R O M Â N I A
CURTEA DE APEL B_____
SECTIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 766/Ap. Dosar nr. XXXXXXX72013
Ședința publică din 11 iunie 2015
Completul compus din:
Președinte- A___ P_________
Judecător- C_____ M____ T___
Grefier- M______ C_______
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de pârâtul S____ A_____ împotriva sentinței civile nr.146/D din 22 septembrie 2014 și a încheierii din data de 5 septembrie 2014 pronunțate de Tribunalul B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 3o aprilie 2015 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și ulterior fiind în imposibilitatea constituirii legale a completului,în temeiul dispozițiilor art.396 (1) Noul cod de procedură civilă a amânat pronunțarea pentru 13 mai 2015, 27 mai 2015, 8 iunie 2015 și ulterior pentru astăzi 11 iunie 2015.
C U R T E A
Asupra apelului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.146/22.09.2014, Tribunalul B_____ a dispus următoarele:
A admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul De L________ A____ M____ Adrien în contradictoriu cu pârâții S____ A_____ V_____ și S____ S_____, și în consecință:
A revocat contractul de donație autentificat sub nr. 175, la data de 20 ianuarie 2008, de către Notarul Public C____________ D__ – I___, ce a fost perfectat de către pârâți, cu privire la imobilul situat în Municipiul B_____, _________________, județul B_____, înscris în cartea funciară nr. xxxxxx B_____, provenită din conversia de pe hârtie a cărții funciare nr. xxxxx B_____, sub nr. top. 4739/2;4737/2/a.
A dispus reîntoarcerea bunului imobil mai sus identificat în patrimoniul pârâtului S____ A_____ V_____.
A obligat pârâții , în solidar, să achite reclamantului suma de 25.724 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța acesta sentința, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXX, la data de 04.12.2013, reclamantul De L________ A____ M____ Adrien, prin reprezentant convențional avocat L_____ Simola, a chemat în judecată pârâții S____ A_____ V_____ și S____ S_____, solicitând instanței ca, în urma probelor ce se vor administra, să pronunțe o sentință, prin care să dispună revocarea( desființarea) contractului de donație autentificat sub nr. 175/29 ianuarie 2008, de către Biroul Notarului Public C____________ D__ –I___, ce a fost încheiat de pârâții din prezenta cauză, cu privire la imobilul situat în Municipiul B_____, __________________ , înscris în cartea funciară nr. xxxxxx B_____, provenită din conversia pe hârtie a cărții funciare nr. xxxxx B_____, sub nr. top. 4739/2,4737/2/a, având destinația de casă și terenul aferent acesteia, să dispună reîntoarcerea bunului imobil ce a constituit obiectul material al acestui contract în patrimoniul pârâtului S____ A_____ V_____, și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
La data de 29 ianuarie 2008, acest pârât a perfectat cu fiica sa, pârâta de rangul II, contractul de donație indicat în petitele cererii, cu doar două zile înainte de împlinirea termenului scadent pentru restituirea împrumuturilor
La data de 5 iunie 2012, a înregistrat dosarul execuțional nr.429, la Societatea Civilă de Executori Judecătorești ,, D____& Corșate’’, pentru executarea dispozițiilor cuprinse în cele două hotărâri judecătorești mai sus indicate, iar, până în prezent, din debitul total a fost recuperată doar suma de 11.000 euro, conform contractului de cesiune de creanță cu dată certă nr.20/ 18.03.2013, cu toate că procedura execuțională a fost demarată și cu privire la următoarele imobile ce constituie obiectul dreptului de proprietate al pârâtului de rangul I: imobilul înscris în cartea funciară nr. xxxxxx C_______, nr. cadastral 1682, având destinația de teren în suprafață de 6700 mp, situat în ____________________________ dosarul execuțional la suma de 154.100 euro; imobilul înscris în cartea funciară nr.xxxxxx B_____, sub nr.top. 2578/1/b, 2579/2, 2580/2, 2581/2, 2582/2, 2583/2 având destinația de teren în suprafață de 3.300 mp, situat în satul Poarta, ce a fost evaluat în dosarul execuțional la suma de 85.100 euro.
Deși s-au organizat trei licitații, în data de 16.01.2013, în data de 16 mai 2013 și în data de 21 iunie 2013, atestate de publicațiile de vânzare, nu s-a reușit valorificarea bunurilor.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, pârâtul de rangul I a arătat în actul de procedură pe care l-a formulat în sensul celor mai sus expuse că, în cauza de față sunt aplicabile dispozițiile cuprinse în art. 1564 din Codul civil adoptat în anul 2009, în conformitate cu care, acțiunea revocatorie trebuia promovată în termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul rezultat din actul atacat, or contractul de donație în litigiu a fost înscris în evidențele de publicitate imobiliară în data de 30.01.2008, dată de la care a devenit opozabil terților, inclusiv reclamantului, astfel că acesta trebuia să promoveze prezenta acțiune în termenul instituit de dispozițiile legale anterior indicate, calculat de data realizării formalităților de publicitate.
