R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 22/R/2014

Ședința publică din data de 29 ianuarie 2014

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE : G_______ C_______ F______, președinte secție

JUDECĂTOR : R______ - I____ B_____

JUDECĂTOR : M_____ L_____ B____

GREFIER : M____ - M_____ E_____

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind cererea de revizuire formulată de revizuentul A_______ R____ I___ împotriva deciziei civile nr. 242/R/2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, având ca obiect acțiune pauliană.

Dezbaterea cererii de revizuire a avut loc în ședința publică din data de 22.01.2014 în prezența reprezentantului revizuentului - avocat C______ I____ și a intimatului A_______ S_____ jr., concluziile acestora fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, tribunalul a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de 29.01.2014, ora 14,00.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată,

Prin cererea de revizuire înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus revizuentul A_______ R____ I___ a solicitat în contradictoriu cu intimații A_______ S_____ jr., A_______ L_______, Ș_____ M______-T______ revizuirea deciziei civile nr. 242/R/2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud la data de 23 mai 2013 în dosarul nr. 10.XXXXXXXXXXXX, schimbarea în totalitate a deciziei atacate în sensul anulării ca netimbrat a recursului declarat de pârâtul A_______ S_____ și respingerii ca nefondat a recursului declarat de pârâta Ș_____ M______-T______, cu obligarea celor 2 pârâți la plata cheltuielilor de judecată în recurs și în revizuire.

În motivare s-a arătat că decizia atacată reține (pag. 10 alin. 3), contrar sentinței civile nr. 4195/2012 a Judecătoriei Bistrița că A_______ S_____ are în patrimoniul său alte bunuri urmăribile și deci nu și-a creat sau mărit starea de insolvabilitate prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 107/2010, ajungându-se la concluzia că datoria ar putea fi achitată din alte bunuri menționate chiar de către debitor în întâmpinare.

Decizia mai reține în mod greșit faptul că instanța de fond „a prezumat" că activul patrimonial al debitorului A_______ S_____ este mai mic decât datoriile acestuia, fără a avea la îndemână niciun element probator... (pag. 11 alin. 1). Trebuie subliniat faptul că potrivit dispozițiilor art. 1170 Cod civil, dovada se poate face prin înscrisuri, prin martori, prin prezumții, prin mărturisirea uneia dintre părți și prin jurământ. Prezumțiile sunt definite de art. 1199 Cod civil ca fiind consecințele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.

Comportamentul lui A_______ S_____ în timpul procesului de fond nr. XXXXXXXXXXXXX, când a negat tot, a întocmit acte false, etc., comportamentul său de după judecarea recursului la Curtea de Apel Cluj în acest dosar de fond (introduce repetate cereri de revizuire, contestații în anulare, toate respinse), comportamentul său ulterior, când, de conivență cu „nora" sa, trece pe numele acesteia singurul bun (valoros din patrimoniul său și singurul care putea fi urmărit fără alte formalități, promisiunile repetate în instanță și la executor că plătește de bunăvoie sumele datorate, neonorate) coroborate cu mențiunile mincinoase privind alte bunuri urmăribile arătate în recurs îndreptățesc orice instanță să concluzioneze că acesta urmărește, prin orice mijloace, să nu achite sumele, comite fraude în detrimentul creditorului, a atentat la gajul general al creditorului, cu consecința evidentă a imposibilității obiective de realizare a creanței.

Instanța de fond nu a avut în vedere doar prezumțiile, ci și alte probe, unele furnizate chiar de către debitor, iar interpretarea lor a fost corectă, conducând la o singura concluzie: aceea că debitorul urmărește prin orice mijloace să nu achite datoriile sale față de cei doi nepoți.

Greșelile, respectiv aprecierile greșite din decizie sunt scuzabile cel puțin în parte, având în vedere modul diabolic în care A_______ S_____ a reușit să inducă în eroare instanța, prin prezentarea unor acte false, prin susțineri mincinoase, fapt posibil și prin aceea că revizuentul nu a avut acces la unele acte doveditoare, deținute doar de către acesta. Nici instanța nu a ordonat înfățișarea dovezilor de către cel care le deține, deși putea să o facă în baza rolului activ prevăzut de dispozițiile art. 129 C.proc.civ. și art. 172 alin. 1 și mai ales alin. 2 C.proc.civ. (A_______ S_____ fiind cel care se referă la existența unor bunuri ce pot fi urmărite).

După ce reține corect faptul că „starea de insolvabilitate se traduce în imposibilitatea obiectivă a debitorului (în realitate a creditorului) de a-și obține realizarea creanței" (pag. 10 alin. 6 din decizie) se deduce în continuare că această imposibilitate nu există în speță.

