic, avea asupra sa copia permisului de conducere eliberat de autoritățile din Ucraina, dar nu a prezentat-o agenților de poliție din cauza comportamentului acestora, deși din înscrisurile depuse la dosar chiar de inculpat reiese că acest document a fost eliberat abia la data de 18.11.2012 (deci ulterior datei constatării infracțiunilor, 29.09.2012).

Mai observă instanța că inculpatul a invocat că ar fi urmat cursurile unei școli de șoferi în Ucraina, fără a fi însă în măsură să prezinte dovezi în acest sens, dar nici această apărare nu este credibilă, deoarece anterior, fiind cercetat într-un alt dosar penal (finalizat cu Sentința penală nr. 447/18.10.2011 a Judecătoriei R____, prin care inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deține permis de conducere), inculpatul s-a folosit de o apărare similară, susținând neîntemeiat că ar fi urmat cursurile unei școli de șoferi în Italia.

Un indiciu suplimentar cu privire la nesinceritatea inculpatului îl constituie și faptul că el s-a prevalat de o copie permisului de conducere, susținând că, la data de 29.09.2012, originalul era depus la autoritățile ucrainene pentru preschimbare, fiind expirat (deși nu a prezentat nicio dovadă), însă este lesne de remarcat că, nici la data de 28 aprilie 2011, când a fost săvârșită fapta ce a atras condamnarea menționată mai sus, el nu deținea acest permis de conducere (cu toate că, în mod logic, dacă susținerile inculpatului ar fi fost reale, el ar fi trebuit să poată prezenta documentul inițial eliberat de autoritățile din Ucraina, aflat în perioada de valabilitate).

În ceea ce privește conducerea pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat, inculpatul a susținut permanent că nu avea cunoștință de data expirării valabilității autorizației de circulație provizorie, însă el nu se poate prevala de necunoașterea legii penale, în condițiile în care, înainte de a urca la volan, avea obligația de a verifica documentele autovehiculului și de a le lua asupra sa, iar lipsa de diligență îi este imputabilă în exclusivitate. În plus, martorul B____ C_________ A_______ a menționat că i-a adus la cunoștință inculpatului că documentele se află în topedou și l-a informat cu privire la cerințele legale pentru înmatricularea autovehiculului, însă acesta a ignorat aceste aspecte și a declarat cu ocazia controlului că nu are niciun document asupra sa.

Astfel fiind, pe baza celor expuse mai sus, instanța concluzionează că probele administrate în cauză demonstrează, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele deduse judecății există, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și de uz de fals, fiind săvârșite cu vinovăție de inculpatul N___ M_____.

În drept, fapta inculpatului N___ M_____ care, la data de 29.09.2012, a condus autoturismul marca Ford Mondeo cu număr de înmatriculare NT-xxxxxx pe drumurile publice, respectiv pe raza satului Hoisești, _______________________________, deși nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani.

De asemenea, în drept, fapta inculpatului N___ M_____ care, aceeași dată, a condus autoturismul Ford Mondeo cu număr de înmatriculare NT-xxxxxx pe drumurile publice, cunoscând că autovehiculul nu era legal înmatriculat, deoarece autorizația de circulație provizorie a expirat la data de 30.08.2012, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 85 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, pedepsită cu închisoare de la 1 la 3 ani.

Din interpretarea dispozițiilor legale referitoare la înmatricularea și înregistrarea vehiculelor, un autovehicul se consideră neînmatriculat atunci când nu a fost luat în evidență de către organul competent - pe baza verificării actului de proprietate și a stării tehnice - și nu s-a eliberat un certificat de înmatriculare, așa cum este cazul în speță, întrucât, după expirarea autorizației de circulație provizorie, nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

În al treilea rând, fapta inculpatului N___ M_____ care, la data de 11.12.2012, a prezentat organelor de poliție permisul de conducere _______________ emis în Ucraina, cunoscând că acesta cuprinde mențiuni false, în scopul producerii unei consecințe juridice, constând în exonerarea sa de răspundere penală pentru fapta de conducere a autoturismului pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 Cod penal, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Infracțiunea de uz de fals constă în folosirea unui înscris oficial, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, fiind o infracțiune care aduce atingere relațiilor sociale referitoare la încrederea publică de care ar trebui să se bucure înscrisurile oficiale sau sub semnătură privată, precum și conținutul acestora (în speță, permisul de conducere este un înscris oficial).