În ceea ce privește fondul cauzei, pârâtul S____ A_____ V_____ a arătat în motivarea poziției sale procesuale că, în cauza de față, nu sunt îndeplinite cerințele instituite de lege pentru admiterea unei acțiunii revocatorii, întrucât nu există un act juridic care a avut ca efect diminuarea patrimoniului său și nici legătură de cauzalitate între actul juridic atacat și insolvabilitatea sa, aceasta deoarece, așa cum s-a arătat, el este solvabil, astfel că poate achita creanța pe care reclamantul o are împotriva sa.
Apoi, reclamantul nu a făcut dovada existenței vreunui prejudiciu, întrucât procedura executării silite pe care a declanșat-o împotriva sa nu a fost finalizată, iar din actele dosarului execuțional, rezultă că deține mai multe bunuri mobile și imobile ce pot constitui obiectul material al unei proceduri execuționale
Pârâta S____ S_____ nu a formulat întâmpinare
La termenul de judecată din data de 5.09.2014, tribunalul a pus în discuția contradictorie a părților excepțiile ce au fost invocate în cauză de pârâtul S____ A_____ V_____, prin reprezentantul său convențional, și a adoptat soluția de respingere a acestora ca nefondate, pentru motivele de fapt și de drept indicate în cuprinsul încheierii acestui termen de judecată
Prin sentința civilă nr. 211/18.04.2011, instanța de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată ce a fost formulată în sensul celor mai sus expuse și în consecință a obligat pârâtul S____ A_____ V_____ să restituie reclamantului suma de 600.000 euro , cu dobânda legală aferentă, calculată de la data de 07.05.2010 și până la data achitării integrale a debitului, precum și la plata sumei de 38.271, 52 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respingând restul pretențiilor formulate de partea reclamantă.
La adoptarea acestei soluții, instanța menționată a reținut în esență că reclamantul a acordat pârâtului S____ A_____ V_____ un împrumut în valoare totală de 600.000 euro, în două tranșe în valoare de 200.000 euro, în data de 30.09.2006 și în valoare de 400.000 euro, în data de 30.09.2006, sume pe care pârâtul trebuia să le restituie în data de 31.01.2008, obligație pe care însă nu a îndeplinit-o.
În ceea ce privește restul petitelor cererii introductivă de instanță, judecătorul fondului a reținut că cel de al doilea capăt de cerere are natura juridică a unei acțiuni în constare ce apare ca inadmisibilă prin raportare la prevederile art. 111 din Codul de procedură civilă( 1865), iar pretenția cuprinsă în cel de al treilea petit a fost calificată ca reprezentând o acțiune revocatorie, ce a fost apreciată ca fiind prematură, în condițiile în care partea reclamantă nu are constată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă creanța pe care o pretinde împotriva pârâtului.
Prin decizia civilă nr. 130/15.1.2011, Curtea de Apel B_____- secția Civilă- a admis în parte cererea de apel formulată de apelantul S____ A_____ V_____( partea pârâtă de rândul I din prezentul litigiu) împotriva sentinței civile nr. 211/18.04.2011 a Tribunalului B_____, cu consecința schimbării în parte a acesteia, în sensul instituirii în sarcina pârâtului menționat a obligației de a restitui părții reclamante suma de 435.000 euro, cu dobânda legală aferentă, calculată de la data de 07.05.2010 și până la achitarea integrală a sumei, păstrând restul dispozițiilor sentinței apelate.
De asemenea, instanța de apel a decis instituirea în sarcina intimatului - reclamant a obligației de plată a sumei de xxxxx,76 lei, în favoarea apelantului – pârât, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Hotărârea judecătorească pe care instanța de apel a pronunțat-o conform acelor mai sus arătate a devenit irevocabilă, urmare a respingerii cererilor de recurs pe care părțile litigiului au înțeles să le formuleze, prin decizia civilă nr. 2203/4.06.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția a II a Civilă.
Partea reclamantă, în favoarea căreia instanțele de judecată ce au soluționat litigiul ce a constituit obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX au recunoscut existența unui drept de creanță împotriva pârâtului S____ A_____ V_____, în cuantumul mai sus indicat, a efectuat demersurile legale necesare, în vederea valorificării acestui drept.