Potrivit teoriei și practicii judiciare în materie, acțiunea revocatorie (pauliană) urmărește desființarea pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în vederea prejudicierii creditorului sau „în frauda dreptului său de gaj general". Condiția cerută este aceea ca debitorul să urmărească micșorarea activului patrimonial, fapt ce conduce la imposibilitatea obiectivă a creditorului de a-și realiza creanța. Nu se cere ca prin act să se ajungă la insolvabilitate totală, aceasta putând fi și parțială. Imposibilitatea obiectivă trebuie înțeleasă nu numai în sensul că nu mai există alte bunuri urmăribile, ci că urmărirea acestora devine practic imposibilă, prin necesitatea efectuării de către creditor a unor cheltuieli foarte mari, nejustificate și nerecuperabile, precum și amânarea sine die, nejustificată - a încasării creanței, prin introducerea unor acțiuni în justiție.

Ar fi absurd ca, după o judecată de peste 7 ani, părțile să se mai judece încă câțiva ani și să cheltuiască mai mult decât valoarea creanței (onorariu de avocat, taxe de timbru, onorariu experți) pentru ca în final să nu obțină nimic sau mult mai puțin decât au cheltuit. Reaua credință trebuie sancționată și nu buna-credință. Aceasta rezultă și trebuie să i se dea eficiență maximă în speță, din moment ce atât instanța de fond, cât și cea de recurs rețin complicitatea terțului în „obstrucționarea executării silite...".

Cu alte cuvinte, actul de vânzare-cumpărare nr. 107/2010 nu este unul real, ci a fost încheiat între socru și noră, pentru a scoate apartamentul din sfera bunurilor urmăribile (a singurului bun valoros și a singurului bun propriu al debitoru­lui, care putea fi valorificat fără nicio piedică.

S-a subliniat faptul că în speță este dat astfel motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C.proc.civ.

După pronunțarea deciziei, atunci când executorul judecătoresc J_____ O_____ L________ a încercat în dosarul nr. 89/ex./2010 să urmărească alte bunuri, despre care A_______ S_____ a susținut că le are și care pot fi executate, tot acesta a prezentat acte contrare susținerilor sale anterioare.

Astfel, primul act nou, act personal deținut de către A_______ S_____ și la care revizuentul nu a avut acces, este decizia nr. xxxxxx/05.11.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii Bistrița.

Urmare înființării popririi conform art. 452 și urm. C.proc.civ., A_______ S_____ depune la executor cererea înregistrată la 14.10,2013 (dată de la care curge termenul de revizuire de 30 de zile prevăzut de art. 324 alin. 1 pct. 4 C.proc.civ.). La această cerere anexează în copie decizia de pensionare nr. xxxxxx/05.11.2009, din care rezultă că pensia menționată în cuponul depus de acesta la f. 34 dosar recurs este una de invaliditate și deci nu poate fi urmărită față de dispozițiile art. 409 alin. 4 C.proc.civ. Iată cum a indus în eroare instanța de recurs, determinând pronunțarea unei soluții favorabile.

Cu privire la celelalte bunuri despre care A_______ S_____ susține că pot fi urmărite, reținute și în decizie (pag. 10 alin. 4) s-au arătat următoarele:

1.- autoturismul Daewoo Matiz cu ___________ 5220031KB1, nr. deidentificare B417D110094, capacitate cilindrică 796, dobândit în anul 2007 figurează
în evidențele fiscale ale debitorului A_______ S_____ - act nou apărut în dosarul
execuțional la data de 18.10.2013 - act la care revizuentul nu putea avea acces. Acest
autoturism nu a fost găsit de către executor, iar A_______ S_____ a declarat că l-a
înstrăinat. Există convingerea că l-a înstrăinat anterior judecării recursului, inducând în
eroare încă o dată instanța. Chiar dacă a făcut-o după judecarea recursului, scopul
urmărit - acela de a nu putea fi executat - apare încă o dată, deși nu mai era nevoie.

Fiind vorba de un bun mobil, înstrăinarea acestuia duce la transferul dreptului de proprietate și deci imposibilitatea urmăririi, nefiind în patrimoniul urmăritului (art. 1909 Cod civil vechi).

2.- imobilul casă și teren din Domnești înscris în c.f. 1108 Domnești, nr. top.
193/2/b/2 a fost dobândit ca bun propriu de către A_______ S_____ în baza sentinței
civile nr. 669/2009 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Pentru a-l putea valorifica, revizuentul a achitat impozitele și taxele datorate de A_______ S_____ la Primăria comunei Mărișelu, precum și taxele de întabulare la OCPI Bistrița. Urmare acestor demersuri, imobilul a fost întabulat pe numele debitorului și putea fi urmărit.

A fost scos la vânzare de către executor și chiar adjudecat societății administrate de Ș_____ M______ T______. Din conținutul procesului verbal (f. 121) rezultă că Ș_____ M______ T______, în calitate de administrator al ___________________________ putea asigura rămânerea în familie a imobilului din Domnești, dar nu a achitat prețul și a pierdut cauțiunea de 3.200 lei.