S-a constatat a fi întrunite toate elementele constitutive, obiective și subiective, ale infracțiunii analizate, astfel: inculpatul a folosit efectiv permisul de conducere (prin depunerea unei copii a acestuia la dosarul penal în care era cercetat); permisul de conducere conține informații false, care nu corespund realității (aspect dovedit prin relațiile furnizate de autoritățile competente din Ucraina); inculpatul cunoștea faptul că înscrisul pe care l-a prezentat instanței este fals și a urmărit producerea unei consecințe juridice pentru sine (exonerarea de răspundere penală cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002).

În raport cu datele înscrise în cazierul judiciar al inculpatului și cu data comiterii infracțiunilor care formează obiectul prezentei cauze (29.09.2012 și 11.12.2012), instanța constată că acestea au fost săvârșite în după rămânerea definitivă a 8 Sentinței penale nr. 447/18.10.2011 a Judecătoriei R____ (definitivă prin nerecurare la data de 01.11.2012), prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare, și că pedeapsa prevăzută de lege pentru noile infracțiuni, comise cu intenție, depășește 1 an, astfel că devin incidente și dispozițiile art. 37 alin. 1 litera a Cod penal din 1968, care reglementează recidiva postcondamnatorie.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului N___ M_____, instanța a ținut seama de scopul pedepsei conform art. 52 Cod penal din 1968 și de criteriile generale de individualizare enumerate de art. 72 Cod penal din 1968, reținând, în acest sens, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, circumstanțele personale ale inculpatului, precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală a acestuia.

Totodată, au fost avute în vedere criteriile generale enumerate de art. 74 din Noul Cod penal, referitoare la gravitatea infracțiunii săvârșite și la periculozitatea inculpatului, care vor fi evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

În concret, instanța a apreciat că gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului nu poate fi minimalizată, având în vedere împrejurările concrete în care au fost comise și numărul semnificativ al accidentelor rutiere, printre ale căror cauze principale se numără chiar conducerea autovehiculelor de către persoane care nu posedă permis de conducere, punând astfel în pericol siguranța circulației.

Prin atitudinea sa, inculpatul a demonstrat o lipsă de respect față de valorile sociale ocrotite de lege, el ignorând cu bună știință obligațiile legale, circulând pe o distanță semnificativă, deși avea mai mulți pasageri în autoturism, care nu cunoșteau situația reală.

Nu poate fi ignorat faptul că inculpatul a folosit un înscris falsificat chiar în fața organelor de urmărire penală și a instanței judecătorești, fapta sa creând o stare de pericol nu doar pentru relațiile sociale care privesc încrederea publică în conținutul înscrisurilor sub semnătură privată, ci și pentru înfăptuirea justiției și aflarea adevărului.

De asemenea, sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpatului, instanța a reținut faptul că inculpatul a mai suferit o condamnare definitivă la o pedeapsă cu închisoare, aplicată pentru comiterea unei infracțiuni de același gen, și a avut o atitudine procesuală nesinceră pe parcursul soluționării cauzei.

Instanța a accentuat faptul că inculpatul a manifestat consecvență în ceea ce privește încălcarea legii penale, suferind anterior o condamnare definitivă pentru comiterea unei infracțiuni similare, și, deși a beneficiat de clemența organelor judiciare, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei, el nu a adoptat o atitudine de respect în raport cu ordinea de drept, continuând să comită fapte antisociale și lăsând fără ecou șansa și încrederea acordate de instanță pentru îndreptarea sa fără executarea efectivă a pedepsei.