Astfel, în data de 18.03.2013, aceste părți au perfectat contractul de cesiune de creanță, ce a primit dată certă, prin Încheierea nr. 20 emisă de Cabinetul Individual de Avocatură ,, N_______ Firamescu’’, prin care pârâtul S____ A_____ V_____ a cesionat reclamantului De L________ A____ M____ Adrien creanța în valoare de 11.000 euro pe care a deținut-o împotriva debitorului ____________________, iar, în data de 5 iunie 2012 a demarat împotriva acestuia procedura executării silite, ce constituie obiectul dosarului execuțional nr. 429/2012 al Societății Civile de Executori Judecătorești,, D____ & Corșate’’
Conform înscrisurilor ce au fost atașate cererii de chemare în judecată, care au fost administrate ca probe în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art 254 și în art.255 din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc a demarat procedura executării silite imobiliare, după încuviințarea instanței de executare, sens în care a efectuat formalitățile instituite de lege pentru vânzarea la licitație publică a imobilul înscris în cartea funciară nr. xxxxxx C_______, nr. cadastral 1682, având destinația de teren în suprafață de 6700 mp, situat în ____________________________ dosarul execuțional la suma de 154.100 euro, și a imobilului înscris în cartea funciară nr. xxxxxx B_____, sub nr. top. 2578/1/b,2579/2,2580/2,2581/2,2582/2,2583/2, având destinația de teren în suprafață de 3.300 mp, situat în satul Poarta , ce a fost evaluat la suma de 85.100 euro, însă această finalitate nu a fost atinsă, întrucât la cele trei licitații ce au fost organizate în datele de 16.01.2013,16.05.2013 și 21.06.2016, nu s-a prezentat nicio persoană.
Cu ocazia efectuării procedurii executării silite în cadrul dosarului execuțional mai sus identificat, s-a descoperit că pârâtul S____ A_____ V_____ a mai deținut în proprietate, pe lângă bunurile imobile arătate anterior și imobilul situat în Municipiul B_____, __________________ , înscris în cartea funciară nr. xxxxxx B_____, provenită din conversia pe hârtie a cărții funciare nr.xxxxx B_____, sub nr. top.4739/2,4737/2/a, având destinația de casă și terenul aferent acesteia, pe care însă și l-a scos din patrimoniu ca urmare a perfectării, cu fiica sa, care este pârâta de rândul II din cauza de față, S____ S_____, a contractului de donație autentificat sub nr. 175/29.01.2008, de către Notarul Public C____________ D__ – I___, prin care a transmis acesteia, cu titlu gratuit, dreptul de nudă proprietate asupra acestui imobil, el păstrând în patrimoniu dreptul de uzufruct viager, astfel că a sesizat instanțele judecătorești cu prezenta acțiune revocatorie, pe care a întemeiat-o în drept pe dispozițiile cuprinse în art.975 din Codul civil adoptat în anul 1864.
Când actul atacat este cu titlu gratuit este suficientă frauda debitorului, întrucât, în acest caz, terțul are de apărat un avantaj patrimonial gratuit, pe când creditorul urmărește evitarea unui prejudiciu.
Acțiunea revocatorie are ca efect inopozabilitatea actului juridic dovedit ca fiind fraudulos creditorului, astfel că el va putea urmări bunul ce a constituit obiectul material al actului ca și cum acesta nu ar fi ieșit din patrimoniul debitorului.
Față de starea de fapt mai sus expusă, tribunalul a apreciat că în cauza de față sunt îndeplinite toate aceste condiții, întrucât creanță pe care partea reclamantă o deține îndeplinește cerințele mai sus indicate, sub acest aspect fiind semnificativ faptul că, deși actul juridic în litigiu a fost perfectat anterior datei la care a fost soluționat în mod irevocabil litigiul ce a constituit obiectul dosarului civil nr. XXXXXXXXXXXX, el este ulterior datei la care au fost perfectate contractele de împrumut dintre partea reclamantă și pârâtul de rangul I, este vorba despre convențiile ce au stat la baza pronunțării hotărârilor judecătorești din dosarul menționat, și cu doar două zile înainte de împlinire termenului de restituire a împrumutului, pe care aceste părți l-au convenit.
De asemenea, față de considerentele ce preced, este evident că actul juridic a cărui revocare se solicită a fost încheiat de părțile contractante, care sunt membrii ai aceleași familii, cu scopul scoaterii din averea debitorului S____ A_____ V_____ a bunului imobil ce a constituit obiectul material al acestui act juridic, pentru a face imposibilă disponibilizarea sa, respectiv declanșarea cu privire la acesta a procedurii executării silite, procedură ce era previzibilă pentru toate părțile contractante, date fiind circumstanțele în care au fost încheiate contractele de împrumut în perioada 2005 - 2006.
În ceea ce privește complicitatea la fraudă, tribunalul a reținut că, deși dat fiind caracterul actului juridic din litigiu, anume acela de act juridic cu titlu gratuit, această cerință nu se impune a fi îndeplinită, nu se poate reține, pentru cele ce preced, că pârâta de rangul II, care este fiica pârâtului de rangul I, nu a cunoscut caracterul fraudulos al demersului juridic, ea fiind, așa cum s-a arătat membru al familiei debitorului părții reclamante.