Iată cum cei 2 recurenți, de conivență și de această dată, au împiedicat vânzarea imobilului din Domnești, nefinalizând licitația în timpul desfășurării operațiunilor de vânzare a imobilului, debitorul A_______ S_____ a solicitat și chiar obținut întabularea imobilului ca bun comun al soților A_______ S_____ junior și L_______, după ce acesta fusese întabulat, la cererea și pe cheltuiala revizuentului, în c.f. pe numele lui A_______ S_____ junior, în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile, intrate în puterea lucrului judecat.

S-a introdus acțiune în justiție, înregistrată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX (f. 127-128), care are ca scop tocmai anularea acestei întabulări, solicitate și obținute prin declarații nereale și inducerea în eroare a notarului și celor de la c.f.

3.- imobilul teren în suprafață de 1880 mp este înscris în c.f. xxxxx
Mărișelu, nr. top. 193/2/B/l nu constituie proprietatea exclusivă a debitorului, cum
reține decizia (pag. 10 alin. 4), în extrasul de c.f. eliberat la data de 22.10.2013 apărând
la B1, după numele lui A_______ S_____ mențiunea „căsătorit, bun comun". O
acțiune civilă de împărțire a bunurilor comune ar costa mai mult decât valoarea
terenului.

Din nou trebuie constatat cu regret inducerea în eroare a instanței cu acte clare din care rezultă încă o dată, dacă mai era cazul, că debitorul urmărește prin orice mijloace împiedicarea realizării creanței, că nu vrea cu niciun chip să plătească.

4.- terenurile din TP nr. xxxxx/2005 în suprafață de 4 ha 6600 mp, din care
debitorului i-ar putea reveni o cotă de cel puțin 1/4 părți (pag. 10 alin. 4 din decizie) nu
pot fi urmărite și valorificate pentru motivele reținute în decizie (pag. 10 alin. 5) cu
privire la alte terenuri, dar și pentru argumentele mai jos dezvoltate.

În dosarul de fond nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Bistrița, revizuentul a avut calitate de reclamant, iar A_______ S_____ a fost pârât-reclamant reconvențional. Niciuna din părți nu și-a permis să achite doar la expert peste 5.000 lei, cât a solicitat, pentru identificarea, măsurarea și partajarea terenurilor. Ca urmare, aceste terenuri nu au făcut obiectul partajului.

Pe de altă parte, așa cum se atestă prin adresa nr. 1420 din 22.10.2013 eliberată de OCPI (act nou) nici în prezent nu există plan parcelar recepționat pe teritoriul UAT Mărișelu pentru tarlalele menționate în acest titlu, astfel că partajul devine practic imposibil față de prevederile art. 26 din Ordinul nr. 634/2006 al ANCPI București.

Nu s-a mai făcut referire la costurile unei astfel de acțiuni, costuri ce ar depăși valoarea terenurilor ce i-ar reveni lui A_______ S_____ și nici la faptul că terenurile, mai ales cele extravilane, nu au nicio valoare în prezent, nu pot fi vândute.

Așa fiind, dacă singurul bun ce putea fi valorificat și din care se puteau acoperi creanțele este exceptat de la executare, nu mai există nicio posibilitate reală de a executa și încasa creanțele.

S-ar lipsi astfel de eficiență o hotărâre judecătorească irevocabilă și singura concluzie ce s-ar impune ar fi aceea că justiția a devenit pur formală, iar aplicarea normelor de drept - cu mult trâmbițata respectare a drepturilor omului - are drept consecință pronunțarea unor soluții formal juridice corecte dar care nu rezolvă, din punct de vedere al dreptului material, litigiul. Astfel, dreptatea nu triumfă în favoarea celui care o are în mod evident, ci în favoarea celui care se strecoară prin hățișul legilor.

Textul art. 975 Cod civil prevede că: Ei (creditorii) pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor.

Actul încheiat de debitor în complicitate cu nora sa este un act fictiv, dovadă faptul necontestat de niciuna din părți că debitorul și soția sa locuiesc în același apartament și în prezent.

Pe de altă parte, nimeni, nici teoria și nici practica judiciară nu pot adăuga la lege. Insolvabilitatea nu apare ca o condiție în acest text, ci a fost doar dedusă - cu scopul protejării terțului, iar sensul cuvântului insolvabilitate este chiar cel reținut în decizie și anume: „starea de insolvabilitate se traduce în imposibilitatea obiectivă a creditorului de a-și obține realizarea creanței" (pag. 10 alin. 6).

În drept s-au invocat dispozițiile art. 322 pct. 5 C.proc.civ.

Cererea de revizuire a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru anulată la dosar (f. 29).