În aceste condiții, instanța a apreciat că, la stabilirea cuantumului pedepsei, se impune a fi luate în considerare toate aspectele expuse, dar și atitudinea nesinceră a inculpatului pe întreg parcursul soluționării cauzei, instanța observând că acesta nu a recunoscut săvârșirea faptei, încercând să inducă în eroare organele judiciare și să submineze aflarea adevărului în cauză.

Toate aceste argumente pledează pentru aplicarea unor pedepse peste minimul special pentru fiecare infracțiune dedusă judecății, într-un cuantum moderat, apt să determine o schimbare reală în comportamentul inculpatului și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni.

Având în vedere _____________________ Noului Cod penal pe parcursul soluționării prezentei cauze, devin incidente prevederile art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, privitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, care instituie regula potrivit căreia în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

De asemenea, instanța a ținut seama de Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale (publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 20.05.2014), referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Noul Cod penal, prin care s-a stabilit, cu caracter general obligatoriu pentru viitor, că aceste dispoziții sunt constituționale doar în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Potrivit Noului Cod penal, infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani (art. 335 alin. 2), pedeapsa aplicabilă infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat este închisoarea de la 1 la 3 ani sau amenda penală (art. 334 alin. 1), iar infracțiunea de uz de fals este pedepsită, conform art. 323 Noul Cod penal, cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă penală.

În aceste condiții, s-a constatat că, în ceea ce privește prima infracțiune, limitele de pedeapsă au rămas aceleași, iar pentru celelalte două legiuitorul a prevăzut în noua reglementare pedeapsa amenzii penale, alternativ cu pedeapsa închisorii. Prin urmare, la stabilirea legii penale mai favorabile, judecătorul este ținut să treacă dincolo de limitele speciale ale pedepselor și să analizeze comparativ, în concret, și celelalte instituții aplicabile în speță, respectiv recidiva și concursul de infracțiuni, raportându-se la condițiile de incidență și la regulile de sancționare a acestora.

Astfel, s-a constatat că, potrivit noii reglementări, în cauză nu ar mai fi incidentă starea de recidivă, deoarece nu este îndeplinită cerința ca hotărârea anterioară de condamnare să vizeze o pedeapsă cu închisoarea mai mare de un an (art. 41 alin. 1 din Noul Cod penal), inculpatul N___ M_____ fiind condamnat definitiv la pedeapsa de doar 8 luni închisoare.

În schimb, instanța a apreciat că sistemul sancționator al concursului de infracțiuni în Codul penal din 1968 este mai favorabil inculpatului, întrucât acesta instituie sistemul cumulului juridic al pedepselor, cu spor facultativ, în vreme ce Noul Cod penal prevede obligativitatea adăugării la pedeapsa cea mai grea a unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (art. 39 alin. 1 litera b din Noul Cod penal).

In concreto, în baza dispozițiilor Codului penal din 1968, instanța s-ar orienta în speță spre pedepse cu închisoare peste minimul special pentru fiecare infracțiune, în condițiile reținerii stării de recidivă postcondamnatorie (respectiv 1 an și 3 luni închisoare pentru fapta prevăzută de art. 85 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, 1 an și 6 luni închisoare pentru fapta prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 și 1 an închisoare pentru uz de fals), ar revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei anterioare de 8 luni închisoare, cumulând pedepsele aplicate, ar contopi rezultantele parțiale potrivit regulilor concursului de infracțiuni și ar adăuga un spor (facultativ) de 4 luni închisoare, stabilind astfel pedeapsa rezultantă finală de 2 ani și 6 luni închisoare.

În paralel, aplicând aceleași pedepse potrivit noii reglementări, fără a mai reține starea de recidivă, aplicând din nou dispozițiile privitoare la revocarea suspendării condiționate și apoi regimul sancționator al concursului de infracțiuni prevăzut de art. 39 alin. 1 litera b din Noul Cod penal, instanța ar ajunge la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare, la care s-ar adăuga un spor obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte două pedepse, totalul depășind pedeapsa rezultantă stabilită potrivit legii vechi.