Tribunalul a reținut că, deși pârâtul S____ A_____ V_____ a făcut referire la dinamica operațiunilor financiare pe care le derulează prin diferite unități bancare din străinătate, nu a depus la dosarul cauzei niciun document (extras de cont) care să ateste care este valoare depozitelor bancare pe care le deține, și că, dacă are o situație financiară care să îi permită să achite creanța pe care partea reclamantă o deține împotriva sa, este de neacceptat atitudinea acestuia de a se sustrage de la îndeplinirea de bunăvoie a unei obligații ce a fost stabilită în sarcina sa printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă și de a permite declanșarea procedurii executării silite asupra bunurilor ce se află în patrimoniul său și care sunt situate pe teritoriul României.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii din 05.09 2014, ce constituie și încheierea de amânare a pronunțării, a formulat apel în termen, motivat pârâtul S____ A_____ V_____, criticând sentința și încheierea pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelul este legal timbrat cu taxă de timbru de 3611 lei.
Apelantul solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza în temeiul caracterului devolutiv al apelului să fie respinsă acțiunea revocatorie formulată de reclamantul A____ M____ de L________.
Se invoca următoarele critici:
Instanța de fond nu a respectat obligația de a proceda la un examen efectiv al argumentelor și elementelor de proba, iar aprecierea acestora nu este cuprinsă în motivarea sentinței atacate.
Instanța de fond a apreciat în mod greșit faptul că prejudiciul și frauda trebuie să existe doar la momentul introducerii acțiunii, în materia acțiunii.
Insolvabilitatea trebuie să existe nu numai la momentul exercitării acțiunii, cum pretinde intimatul-reclamant, ci și la momentul încheierii actului contestat, deoarece numai astfel poate fi consecința acestuia și poate depinde de el.
La momentul încheierii actului de donație, nu exista starea de insolvabilitate, activul pârâtului depășind cu mult pasivul, instanța a considerat că este suficient ca insolvabilitatea să existe la momentul exercitării acțiunii, dar fără a argumenta concluzia. Instanța ar fi trebuit ca, pe bază de probe, să stabilească dacă este realizată condiția prejudiciului (insolvabilitatea debitorului S____ A_____ V_____), iar dacă răspunsul ar fi fost afirmativ, să stabilească momentul la care a intervenit insolvabilitatea, respectiv legătura de cauzalitate directă dintre actul contestat și insolvabilitatea debitorului.
Mai mult, instanța de fond nu a ținut cont de următoarele:
- în 7 februarie 2008, la 18 zile de la întocmirea actului de donație, apelantul a cumpărat imobilul înscris sub A.1 în CF xxxxxx C_______, nr. de cad 1682, în suprafață de 6.700 mp, situat în corn. C_______, pentru prețul de 280.000 euro. Acest teren a fost achiziționat de comun acord cu intimatul, în scopul utilizării sale pentru afacerile comune și întrucât acesta nu putea achiziționa terenuri în nume propriu, fiind cetățean străin;
- în data de 28.10.2008, la 9 luni după încheierea actului de donație, apelantul-pârât a semnat promisiuni de vânzare la solicitarea intimatului, asupra unor bunurilor imobile. Aceste bunuri au fost, ulterior, indicate în mod expres de către intimat pentru a fi executate silit cu prioritate (a se vedea dosarul execuțional nr. 429/2012);
- în decembrie 2010, apelantul-pârât a achitat intimatului-reclamant, suma de 160.000 euro, reprezentând prețul cesiunii a 75.000 de părți sociale de la L____ Internațional SARL. Este evident faptul că însuși intimatul a acceptat încasarea sumei de 160.000 euro, considerând a avea suficiente garanții pentru restituirea împrumutului prin întocmirea promisiunilor sus-menționate;
- debitorul deținea în patrimoniu și alte bunuri a căror valoare depășea valoarea creanței,
Sentința și încheierea atacate sunt nelegale, fiind pronunțate cu încălcarea prevederilor legale aplicabile în cauză.
În legătură cu excepția prescripției extinctive, trebuia avută în vedere distincția categorică dintre prescriptibilitatea dreptului de creanță al creditorului și, respectiv, prescriptibilitatea dreptului de a formula acțiunea revocatorie.
În cauză sunt aplicabile prevederile art. 1564 Noul Cod Civil, care prevede că acțiunea pauliană este prescriptibilă extinctiv în termen de un an de la data la "care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul atacat”.
Totodată, sentința de fond a încălcat prevederile legale referitoare la momentul începerii curgerii prescripției extinctive, atunci când a considerat că acesta a început să curgă numai la momentul rămânerii irevocabile a hotărârii pronunțate în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX al Tribunalului B_____, și anume la data de 4 iunie 2013. În acest fel, a fost încălcat principiul caracterului executoriu al hotărârilor definitive, instituit de prevederile art.376 alin.1 teza l și art. 377 (1) pct. 3 Cod procedură civilă. Momentul cunoașterii prejudiciului este un element de fapt, ce poate fi probat prin orice mijloc de probă, instanța neținând cont că, în apărarea s-au indicat următoarele date:
- data de 30.01.2008 - data intabulării în Cartea Funciară a Contractului de donație autentificat sub nr. 175/2008
- data de 07.05.2010 - data formulării cererii revocatorii ce formează obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX al Tribunalului B_____;
- data de 19 mai 2010 - data comunicării cererii de notare a Procesului sus-menționat în Cartea funciară.