Intimații A_______ S_____ jr. și A_______ L_______, legal citați, prin întâmpinarea depusă la dosar (f. 25) s-au opus admiterii cererii, cu motivarea că revizuirea este o cale extraordinară de atac astfel încât trebuie îndeplinite cerințele art. 322 pct. 5 C.proc.civ. și anume: revizuentul să invoce un înscris, înscrisul să nu fi fost cunoscut de revizuent și instanță, să fie doveditor, să fie descoperit după darea hotărârii, deci să fie unul nou, să fie existat la momentul pronunțării hotărârii, ceea ce înseamnă că înscrisurile constituite ulterior nu pot servi drept temei al revizuirii, înscrisul să nu fi putut să fie înfățișat în procesul în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se cere fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.

Înscrisurile la care se referă revizuentul nu sunt înscrisuri noi. Decizia nr. xxxxxx din 5.11.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii Bistrița-Năsăud nu este un act nou la care să nu fi avut acces reclamantul prin apărătorii săi.

Celelalte acte sunt ulterioare pronunțării deciziei.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 322 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ.

Intimata Ș_____ M______-T______, legal citată, nu s-a prezentat în instanță, însă prin întâmpinarea depusă la dosar (f. 27) s-a opus admiterii cererii cu motivarea că în contractul de vânzare-cumpărare nr. 107/2010 se menționează faptul achitării prețului de 18.700 euro la semnarea actului în fața notarului public.

Prin notele de ședință depuse de intimatul A_______ S_____ la datele de 23.12.2013 și 13.01.2014 (f. 52, 58) s-a arătat că estimările făcute de notarul public V____ Marsineta și de expertul P__ V_____ sunt nule.

Din discuțiile cu notarul public a rezultat că valorile indicate sunt cele minime luate în calcul pentru încasarea onorariilor în cazul vânzării-cumpărării și nu reflectă realitatea obiectivă.

Estimarea expertului privește suma tuturor tarlalelor, sumă care se suportă de toți proprietarii.

A fost omisă evaluarea casei din Domnești care are o valoare de asigurare de peste 200.000 lei și a terenului de 1880 m.p. situat în intravilanul localității Domnești a cărui valoare este de aproximativ 18.000 euro.

Terenurile din titlurile de proprietate nr. xxxxx/9.12.2002 și nr. 6766/11.02.1994 au fost înstrăinate de numitul A_______ S_____ senior prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 397/2004.

Terenul din titlul de proprietate nr. xxxxx/2005 este situat în Domnești și are o suprafață de 4 ha 6600 m.p. și nu de 2500 m.p.

Nu a fost evaluat întregul patrimoniu al intimatului și anume: cota de ¼ părți din terenul înscris în titlul de proprietate nr. xxxxx/2005 în suprafață de 4 ha 6600 m.p. situat pe raza localității Domnești; dreptul de proprietate devălmaș asupra casei și terenului de 1.000 m.p. din Domnești; dreptul de proprietate asupra terenului de 1880 m.p., terenurile din contractul de vânzare-cumpărare nr. 397/2004; terenurile ce urmează a fi reconstituite prin hotărâre a comisiei județene.

Licitația organizată pentru vânzarea casei și terenului din Domnești a fost trucată, în final intimatul procedând la înscrierea dreptului de proprietate asupra casei noi construite și în favoarea soției.

Cuponul de pensie al intimatului și soției acestuia se afla la dosar, fiind depus pentru soluționarea cererii de ajutor public judiciar.

Prin concluziile scrise depuse la dosar de revizuent la data de 28 ianuarie 2014 s-a solicitat admiterea cererii de revizuire și schimbare în totalitate a deciziei atacate, în sensul de a se anula ca netimbrat recursul pârâtului A_______ S_____ și de a se respinge ca nefondat recursul pârâtei Ș_____ M______ T______, cu obligarea recurenților A_______ S_____ și Ș_____ M______ T______ în solidar la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare s-a arătat că în speță este întrunit motivul de revizuire prevăzut de art. 322 punctul 5 C.proc.civ. respectiv suntem în prezenta unui înscris doveditor reținut de partea potrivnică care dacă ar fi fost cunoscut de către instanță ar fi fost de natură să determine o altă soluție.

Prin decizia nr. 242/R/2013 instanța a admis recursul declarat de către Ș_____ M______ T______ apreciind că acesta este întemeiat întrucât nu s-a făcut dovada insolvabilității debitorului A_______ S_____.

