Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL O__

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 43/2013

Ședința publică de la 22 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE S_____ O_____

Judecător I____ M_______

Judecător I__ B_____

Grefier M______ T______

Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurenta revizuientă D____ R_____ A_____, domiciliată în B_____, __________________, ____________, ____________________, împotriva sentinței civile nr. 1124/20.09.2012, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul G____ A________ prin curator M_____ N______ D___ prin curator M_____ N______ D___, domiciliat în Corabia, ______________.40, județul O__, având ca obiect - reziliere contract.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta revizuientă D____ R_____ A_____ personal și avocat D________ F____, reprezentând pe intimatul G____ A________.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, din oficiu, verificând conform art. 159¹ C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Recurenta revizuientă D____ R_____, depune la dosar note scrise și solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în susținerea motivelor de recurs.

Instanța acordă cuvântul asupra probei solicitate.

Avocat D________ F____, arată că nu se opune la cerere. Arată că nu mai are alte probe de solicitat sau cereri de formulat.

Instanța încuviințează proba cu înscrisuri, în temeiul art. 167 cod procedură civilă și recurenta revizuientă depune la dosar un set de înscrisuri în dublu exemplar, din care unul se înmânează apărătorului părții adverse, care arată că nu solicită termen pentru a-l studia.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.

Recurenta revizuientă D____ R_____, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond să se dispună admiterea cererii de revizuire. Solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Avocat D________ F____, având cuvântul pentru intimatul G____ A________, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, nefiind îndeplinite două din cele cinci condiții prevăzute de art. 322 pct.5 cod procedură civilă, respectiv cea cu privire la existența înscrisului la momentul pronunțării hotărârii, cât și cea cu privire la efectul pe care trebuie să-l aibă înscrisul, adică să fie determinant.

Arată că nu solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

P___ sentința civilă nr. 1124/20.09.2012, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, Judecătoria Corabia a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta D____ R_____ A_____ în contradictoriu cu intimatul G____ A________, prin curator M_____ N______ D___.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 395 din 24 martie 2010, pronunțată de Judecătoria Corabia, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul G____ A________ împotriva pârâților D____ R_____ și Vinescu C______ și s-a dispune rezilierea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, autentificat sub nr. 2815/ 17.09.2008.S-au repus părțile în situația anterioară, în sensul că s-a dispus revenirea dreptului de proprietate asupra bunului care a făcut obiectul acestui contract, în patrimoniul reclamantului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea formulată la 3 iulie 2009, reclamantul G____ A________ a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții D____ R_____ și Vinescu C______, rezilierea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 2815/17.09.2008 și restabilirea situației anterioare încheierii contractului, cu cheltuieli de judecată. În urma probatoriilor administrate, prima instanță a reținut că după încheierea contractului, autoarea pârâților și-a îndeplinit din luna septembrie 2008 până în luna februarie 2009 obligația de întreținere a reclamantului însă, după deces, obligațiile contractuale ale acesteia nu au fost preluate corespunzător de moștenitori, pârâta D____ R_____ venind rar în domiciliul reclamantului care, datorită stării de sănătate ar fi avut nevoie de îngrijire permanentă.

A mai reținut instanța de fond că împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții D____ R_____ și Vinescu C______, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în baza art. 304 pct.9 Cod procedură civilă. S-a susținut că, în mod greșit prima instanță a procedat la admiterea probatoriilor și administrarea lor, fără ca semnătura de pe acțiune să-i aparțină reclamantului, fără ca recurentul Vinescu C______, bolnav psihic să fie reprezentat în mod legal, întrucât abia la data de 17.03.2010, acesta a fost pentru prima dată reprezentat în mod legal în instanță. Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, tribunalul a constat că recursul este nefundat pronunțând in acest sens decizia civilă nr.895 din data de 20.09.2010.

Împotriva sentinței civile nr. 395/24.03.2010 dată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX recurenta D____ R_____ A_____ a formulat prezenta cerere.

Instanța de fond a reținut că potrivit art.322 alin.1 pct.5 teza I C.proc.civ., „revizuirea unei hotarâri ramasa definitiva în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarâri data de o instanta de recurs atunci când evoca fondul, se poate cere daca, dupa darea hotarârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfatisate dintr-o împrejurare mai presus de vointa partilor”, fiind necesar ca cele patru conditii de admisibilitate sa fie îndeplinite cumulativ.

Astfel, pentru a se putea invoca acest motiv și a se admite revizuirea trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) partea interesată să se bazeze pe un înscris probator nou, care să nu fi fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată;

b) înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită;

c) înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții;

d) înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată;

e) înscrisul nou trebuie prezentat de partea care exercită revizuirea și nu poate pretinde instanței să-l administreze din oficiu.