În privința admiterii capătului de cerere privitor la reîntoarcerea bunului în patrimoniul debitorului-apelant pârât, instanța a încălcat prevederile art. 975 Cod civil.
Conform art. 975 Cod Civil, prin acțiunea revocatorie sau pauliană se urmărește obținerea inopozabilității față de creditori a actelor realizate de către debitor prin care acesta și-a produs o stare de insolvabilitate sau a agravat-o, provocând creditorilor un prejudiciu. În literatura de specialitate, acțiunea pauliană a fost calificată drept "o acțiune în inopozabilitatea actului încheiat de debitor în frauda drepturilor creditorului său", (a se vedea C. S_______, C. B_____, op. cit., p. 311 și R. Sanilevici, op. cit., p. 263), soluția pronunțată, de reîntoarcere a bunului în patrimoniul debitorului, fiind dată cu încălcarea prevederilor legale aplicabile. Așadar, solicită admiterea apelului si schimbarea sentinței cu consecința respingerii acțiunii.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelul formulat . Invoca următoarele argumente:
Susținerea apelantului conform căreia instanța de fond nu ar fi respectat dispozițiile articolului 425, alin. 1, litera b) Noul Cod de Procedură Civilă privind conținutul considerentelor hotărârii judecătorești este întru totul neîntemeiată
Cu privire la momentul aprecierii stării de insolvabilitate, se precizează la data de 29 ianuarie 2008, data realizării donației Ia BNP C___________ D__-I___, apelantul avea obligația de restituire a unui împrumut în sumă de 500.000 € (în afară de dobânzi) către reclamantul intimat A____ M____ Adrien DE L________, împrumut care fusese acordat în două tranșe în 2005 și respectiv 2006. Scadența împrumutului era 31 ianuarie 2008.
Apelantul S____ A_____-V_____ posedă însă anumite bunuri imobile care, pe de-o parte nu sunt în măsură să satisfacă nici măcar parțial creanța intimatului A____ M____ Adrien DE L________, întrucât în ciuda a 8 licitații publice organizate de biroul executorului judecătoresc D____ & Corșate, niciunul dintre acestea nu a putut fi valorificat, pe de altă parte, valoarea cumulată conform evaluărilor efectuate asupra acestor imobile reprezintă suma de 239.200 euro, adică mai puțin de jumătate din valoarea creanței intimatului A____ M____ Adrien DE L________.
Apelantul pare să facă o confuzie între condiția existenței unui prejudiciu cauzat creditorului, condiție necesară pentru exercitarea acțiunii pauliene și existența stării de insolvabilitate, încercând să convingă instanța de apel că atâta vreme cât apelantul S____ A_____-V_____ nu este în stare de insolvabilitate, intimatul A____ M____ Adrien DE L________ nu a suferit niciun prejudiciu. Or, prejudiciul intimatului reclamant este manifest în măsura în care se află în imposibilitatea de a-și recupera debitul stabilit printr-o hotărâre judecătorească datând din 15 noiembrie 2011
Cu privire la momentul la care trebuie apreciate existența prejudiciului și a fraudei, precum și a stării de insolvabilitate, practica judiciară română este consecventă în sensul aprecierii acestora în momentul introducerii acțiunii,
În ceea ce privește anterioritatea actului încheiat, în mod temeinic instanța de fond a apreciat că realizarea donației la data de 29.01.2008 prin scoaterea din patrimoniul lui S____ A_____-V_____ a unui imobil de o valoare estimată de acesta însuși la 1,1 milioane euro, cu două zile înainte de scadența împrumutului acordat .
Cu privire la respingerea excepției prescripției extinctive dispozițiile articolului 102, alineatul 1 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009 privind codul civil: „contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data la care a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa" astfel susține că sunt aplicabile în speță dispozițiile vechiului cod civil în măsura în care contractul de donație a cărui revocare se solicită a fost încheiat la data de 29 ianuarie 2008, deci sub imperiul vechiului Cod civil. In analizarea excepției prescripției dreptului material la acțiune, tribunalul, ținând cont de dispozițiile articolului 102, alineatul 1 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a codului civil adoptat în 2009, conform căruia contractele se supun, în ceea ce privește condițiile de încheiere, executare și încetare, legii sub imperiul cărora au fost perfectate, precum și de faptul că contractul de donație cu privire la care a fost formulată acțiunea pauliană dedusă judecății a fost perfectat la data de 29 ianuarie 2008 sub imperiul Codului civil adoptat în anul 1864, în mod corect a apreciat că acțiunea introdusă este în termen.