Instanța a reținut că în cauză revizuentul „nu a dovedit în afara oricărui dubiu că prin actul de înstrăinare atacat pârâtul debitor A_______ S_____ și-a creat sau și-a mărit o stare de insolvabilitate". În același timp instanța reține că „patrimoniul debitorului este în prezent compus din activ cât și din pasiv”. Dacă mărimea pasivului este determinată sau determinabilă în cauză, pe baza creanțelor urmărite în dosarul execuțional nr. 89/ex/2010, activul patrimonial nu a fost evaluat, pentru a se demonstra că ar fi mai mic decât datoriile. Astfel deși instanța nu a pus în discuția părților această necesitate a evaluării activului patrimonial a conchis „în mod cert pârâtul are în patrimoniul său venituri realizate din dreptul său la pensie, un autoturism, drept de proprietate indiviz, drept de proprietate devălmaș, drept de proprietate exclusiv asupra terenului înscris în CF Mărișelu (f. 74 dosar recurs).

Instanța de recurs a concluzionat că drepturile bănești, respectiv pensia intimatului A_______ S_____ face parte din activul patrimonial ce poate fi urmărit, urmare a depunerii chiar de către intimat în recurs a cuponului de pensie.

În opinia revizuentului decizia de pensionare nr. xxxxx/5.11.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii este un act care în înțelesul dispozițiilor art. 322 alin 5 este un act nou, care exista la data pronunțării deciziei de către instanța de recurs - 23.05.2013, care a fost reținut de către intimat cu intenția evidentă de inducere în eroare a instanței, efect pe care l-a obținut, instanța de recurs apreciind că acel cupon de pensie face dovada unui activ ce poate fi urmărit de către creditor. În realitate decizia de pensionare nr. xxxxx/5.11.2009 acordă drepturi bănești urmare a unei stări de invaliditate, situație în care acest venit nu poate fi urmărit. Existența acestui act ar fi determinat cu siguranță altă soluție din partea instanței.

În ceea ce privește excepția tardivității cererii de revizuire, s-a arătat că cererea a fost depusă în termenul legal de 30 de zile de la data la care revizuentul a aflat de existența acestei decizii de pensionare pentru invaliditate, respectiv la data de 14.10.2013. Aceasta a fost data la care decizia a fost depusă în dosarul de executare silită nr. 89/ex/2010 al B__ J_____ L________. Revizuentul nu a avut cunoștință despre această stare de invaliditate, întrucât intimatul nu a indicat niciodată că ar avea o problemă de invaliditate. Totodată, având în vedere aspectul și comportamentul său în instanță, nu a avut nicio îndoială cu privire la starea de sănătate fizică a intimatului. Apoi chiar dacă această decizie de pensionare a fost emisă la 5.11.2009 și se află în arhiva Casei Județene de Pensii, decizia este un act personal, care putea fi comunicat numai beneficiarului, nu revizuentului în calitate de creditor.

În privința autoturismului s-a arătat că acesta era vechi, fără valoare și oricum debitorul a susținut că nu îl are în posesie. Acum intimatul, din nou în fața instanței de judecată, în revizuire, arată că de fapt acest autoturism a fost înstrăinat depunând un înscris sub semnătură privată datat chiar 18.10.2013. În fapt la această dată în evidențele fiscale apărea că autoturismul este în proprietatea intimatului, astfel cum rezultă din informațiile furnizate executorului judecătoresc. În opinia revizuentului intimatul dă dovadă de același „modus operandi" și în această situație la fel cum a procedat în cazul cuponului de pensie, când a arătat instanței de judecată că are venituri, iar în faza de executare scoate decizia de pensionare pentru invaliditate. În cazul autoturismului indică instanței de recurs că ar avea în proprietate un autoturism când în realitate el nici nu mai avea posesia lui, or fiind vorba de un bun mobil, posesia echivalează cu proprietatea, acesta neputând fi urmărit de către executorul judecătoresc.

În ceea ce privește imobilele deținute de către intimat, la o analiză amănunțită a actelor de proprietate rezultă că acesta nu are în proprietate exclusivă niciun bun imobil, nici chiar terenul înscris în CF xxxxx Mărișelu nr. top. 193/2/B/l, la care instanța de recurs face referire ca fiind un bun exclusiv al intimatului. Acest teren în fapt este un bun comun dobândit în timpul căsătoriei, împreună cu soția A_______ L_______, deci nici acesta nu putea fi urmărit de către creditor.

Din înscrisurile depuse de revizuent în cauză rezultă care ar fi valoarea tuturor acestor bunuri imobile (adresa nr. 1528/16.12/2013 a BNP V____ Marsineta), precum și care ar fi costurile unor operațiuni de înscriere în cartea funciară a terenurilor care sunt înscrise în titlurile de proprietate pe care le deține intimatul. Astfel, valoarea terenurilor din TP nr. xxxxx/2005 este de 51.260 lei, iar întrucât intimatul deține o pătrime din aceste imobile valoarea bunurilor deținute de intimat ar fi 12.815 lei, pe când numai operațiunile de identificare imobile, întocmire plan parcelar și propuneri de lotizare ar fi de 49.000 lei. Apoi terenurile înscrise în TP nr. xxxxx/9.12.2002 în suprafață totală de 18.300 mp ar avea o valoare de 18.010 lei, iar operațiunile de identificare imobile, întocmire plan parcelar și propuneri de lotizare ar fi de 20.000 lei. La fel în ceea ce privește terenurile înscrise în TP nr. 6766/1994, a căror valoare ar fi de 16.000 lei, iar operațiunile de identificare imobile, întocmire plan parcelar și propuneri de lotizare ar fi de 20.000 lei.