Din interpretarea textului de lege menționat instanța de fond a reținut că exercitarea căii extraordinare a revizuirii pentru acest motiv presupune invocarea de către partea care promovează o astfel de cerere a unui înscris doveditor care a fost descoperit după darea hotărârii judecătorești ce se atacă, dar exista la momentul pronunțării acesteia, înscris ce are un caracter determinant și nu a putut fi înfățișat în procesul în care s-a pronunțat hotărârea respectivă, pentru că a fost reținut de partea potrivnică, sau din cauza unei împrejurări mai presus de voința părții.

In cauza, inscrisul invocat de revizuentă drept act nou este reprezentat de sentința civilă nr. 925 din data de 26.05.2011 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă și irevocabilă ca urmare a respingerii ca nefondat a apelului formulat de apelantul G____ A________, prin decizia civilă nr. 2408/2012 din 23.02.2012. P___ această sentință a fost pus sub interdicție numitul G____ A________.

În speță, instanța de fond a reținut că înscrisul nou invocat de revizuentă nu îndeplinește condițiile cerute de textul legal citat. Înscrisul nou, respectiv sentința civilă nr. 925 din data de 26.05.2011 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a rămas definitivă și irevocabilă ca urmare a respingerii ca nefondat a apelului formulat de apelantul G____ A________, prin decizia civilă nr. 2408/2012 din 23.02.2012. Față de acest aspect se poate observa că acest înscris nu exista la data pronunțării sentinței civile nr. 395/24.03.2010 a Judecătoriei Corabia, nefiind îndeplinită condiția ca înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită.

Totodată, hotărârea judecătorească de punere sub interdicție a unei persoane își produce efectele de la data când a rămas definitivă, respectiv 23.02.2012, până la această dată intimatul G____ A________ fiind prezumat ca o persoană cu capacitate deplină de exercițiu, având posibilitatea de a promova acțiuni în justiție, astfel că nu este îndeplinită nici condiția ca înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant.

Instanța de fond a mai reținut că hotărârea judecătorească intervenită într-o cauză după soluționarea altui litigiu poate fi considerată totuși, în anumite situații, ca act nou, în sensul art. 322 pct. 5 C.p.c, care să poată fi invocat într-o cerere de revizuire. Acesta este cazul hotărârii obținute pe baza unei acțiuni introduse înainte de soluționarea definitivă a litigiului în care se cere revizuirea (Tribunalul Suprem, secția civilă, decizia nr 1592/1988 in RRD nr. 3/1989, p.74). Se poate observa că nici această condiție nu este îndeplinită în cauză întrucât în dosarul civil nr.XXXXXXXXXXXXX având ca obiect punerea sub interdictie a numitului G____ A________, acțiunea a fost înregistrată la P________ de pe lângă Judecătoria Corabia la data de 21.07.2010, această dată fiind ulterioară datei de 24.03.2010 la care a fost pronunțată sentința a cărei revizuire se cere.

Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat recurs recurenta revizuentă D____ R_____ A_____, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond să se dispună admiterea cererii de revizuire și rejudecarea acțiunii având ca obiect „reziliere contract” în sensul respingerii acesteia și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivele de recurs, recurenta revizuentă susține că, în primul rând, pentru ca înscrisurile ce se prezintă în cererea de revizuire să fie „înscrisuri doveditoare”, în sensul dispoz. art. 322 pct. 5 C.p.civ., este necesar ca ele, dacă ar fi fost cunoscute de instanță cu ocazia judecării pricinii, să fi putut duce la altă soluție cât cea pronunțată, înscrisul invocat atestând o altă situație de fapt decât cea cuprinsă în actele anterioare ce au fost analizate cu ocazia judecării în fond.

P___ cererea de revizuire formulată consideră că s-a produs o gravă eroare judiciară, eroare pe care cu toate că a invocat-o încă prin formularea întâmpinării la dosarul de fond, nu poate material să o dovedească decât la nivelul anului 2011 prin sentința nr. 925/26.05.2001, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2408/23.02.2012 și doar pe calea revizuirii.

Este inadmisibil, apreciază recurenta, ca o persoană în vârstă de 90 de ani, cu grave disfuncții psiho-funcționale, să figureze în nume propriu în procesul civil și să-și exercite drepturile procesuale derivate.

În al doilea rând, instanța de judecată în mod corect a reținut că o hotărâre judecătorească intervenită într-o cauză după soluționarea altui litigiu poate fi considerată totuși, în anume situații, ca act nou în sensul art. 322 pct. 5 C.p.civ., însă interpretează discreționar decizia de îndrumare a Tribunalului Suprem, reținând că este cazul doar unei hotărâri obținute în baza unei acțiuni introduse înainte de soluționarea litigiului în care se cere revizuirea.