Cu privire la reîntoarcerea bunului în patrimoniul debitorului apelant acțiunea revocatorie nu are într-adevăr ca efect desființarea totală sau parțială a actului atacat, ci actul încheiat de debitor în frauda drepturilor creditorului va fi inopozabil acestuia din urmă, care va putea urmări bunul ce forma obiectul actului, ca și cum acesta nu ar fi ieșit niciodată din patrimoniul debitorului. Astfel trebuie interpretată partea din dispozitivul sentinței nr. 146/D/2014 din data de 22 septembrie 2014 privitoare la reîntoarcerea bunului în patrimoniul pârâtului S____ A_____-V_____
Prin răspunsul la întâmpinare formulat de apelant se invoca următoarele:
Atât instanța de judecată cât și intimata reclamată consideră că momentul de la care a început să curgă termenul de prescripție, este data de 4 iunie 2013, data rămânerii irevocabile a hotărârii pronunțată în dosarul nr.4734/62/201 al Tribunalului B_____.
Instanța de judecată a pronunțat o hotărârea nelegală și netemeinică înlăturând toate apărările pârâtului privitoare la data începerii curgerii termenului de prescripție. Urmează ca instanța de apel să aprecieze asupra următoarelor momente în care începe să curgă termenul de prescripție :
- 3o ianuarie 2008 – data intabulării în CF a contractului de donație autentificat sub nr. 175/2oo8. Înscrierea în CF are un efect de opozabilitate față de terți potrivit art.2o alin.1 din Legea nr. 7/1996 republicată
- dar nu mai târziu de 7 mai 2010 data formulării ce formează obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX al Tribunalului B_____, prin care s-a solicitat a constatarea nulității actului de donație nr. 175/2oo8.
În probațiune, în apel s-a dispus atașarea dosarului civil nr. XXXXXXXXXXXX în care s-a pronunțat decizia civilă nr.130/15.11.2011 de către Curtea de Apel B_____, irevocabilă prin decizia ICCJ 2203/04.06.2013, ce constituie titlul executoriu pentru creanța reclamantului, s-au depus înscrisuri în scopul justificării rulajelor financiare în conturile bancare ale pârâtului .
Analizând apelul formulat, instanța constată că nu este fondat.
Prin încheierea de ședința din 05.09.2014, ce constituie și încheierea de amânare a pronunțării, Tribunalul B_____, pentru a dispune asupra excepțiilor invocate de pârât, respectiv excepția autoritarii lucrului judecat și prescripția dreptului material la acțiune a trebuit să stabilească și legea aplicabilă, respectiv dispozițiile codului civil aplicabile acțiunii revocatorii.
Așadar a stabilit că speței îi sunt aplicabile dispozițiile vechiului cod civil în materia acțiunii pauliene și prin urmare și dispozițiile referitoare la prescripția dreptului material la acțiune reglementate de decretul Lege 167/1958. Argumentele instanței de fond sunt corecte, deoarece, nu pot fi aplicate dispozițiile art.1564 din noul Cod. civil pentru calculul termenului de prescripție în vederea stabilirii exercitării în termen a acțiunii pauliene, iar soluționarea pe fond a cererii să fie supusă regulilor art.975 Cod civil vechi. Se observa că, în motivele de apel, apelantul, deși critică sentința instanței de fond pentru nelegalitate sub aspectul aplicării greșite a legii, arătând că trebuie să fie aplicate dispozițiile codului civil nou la soluționarea excepției prescripției dreptului material la acțiune, în ceea ce privește critica hotărârii sub aspectul fondului, se invocă neîntrunirea condițiilor prevăzute de art. 975 Codul civil vechi.
Instanța de apel reține că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil, în ceea ce privește acțiunea revocatorie și prescripția acesteia, așa cum rezultă din dispozițiile art. 116 din Legea nr. 71/2011, de punere în aplicare a Noului Cod civil.( ART. 116- Dispozițiile art. 1.558 - 1.565 din Codul civil ce reglementează condițiile de exercitare a acțiunilor pauliene, se aplică și creditorilor ale căror creanțe s-au născut înainte de data intrării sale în vigoare, dacă scadența se situează după această dată.) Suntem în situația unei creanțe născute înainte de _____________________ Noului Cod civil, rezultată din împrumuturile din 20.09.2005 și 30.09.2006 dintre reclamant și pârâtul S____ A_____, recunoscute de pârât prin declarațiile autentificate din 5975/20.09.2005 și 2264/02.11.2006 cu scadență situată tot înainte de această dată, respectiv în 31.01.2008, iar această interpretare în drept a stării de fapt reținute la fond, este corectă.
Așadar, în speță, deși acțiunea este promovată după data intrării în vigoare a noului cod civil, instanța de fond, în mod corect, a reținut că sunt aplicabile prevederile vechiului cod civil atât pentru stabilirea termenului de prescripție pentru exercitarea acțiunii revocatorii, cât și pentru soluționarea pe fond a acesteia, neputându-se face o aplicare a unor norme de drept material diferite în cadrul aceluiași litigiu în scopul dezlegării acelorași chestiuni de drept.
În ceea ce privește normele aplicabile curgerii termenului de prescripție, rezultă că, indiferent de legea aplicabilă, termenul de prescripție se calculează în funcție de două momente alternative: data la care creditorul a cunoscut, respectiv data la care creditorul trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul atacat.