Din aceste dovezi rezultă în mod cert că valoarea terenurilor este mult mai mică decât costurile actuale ale înscrierii în cartea funciară. Aceasta fără a lua în calcul procesele de partajare ale acestor bunuri în instanță și apoi costurile operațiunii efective de înscriere în cartea funciară.

Cum aceste cheltuieli nu ar putea fi recuperate de la debitor niciodată, ar rezulta că în final revizuentul ar ieși în pierdere.

Astfel, la prima vedere intimatul A_______ S_____ face dovada unui activ patrimonial considerabil cu hectare întregi de teren extravilan, casă și teren intravilan. În realitate niciunul dintre aceste bunuri imobile nu se află în proprietatea exclusivă și actuală a intimatului și care să constituie bunuri urmăribile.

Instanța de recurs în motivarea soluției de admitere a recursului pe lângă faptul că a fost grav indusă în eroare de către intimat prin înscrisurile depuse (în recurs - cupon de pensie și dovadă proprietate autoturism - f. 138 dosar fond, titluri de proprietate) a comis aceeași eroare pe care a imputat-o instanței de fond - a prezumat care este valoarea activului patrimonial, respectiv că, în temeiul înscrisurilor depuse de intimat, această valoare este mai mare decât pasivul patrimonial determinat.

În condițiile în care instanța de recurs a apreciat că instanța de fond a comis o eroare întrucât a prezumat o valoare mai mare a activului decât cea a pasivului, în lipsa unei evaluări a acestui activ, era cel puțin echitabil față de părțile procesului, ca necesitatea evaluării acestui activ patrimonial să fíe pusă în discuția părților cu prilejul recursului sau să se dispună casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru a se verifica aceste aspecte.

Din motivarea soluției adoptate de instanța de recurs rezultă în mod cert o interpretare care condiționează excesiv creditorii, mult mai mult decât ceea ce legiuitorul a intenționat atunci când a permis acestora, să atace actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor ( art. 975 Cod civil).

În speță suntem în prezența unui act viclean, intimatul A_______ S_____ de conivență cu intimata Ș_____ T______ a încercat obstrucționarea executării silite (aspect reținut de instanța de recurs).

Totodată condiționarea creditorului trebuie întotdeauna să se raporteze la principiul securității raporturilor civile, or în speță, care ar fí participant de bună-credință care ar trebui apărat de o acțiune de anulare a contractului de vânzare-cumpărare? Cumpărătorul-intimat Ș_____ M______, în niciun caz, complicitatea sa la fraudă fiind pe deplin dovedită. Un dobânditor ulterior nu există, apartamentul fiind doar formal în proprietatea intimatei, concubina fiului debitorului, pe când în realitate aici locuiesc, folosesc, posedă debitorul și soția sa și în prezent, fapt necontestat.

Ca atare singurul prejudiciat de acest contract este creditorul.

În mod mai mult decât evident contractul de vânzare-cumpărare atacat a prejudiciat interesele revizuentului, iar dovada concretă este aceea că la mai bine de 3 ani de la data începerii executării silite nu a recuperat nicio sumă de bani, că este în imposibilitate obiectivă de a obține creanța, urmare a faptului că debitorul nu este în măsură să achite suma la care a fost obligat (de fapt nu vrea, cheltuielile făcute până în prezent cu mijloacele dolozive fiind aproape egale cu valoarea creanței de plată), că în fapt nu există un activ patrimonial care să poată fi urmărit și din care să se recupereze creanța.

La termenul de judecată din data de 22 ianuarie 2014 intimatul A_______ S_____ jr. a invocat excepția tardivității formulării cererii de revizuire, pe considerentul că termenul de 1 lună se calculează de la data depunerii la dosar a cuponului de pensie. Excepția a fost unită cu fondul cauzei.

Excepția tardivității nu este întemeiată.

Cererea de revizuire se întemeiază pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C.proc.civ., invocându-se descoperirea unor înscrisuri noi.

Conform art. 324 pct. 4 C.proc.civ. în cazul în care revizuirea se întemeiază pe dispozițiile art. 322 pct. 5 termenul în care poate fi promovată cererea este de o lună de la data la care s-au descoperit înscrisurile invocate.

Decizia nr. xxxxxx/5.11.2009 din care rezultă că pensia de care beneficiază intimatul A_______ S_____ jr. este una de invaliditate a fost cunoscută la momentul la care aceasta s-a depus la executorul judecătoresc, respectiv la data de 14 octombrie 2013, astfel încât de la acest moment începe să se calculeze termenul de o lună.