In fapt, în practică este discutabilă existența unui astfel de termen în care se poate invoca un act nou, mai ales că situația de fapt exista anterior rămânerii definitive a hotărârii ce se cere a fi revizuită și putea fi sesizată de instanță chiar și din oficiu.

Susține că cererea de revizuire nu poate fi respinsă ca inadmisibilă, pe motiv că se întemeiază pe un înscris apărut după pronunțarea soluției, important fiind nu momentul când a apărut actul nou, ci soluția pe care o lua instanța cunoscând actul doveditor nou.

Consideră că sentința nr. 925/26.05.2011 este un act doveditor nou în accepțiunea art. 322 pct. 5 C.p.civ., admiterea recursului fiind singura cale de înlăturare a unei erori judiciare grave care-i lezează drepturile de acces la instanță și dreptul la un proces echitabil.

În drept, s-au invocat dispoz. art. 299 și urm. C.p.civ. și art. 322 pct. 5 C.p.civ.

La data de 04.12.2012 intimatul G____ A________ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

Arată că din interpretarea dispoz. art. 322 pct. 5 C.p.civ., pentru ca o cerere de revizuire să fie admisibilă, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ toate cele cinci cerințe prevăzute de textul de lege și anume : partea interesată să se bazeze pe un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată ; înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită; înscrisul să nu fi putut fi prezentat în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părților; înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant și înscrisul nou trebuie prezentat de partea care exercită revizuirea.

In mod corect, instanța de fond a apreciat că două din cele cinci condiții nu sunt îndeplinite, respectiv cea cu privire la existența înscrisului la momentul pronunțării hotărârii, cât și cea cu privire la efectul pe care trebuie să-l aibă înscrisul.

În ceea ce privește data înscrisului nou, fiind reprezentat de o sentință civilă, acesta a fost pronunțat la data de 26.05.2011, însă acest înscris produce efecte de la data la care rămâne definitiv, respectiv de la data de 23.02.2012.

In mod corect instanța de judecată a apreciat că această condiție nu este îndeplinită, întrucât înscrisul respectiv nu exista la momentul pronunțării hotărârii, luând naștere la un an după.

De asemenea, instanța de judecată în mod corect a apreciat că nu este îndeplinită nici cea de-a patra condiție, întrucât înscrisul invocat nu este determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță, soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată.

A mai arătat că potrivit art. 169 C.civ. interdicția își produce efectele de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă, iar hotărârea a rămas definitivă la data de 23.02.2012, până la această dată era o persoană ce avea capacitate deplină de exercițiu, având deci posibilitatea de a promova inclusiv acțiuni în justiție.

Interpretarea recurentei în sensul că lipsa discernământului exista anterior rămânerii definitive a sentinței prin care se dispune punerea sub interdicție, este contrară dispoz. art. 169 C.civ. care stipulează fără a lăsa loc de interpretare, momentul de la care hotărârea de punere sub interdicție își produce efectele, respectiv de la momentul rămânerii definitive a sentinței.

Consideră că instanța de fond în mod corect a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ cele 5 condiții prevăzute de text pentru admisibilitatea cererii de revizuire, fapt pentru care apreciază recursul ca fiind neîntemeiat.

Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Contrar celor susținute de recurentă, instanța de fond a recurs la textele legale aplicabile speței, pe care le-a respectat, în litera și spiritul lor, aplicându-le corespunzător.

Astfel, în mod corect s-a reținut că potrivit art. 322 pct. 5 C.proc.civ. „revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (…) dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.

Recurenta revizuentă apreciază nefondat că în speță este incident motivul de revizuire prevăzut de prima ipoteză prevăzută la pct. 5 al art. 322 C.proc.civ., fiind vorba de un înscris doveditor, reținut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfățișate, acesta considerând că îndeplinește condițiile cerute de sentința civilă nr. 925/26.05.2011, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Tribunalul reține că în sensul art. 322 pct. 5 C.proc.civ., prin „înscrisuri noi” se înțeleg acele înscrisuri care existau la data judecății, deoarece numai în această situație ele au putut fi reținute de partea potrivnică în cursul procesului de fond, cealaltă parte fiind în imposibilitate de a le prezenta.

În plus, admisibilitatea cererii de revizuire este condiționată nu numai de descoperirea ulterior judecății a unor acte noi dar și de imposibilitatea înfățișării lor în instanță datorită unor împrejurări mai presus de voința părții. Ca urmare simplul fapt că partea a descoperit ulterior anumite înscrisuri probatorii, fără a dovedi că o împrejurare mai presus de voința sa a împiedicat-o să le procure în timpul procesului, nu este de natură să justifice admiterea cererii de revizuire.

Pe de altă parte, nu orice înscris, chiar nou, poate justifica cererea de revizuire. Pentru a fi doveditor, în sensul procedural al termenului prevăzut de art. 322 pct. 5 C.proc.civ., înscrisul depus de revizuent trebuie să fie probant prin el însuși, și nu un înscris ce face trimitere la alt mijloc de probă.