Așadar, ambele momente sunt raportate la data cunoașterii prejudiciului și nu la data încheierii contractului de donație supus acțiunii pauliene sau la data publicării încheierii contractului de donație în CF (în speță 30.01.2008).
Indiferent de legea aplicabilă ( decretul 167/1958 sau Noul cod civil), termenul de prescripție ce începe să curgă în ambele variante legislative, de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul.
Decizia de RIL nr.1/2014, justifică aplicarea vechiului Cod civil în materia prescripției și pentru soluționarea prezentei acțiuni revocatorii, chiar dacă este dată în interpretarea și aplicarea dispozițiilor din Noul Cod civil, referitoare la prescripția extinctivă, deoarece reglementează interpretarea unor norme tranzitorii în materia prescripției extinctive . Conform art. 201 din Legea 71/2011 și deciziei de RIL indicate prescripțiile începute anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, împlinite sau neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse legii vechi, în speță art.18 din Decretul 167/1958, iar contracte încheiate sub imperiul legii vechi sunt supuse dispozițiile legii vechi, cu privire la încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea lor.
In consecința, acțiunea revocatorie ce vizează contractul de donație încheiat între pârâții S____, tata și fiică, autentificat sub nr.175/29.01.2008 este suspusa dispozițiilor codului civil vechi atât pentru termenul de prescripției a dreptului material la acțiune , cât și pentru condițiile de exercitare a acesteia. Termenul de prescripție este de 3 ani conform art.3 și 8 din Decretul 167/1958 și nu de un an cum prevede art.1564 Cod civil nou, deoarece, potrivit art.116 din Legea 71/2011, de punere in aplicarea a noului cod civil, în speță , cum s-a arătat mai sus, nu sunt aplicabile dispozițiile codului nou civil.
In ceea ce privește momentul de curgere a termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul lege 167/1958, este data de la care creditorul, respectiv reclamantul în speță a cunoscut prejudiciul produs de pârâtul S____ prin actul juridic încheiat în scopul fraudării intereselor intimatului reclamant. Așadar, „ prejudiciul” constituie atât condiție pentru intentarea acțiunii pauliene, el trebuind în acest caz , să fie deja creat la momentul exercitării acțiunii, dar și condiție pentru stabilirea momentului curgerii prescripției extinctive în exercitarea acțiunii pauliene.
„Prejudiciul nu există decât în caz de insolvabilitate a debitorului. Atâta timp cât debitorul este solvabil, actele sale , chiar frauduloase, nu prejudiciază pe creditori. Prin urmare, pentru a fi atacat actul debitorul trebuie să fi pricinuit sau să fi agravat insolvabilitatea sa . Proba insolvabilității se face în genere prin urmărirea și executarea bunurilor debitorului” (decizia de speță 4126/19.05.2005 secția I civilă a ICCJ ).
Argumentele instanței de fond se pliază pe argumentele juridice exprimate și de ICCJ în decizia de speță citată, în sensul că momentul cunoașterii prejudiciului în scopul stabilirii datei de curgere a termenului de prescripție extinctivă de 3 ani este stabilit la fond , în mod corect, prin raportare la pronunțarea deciziei 130/15.11.2011 de către Curtea de Apel B_____ în dosar civil nr. XXXXXXXXXXXX – fila 17 vol. I dosar fond, deoarece, prin această decizie ce are caracter definitiv, putând fi pusă in executare, s-a stabilit întinderea creanței creditorului DE L________ A____ față de debitorul său S____ A_____, iar în decursul anilor scurși de la data pronunțării acestei decizii, ce este titlul executor și până la momentul promovării acțiunii revocatorii 04.12.2013, fiind pornită executarea silită de către creditor încă din 13.06.2012 conform încheierii de încuviințare a executării silite pronunțata în dosarul civil xxxxx/197/2012 al Judecătoriei B_____, creditorul a fost in imposibilitate să valorifice creanța sa, aspect dovedit cu înscrisurile depuse la fond și în apel reprezentând „ publicații de vânzare imobiliară” pentru terenurile paratului S____ din localitățile B___ și C_______ , județul B_____.
Pentru aceste argumente, nu vor fi primite criticile apelantului referitoare la constatarea ca prescrisa a cererii reclamantului, momentele de curgere a termenului de prescripție de 3 ani în temeiul art.3 și 8 din Decretul Lege 167/58 nefiind cele indicate de apelant, respectiv data înscrierii în CF a actului de donație a cărei revocare se solicită -30.01.2008- și nici data de 07.05.2010, de înregistrare pe rolul Tribunalului B_____ a litigiului anterior, ce a făcut obiectul dosarului XXXXXXXXXXXX în care s-a pronunțat titlul executor, respectiv decizia civila nr.130/15.11.2011 a Curții de Apel B_____, rămasă irevocabilă în 04.06.2013, prin respingerea recursului, precum nici data de 19.05.2010 ce reprezintă data notarii în cf a procesului din dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.