Or, raportat la această dată cererea de revizuire înregistrată la data de 11 noiembrie 2013 este promovată în termen legal.

Faptul că revizuentul a putut cunoaște decizia și implicit natura pensiei de care beneficiază intimatul pe parcursul judecării cauzei în recurs, odată cu depunerea cuponului de pensie unde apare înscris numărul dosarului de pensie este o problemă ce privește admisibilitatea sau inadmisibilitatea revizuirii întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 5 C.proc.civ.

În privința celorlalte înscrisuri invocate ca fiind noi nu s-a invocat tardivitatea.

Pe fondul cererii de revizuire tribunalul reține faptul că în susținerea cererii revizuentul a invocat existența unor înscrisuri noi care dacă ar fi fost cunoscute de instanța de recurs ar fi determinat respingerea recursului.

În concret au fost invocate ca înscrisuri noi următoarele acte:

1. decizia nr. xxxxxx/5.11.2009 emisă de Casa Teritorială de Pensii Bistrița-Năsăud din cuprinsul căreia rezultă că pensia de care beneficiază intimatul A_______ S_____ jr. este una de invaliditate, exceptată de la urmărire conform art. 409 pct. 4 C.proc.civ.;

2. declarația din 18.10.2013 depusă în dosarul execuțional cu privire la autoturismul Daewoo Matiz proprietate a intimatului A_______ S_____ jr.;

3. adresa nr. 1420/22.10.2013 eliberată de OCPI din care rezultă că nu există plan parcelar recepționat pe teritoriul UAT Mărișelu pentru tarlalele menționate în titlul de proprietate nr. xxxxx/2005;

4. extrasele de carte funciară din care rezultă că imobilul casă și teren de 1.000 m.p. din Domnești înscris în cf vechi 1108 Domnești topografic 193/2/b/2 este proprietate comună a intimatului A_______ S_____ jr. și soției sale A_______ L_______, înscriere operată la data de 12 aprilie 2013, iar terenul de 1.880 m.p. din c.f. vechi nr. 1116 Domnești topografic 193/2/b/1 a fost înstrăinat intimatei Ș_____ M______-T______ la data de 22 martie 2008.

Revizuirea întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 5 C.proc.civ. poate fi solicitată în următoarele situații:

a) dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică;

b) dacă, după darea hotărârii, partea interesată a descoperit înscrisuri care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.

În aceste două situații, partea trebuie să dovedească două elemente: faptul că înscrisul a existat la data pronunțării hotărârii, nefiind ulterior acestui moment și faptul imposibilității prezentării înscrisului dintr-o împrejurare mai presus de voința sa ori al reținerii înscrisurilor de partea potrivnică.

În ce măsură împrejurarea a fost mai presus de voința părții rămâne o problemă lăsată la aprecierea suverană a judecătorului.

Ca atare, prevederile art. 322 pct. 5 C.proc.civ. condiționează admisibilitatea revizuirii de preexistența unor înscrisuri care să nu fi putut fi înfățișate instanței de recurs fie pentru că au intervenit împrejurări care, în afara oricărei culpe a părților, le-au împiedicat să prezinte înscrisurile, fie pentru că adversarul procesual le-a reținut fără știința celeilalte părți.

Așadar, trebuie ca respectivul înscris să fi existat la data judecății, dar nevalorificarea sa în proces să se fi datorat conduitei culpabile a părții adverse (care l-a reținut) sau împrejurării mai presus de voința părții (care, de asemenea, a împiedicat administrarea).

Actele prezentate de revizuent în susținerea cererii de revizuire nu pot fi încadrate în categoria înscrisurilor noi apte să determine revizuirea deciziei instanței de recurs.

Decizia nr. xxxxxx/5.11.2009 nu ar putea fi socotită un înscris ce nu putea fi depus la dosarul cauzei înaintea instanței de recurs, câtă vreme la dosarul cauzei exista cuponul de pensie ce indică numărul dosarului de pensie al intimatului A_______ S_____ jr. (f. 34 dosar recurs), astfel încât cu ușurință se putea cunoaște natura pensiei de care beneficiază intimatul. Așadar, nu a existat o împrejurare mai presus de voința revizuentului care să îl împiedice să solicite depunerea la dosar a deciziei de pensionare.

Pe de altă parte, depunerea acestei decizii nu are rol hotărâtor în cauză.

Art. 409 alin. 1 C.proc.civ. permite urmărirea pensiilor acordate în cadrul asigurărilor sociale, fără a distinge în funcție de natura acestora.

Pensia de invaliditate nu se încadrează în categoria indemnizațiilor cu destinație specială care să împiedice urmărirea acesteia în limitele prevăzute de lege.