Raportând aceste considerații teoretice la speța de față, tribunalul constată că în mod temeinic și legal instanța de fond a statuat că speță nu poate fi reținută incidența dispozițiilor legale invocate de către revizuentă.

Astfel, tribunalul observă că sentința civilă a cărei revizuire se solicită a fost pronunțată la data de 24.03.2010, revizuenta având în cauza respectivă calitatea procesuală de pârâtă.

De menționat că actul de procedură prin care instanța care a pronunțat sentința civilă nr.395/24.03.2010 a fost învestită, a fost comunicat pârâtei (recurenta revizuentă din prezenta procedură judiciară), la data de 09.07.2009 (stare de fapt atestată fără putință de tăgadă de dovada de îndeplinire a procedurii de citare f. 9 dosar XXXXXXXXXXXXX, acvirat).

Cu toate că avea cunoștință de existența procesului de la data de 09.07.2009, revizuenta a înțeles să sesizeze P________ de pe lângă Judecătoria Corabia la data de 28.04.2010, ulterior deci pronunțării sentinței civile nr. 395/24.03.2010, solicitând punerea sub interdicție a reclamantului G____ A________.

În aceste condiții, în mod legal instanța de fond a reținut că o hotărâre judecătorească poate constitui un înscris nou, în sensul art. 322 pct. 5 C.proc.civ., cu condiția ca aceasta să fie obținută pe baza unei acțiuni introdusă înainte de soluționarea litigiului în care se cere revizuirea.

Argumentul pentru care se consideră astfel este acela că hotărârea nu putea fi înfățișată în litigiu întrucât nu era în putința părții să determine pronunțarea ei la o dată anterioară, spre a se putea servi de ea. Însă, este necesar ca partea care a urmărit obținerea hotărârii anterioare să acționeze cu diligență, formulând acțiunea anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită.

În plus, art. 169 C.civ. stipulează în mod expres că interdicția își produce efectele de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă. Sentința civilă nr. 925/26.05.2011, prin care reclamantul G____ A________ a fost pus sub interdicție, a rămas definitivă la data de 27.11.2011, când s-a pronunțat decizia civilă nr. 299/2011, prin care a fost respins apelul declarat în cauză.

Până la această din urmă dată, reclamantul era o persoană ce avea capacitate deplină de exercițiu, având deci posibilitatea de a promova inclusiv acțiuni în justiție, indiferent de vârsta pe care o avea reclamantul la data pronunțării sentinței civile nr. 395/2010.

Împrejurarea că revizuenta nu este mulțumit de modul de soluționare a cauzei civile nr. XXXXXXXXXXXXX nu poate duce la deschiderea revizuirii, cale extraordinară de atac de retractare, într-un al caz decât cele limitativ arătate de art. 322 C.proc.civ.

Ea tinde la schimbarea unei hotărâri definitive și irevocabile nu pentru că judecata nu a fost bine făcută în fond, ceea ce încearcă în realitate revizuientul să obțină în speță, ci pentru că starea de fapt stabilită nu corespunde adevărului obiectiv.

Ori, instanța de contencios european al drepturilor omului (CEDO), pronunțându-se în cauza M_____ împotriva României (cererea nr. xxxxx/03), prin hotărârea din 29 iulie 2008, a apreciat că o cale extraordinară de atac, fie ea și introdusă de una din părțile procesului, nu poate fi admisă pentru simplul motiv că instanța a cărei hotărâre este atacată a apreciat greșit probele sau a aplicat greșit legea, în absența unui „defect fundamental” care poate conduce la arbitrariu.

În absența unor circumstanțe excepționale – situații numite de CEDO „defecte fundamentale” ale hotărârii (ex. neîndeplinirea procedurii de citare, cauza Tishkevich împotriva Rusiei; neparticiparea la proces a terțului ale cărui drepturi sunt afectate, cauza Protsenko împotriva Rusiei), nu se justifică desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, ce a intrat în puterea lucrului judecat, prin intermediul unei căi extraordinare de atac exercitată chiar de un particular care fusese parte la procedură.

Raportat la considerentele expuse, tribunalul constată că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, impunându-se a fi menținută, astfel că, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a C.proc.civ., urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de recurenta revizuentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenta revizuentă D____ R_____ A_____, domiciliată în B_____, __________________, ____________, ____________________, împotriva sentinței civile nr. 1124/20.09.2012, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul G____ A________, prin curator M_____ N______ D___, domiciliat în Corabia, ______________.40, județul O__, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică , azi 22 Ianuarie 2013.

Președinte, S_____ O_____	Judecător, I____ M_______	Judecător, I__ B_____
	Grefier, M______ T______

Red./tehnored.S.O.

Ex.2

Judecător fond A____ P________