Având în vedere toate considerentele expuse, constatând că legea veche, analizată global și raportată la situația particulară a inculpatului este mai favorabilă, instanța:

În temeiul art. art. 85 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplicarea art. 37 litera a Cod penal din 1968 și a art. 5 din Noul Cod penal, instanța a condamnat pe inculpatul N___ M_____ la pedeapsa de 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat potrivit legii.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și litera b Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, deși art. 71 alin. 2 Cod penal din 1968 impune interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art. 64 literele a-c, în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanța a avut în vedere Decizia nr. 74/05.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.

Potrivit acestei decizii, dispozițiile art. 71 Cod penal din 1968 referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 literele a – c Cod penal din 1968 nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis), ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 Cod penal din 1968. Recursul în interesul legii pronunțat de instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, un exemplu edificator în acest sens fiind hotărârea pronunțată în cauza Hirst c. Marii Britanii.

Ca atare, în prezenta cauză, instanța a reținut că natura faptei săvârșite duce la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și litera b din Codul penal din 1968, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat – activități ce presupun responsabilitatea civică, încrederea publică sau exercițiul autorității –, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei principale.

Având în vedere faptul că infracțiunea a fost săvârșită anterior împlinirii duratei termenului de încercare de 2 ani și 8 luni (stabilit ca urmare a suspendării executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 447/18.10.2011 a Judecătoriei R____ (definitivă, prin nerecurare, la data de 01.11.2011), în temeiul dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1968, raportat la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, instanța a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentința menționată.

Aceste dispoziții sunt aplicabile în speță chiar dacă a intrat în vigoare Noul Cod penal, în temeiul prevederilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, potrivit cărora regimul suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate în baza Codului penal din 1968, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codului penal din 1968.

Făcând aplicarea regimului sancționator instituit de aceste dispoziții, a cumulat pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința menționată cu pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare stabilită prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul N___ M_____ să execute pedeapsa de 1 an și 11 luni închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și litera b Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei de 1 an și 11 luni închisoare.

Totodată, în temeiul prevederilor temeiul art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplicarea art. 37 litera a Cod penal din 1968 și a art. 5 din Noul Cod penal, instanța a condamnat pe inculpatul N___ M_____ la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și litera b Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei aplicate pentru această infracțiune.

Pentru argumentele expuse mai sus, a constatat și în acest caz că fapta a fost comisă în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului prin Sentința penală nr. 447/18.10.2011 a Judecătoriei R____ (definitivă, prin nerecurare, la data de 01.11.2011) și, în temeiul art. 83 Cod penal din 1968, raportat la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului N___ M_____ prin sentința menționată și va cumula această pedeapsă cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul N___ M_____ să execute pedeapsa de 2 ani și 2 luni (doi ani și două luni) închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și litera b Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei de 2 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul art. 291 Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 37 litera a Cod penal din 1968 și a art. 5 din Noul Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și litera b Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 83 Cod penal din 1968, raportat la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului N___ M_____ prin sentința menționată și a cumulat această pedeapsă cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul N___ M_____ să execute pedeapsa de 1 an și 8 luni (un an și opt luni) închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și litera b Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare.

S-a constatat că infracțiunile deduse judecății sunt concurente (fiind săvârșite de aceeași persoană, fără să fi intervenit o hotărâre definitivă de condamnare pentru vreuna dintre ele), în temeiul art. 33 litera b – art. 34 alin. 1 litera b Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal, instanța a contopit pedepsele rezultante parțiale de 1 an și 11 luni închisoare, 2 ani și 2 luni închisoare și 1 an și 8 luni închisoare stabilite prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 2 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 4 luni, urmând ca inculpatul N___ M_____ să execute, ca pedeapsă rezultantă finală, pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

Executarea acestei pedepse se va realiza în regim de detenție, prin privare de libertate, întrucât dispozițiile legale incidente în cazul revocării suspendării condiționate a executării impun o astfel de modalitate de executare, constituind o sancțiune pentru condamnatul care a comis o nouă infracțiune intenționată în termenul de încercare.

In concreto, potrivit art. 83 alin. 1 Cod penal din 1968, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

Mai mult, în conformitate cu alin. 3 al aceluiași articol, dacă infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă, se poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei, chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a executării pedepsei; în acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.