Extrasele de carte funciară depuse la dosar nu constituie înscrisuri noi, fiind emise ulterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere. Ele reflectă însă o situație existență la momentul pronunțării deciziei instanței de recurs, astfel încât această situație putea fi cunoscută de revizuent prin consultarea evidențelor de carte funciară.

Ca atare, nu poate constitui motiv de revizuire împrejurarea descoperirii, ulterior pronunțării hotărârii, de înscrisuri care existau la data pronunțării, aceasta neputând fi echivalată unei situații insurmontabile, mai presus de voința părții, de natură să o împiedice să procure actele invocate în susținerea cererii de revizuire.

Nu constituie înscrisuri noi actele neutilizate în procesul în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită, deși au fost cunoscute de părți în timpul judecății, acestea având posibilitatea de a le utiliza în cauză.

De asemenea, nu constituie înscrisuri noi nici celelalte înscrisuri, deoarece nu au existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită.

Textul art. 322 pct. 5 C.proc.civ. se referă exclusiv la situația în care înscrisul exista în momentul judecării pricinii finalizate prin hotărârea atacată. Nu este întrunită ipoteza textului de lege și nu este permisă revizuirea atunci când asemenea înscrisuri sunt procurate de parte ulterior finalizării procesului, pentru că, într-o asemenea situație, s-ar ajunge la repunerea în discuție a unei hotărâri irevocabile, intrate în puterea lucrului judecat.

În speță, este ceea ce tinde să obțină revizuentul, atunci când prezintă drept cauză a revizuirii un mijloc de probă nou, respectiv acte având o dată ulterioară celei a pronunțării hotărârii atacate. Aceasta înseamnă, pe de o parte, că înscrisul nu a existat la data judecății, iar, pe de altă parte, că, fiind vorba de o instituție publică în calitate de emitentă (casa de pensii, OCPI), partea era în situația de a-l putea procura și înfățișa în cadrul procedurii judiciare desfășurate, în măsura în care îl considera relevant pentru obținerea de consecințe juridice.

Altminteri, prezentând un mijloc de probă nou – în sensul de înscris procurat ulterior judecății – și pretinzând ca pe baza acestuia să fie revizuită hotărârea, revizuentul tinde, de fapt, la nesocotirea autorității de lucru judecat a celor statuate irevocabil.

Or, funcția revizuirii, de cale extraordinară de atac, nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecăților irevocabile în afara condițiilor strict reglementate procedural.

În sens contrar, dacă procurarea unui simplu mijloc de probă – fără ca partea să dovedească împrejurările excepționale, mai presus de voința sa, care au împiedicat-o să-l înfățișeze în cadrul procesului – ar fi suficientă pentru retractarea unei hotărâri, atunci stabilitatea juridică și puterea de lucru judecat de care trebuie să se bucure hotărârile ar rămâne fără niciun fel de eficiență.

Împrejurarea că la data de 18 octombrie 2013, ulterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere, intimatul A_______ S_____ jr. a înstrăinat autoturismul Daewoo Matiz nu poate determina revizuirea deciziei pentru o împrejurare inexistentă la data pronunțării acesteia.

De asemenea revizuirea nu poate fi justificată nici pe considerentul că acțiunea în partajarea bunurilor comune este costisitoare, că un simplu calcul demonstrează că averea debitorului ar acoperi valoarea creanței în ipoteza valorificării sale, împreună cu cheltuielile de judecată și de executare silită.

Pe parcursul soluționării recursului revizuentul a fost asistat de apărător, astfel încât avea posibilitatea de a prezenta un asemenea calcul instanței de recurs, fiind direct interesat în a dovedi starea de insolvabilitate a intimatului A_______ S_____ jr. în condițiile în care în recurs s-a invocat existența în patrimoniul acestuia a diferitelor bunuri.

În baza considerentelor reținute și făcând aplicarea dispozițiilor art. 322 pct. 5, art. 324 C.proc.civ., reținând că înscrisurile invocate nu constituie înscrisuri noi, tribunalul va respinge excepția tardivității invocată de intimatul A_______ S_____ jr., iar pe fond va respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția tardivității invocată de intimatul A_______ S_____ jr.

Respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuentul A_______ R____ I___, cu domiciliul ales în Bistrița, ____________________. 4A la cabinetul av. C______ I____ în contradictoriu cu intimații A_______ S_____ jr., A_______ L_______, ambii domiciliați în Bistrița, ________________________, scara A, apartament 6, județul Bistrița-Năsăud și Ș_____ M______-T______, domiciliată în Bistrița, _______________________, scara A, apartament 9, județul Bistrița-Năsăud.

Fără cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din data de 29 ianuarie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

G_______ C_______ F______ R______-I____ B_____ M_____ L_____ B____ M____-M_____ E_____

red. F.G.C./dact. F.G.C./2 exemplare

31 ianuarie 2014