Utilizând raționamentul per a contrario, se poate cu ușurință concluziona că, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate (cum este cazul în speță), nu se mai poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, revocarea primei suspendări fiind obligatorie și atrăgând implicit executarea efectivă, prin privare de libertate, a pedepsei rezultante cumulate.

Acest regim sever a fost instituit de legiuitor pentru a sancționa pe condamnatul care nu a înțeles să adopte o schimbare de comportament și să manifeste o conduită corectă, săvârșind alte infracțiuni intenționate, chiar dacă a beneficiat deja de încrederea organelor judiciare, prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării.

În temeiul art. 71 Cod penal din 1968, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și litera b Cod penal din 1968 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 580 raportat la art. 25 Cod procedură penală, a fost anulat documentul falsificat folosit de inculpat, respectiv permisul de conducere nr. BAH250711, emis pe numele inculpatului N___ M_____ la data de 18.11.2012 de autoritățile din VRER – 2 oraș Kiev, Ucraina, care a fost înaintat, în original, către Inspectoratul de Poliție al Județului N____ și a cărui copie este atașată la fila 24 în dosarul de urmărire penală nr. 5309/P/2012.

Totodată, instanța a constatat că, pe parcursul soluționării cauzei, inculpatul a fost asistat de apărătorul ales (d-nul avocat P______ V_______).

În ceea ce privește cheltuielile judiciare avansate de stat, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, dată fiind soluția de condamnare pronunțată în cauză, instanța a obligat pe inculpatul N___ M_____ la plata sumei de 850 lei cu acest titlu.

Împotriva acestei sentințe penală a declarat apel în termenul legal apelantul inculpat N___ M_____

Motivele de apel au fost expuse pe larg în preambulul prezentei decizii și nu vor mai fi reluate

Instanța de control judiciar, examinând motivele de apel invocate dar și din oficiu hotărârea primei instanțe, conform prevederilor art 417 alin 2 Cpp, sub toate aspectele constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente.

Curtea reține că instanța de fond, în expunerea argumentelor faptice și juridice ce au condus la pronunțarea soluției criticate, a făcut o descriere amănunțită atât a situației de fapt cât și a temeiurilor de drept pe baza cărora și-a formulat convingerea cu privire la cauza dedusă judecății precum și a probelor care au fundamentat-o, respectând întocmai dispozițiile art. 356 C. proc. pen., care prevăd mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină considerentele hotărârii. Astfel, instanța de fond a făcut o descriere detaliată a situației de fapt, expunând pe larg activitatea infracțională desfășurată de inculpați cât și a mijloacelor de probă administrate atât în cursul urmăririi penale cât și nemijlocit în fața instanței și care au confirmat pe deplin situația de fapt expusă în considerentele rechizitoriului .

Totodată, instanța s-a conformat dispozițiilor art. 356 C. proc. pen. atât în ceea ce privește analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei sub toate aspectele, cât și a celor care au fost înlăturate, procedând la identificarea acestora,

Din coroborarea materialului probator de la dosar , Curtea reține că din declarațiile rezultă fără dubiu că la data de 29.09.2012 a fost surprins conducând pe raza _________________________ autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare proviziriu expirat iar permisul de conducere prezentat de către inculpate despre care acesta susține că este eliberat de către autoritățile din Ucraina, în urma cercetărilor s-a dovedit a fi fals.

Pe parcursul procesului penal inculpatul apelant a avut o poziție procesuală nesinceră în sensul că și-a schimbat declarațiile dar în mod constant a susținut că ar fi urmat cursurile unei școli de șoferi în Ucraina aspect pentru care nu a produs o dovadă credibilă .

Cu privire la faptul că permisul prezentat de către inculpat este un fals face dovadă fără dubiu adresa IGPR INTERPOL- adresele de la filele 61, 62 dosar instanță și fl 26 urm. P__ .

Că apărările inculpatului apelant sunt nesincere stă dovadă și împrejurarea remarcată de către prima instanță cum că anterior fiind cercetat în alt