Nu se poate raporta curgerea prescripției de 3 ani la data înregistrării litigiului anterior, din dosarul XXXXXXXXXXXX, deoarece s-ar înfrânge aspectele dezlegate cu putere de lucru judecat in acel litigiu prin hotărârile judecătorești pronunțate, în care s-a reținut ca motiv al respingerii petitului privind constatarea nulității absolute a contractului de donație autentificat sub nr. 7062/31.02.2008 încheiat între S____ A_____ și S____ S_____, că trebuie dovedită starea de insolvabilitate a debitorului în procedura executării silite asupra creanței stabilite prin hotărâre judecătorească în favoare creditorului De L________, ori în prezenta cauză, reclamantul chiar acest aspect îl probează . Este adevărat că cele doua acțiuni au obiect diferit și temei de drept diferit pentru pretențiile referitoare la înlăturarea efectelor contractului de donație fie pe calea constatării nulității absolute, fie pe calea acțiunii revocatorii, însă hotărârea judecătorească pronunțată irevocabil în dosarul anterior, respectiv în dosarul XXXXXXXXXXXX nu paralizează dreptul la acțiune în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât instanța de fond , în prezentul dosar civil, a respins excepția autorității lucrului judecat a deciziei 130/2011 a Curții de Apel B_____ pronunțate în dosarul XXXXXXXXXXXX, iar dispoziția instanței cu privire la soluționarea acestei excepții nu a fost atacată. Astfel, deși apelantul pârât atacă și încheierea din 05.09.2014, critică dispozițiile din această încheiere doar sub aspectul soluționării excepției prescripției dreptului material la acțiune.
Un alt argument pentru care nu poate fi primită susținerea apelantului conform căreia se arată că reclamantul a cunoscut întinderea prejudiciului cauzat prin încheierea actului de donație încă de la data formulării acțiunii din dosarul XXXXXXXXXXXX, deoarece a cerut constatarea nulității acestui act juridic se regăsește chiar în considerentele sentinței 211/2011 a Tribunalului B_____ din care rezultă că la data promovării acelei acțiuni, nu era constatată starea de insolvabilitate a debitorului pârât și nu se poate reține că acesta, la acel moment –07.05.2010, data cererii de chemare in judecata din dosarul XXXXXXXXXXXX- a cunoscut că prin încheierea actului de donație către fiica sa își provoacă sau agravează această stare, acționând în frauda intereselor reclamantului. In acest mod se oferă răspuns juridic și susținerilor apelantului ce țin de soluționarea pe fond a prezentei cauze, cu privire la necesitatea dovedirii condițiilor de admisibilitate a acțiunii pauliene la momentul promovării acțiunii, cu precizarea că, din probatoriul administrat în prezenta cauză în fond și apel, se găsesc justificate condițiile promovării acțiunii pauliene la momentul înregistrații prezentei acțiuni în dosarul de față cu nr. XXXXXXXXXXXX.
Așadar, nefiind primit ca termen de curgere a prescripției extinctive data de 07.05.2010 indicată de apelantul pârât, pentru argumentele arătate, se reține că instanța de fond a stabilit corect că acțiunea pauliana înregistrată în prezenta cauza la data de 04.12.2013 este formulată in termen, prin raportare la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței din dosarul XXXXXXXXXXXX având ca obiect principal stabilirea dreptului de creanță al reclamantului De L________ A____ față de debitorul sau pârâtul S____ A_____, respectiv la data de 04.06.2013, acțiunea fiind în termen și prin raportare la momentul rămânerii definitive a sentinței, respectiv 15.11.2011, prezumându-se că prin pronunțarea deciziei 130/2011 a Curții de Apel B_____, definitivă, potrivit art.377 Cod procedură civilă, investită cu formulă executorie potrivit art. 376 alin. 1 Cod procedură civilă, creditorul putea porni executarea silită, ceea ce s-a și întâmplat, anterior obținerii soluției instanței de recurs de respingere a recursului debitorului împotriva deciziei 130/2011.
Pe de alta parte, s-ar putea aprecia litigiul anterior din dosar civil XXXXXXXXXXXX, ca fiind un motiv de întrerupere a prescripției potrivit art. 16 din Decretul 167/1958 dată fiind soluția de admitere a acțiunii în pretenții a reclamantului De L________ A____ împotriva debitorului său, apelantul de față..
Pentru toate aceste motive, instanța va respinge critica apelantului față de încheierea din 05.09.2014 și față de sentința 146/2014 ce țin de soluționarea excepției prescripției dreptului material la acțiune și implicit de stabilirea momentului cunoașterii prejudiciului și drept condiție de admisibilitate a acțiunii pauliene.
In legătură cu motivele apelantului pârât ce țin de condițiile de admisibilitate a acțiunii pauliene și de analiza probatoriului administrat la fond în dovedirea acestora, instanța de apel, raportat și la probatoriul administrat în apel, respectiv înscrisuri, constată că sentința instanței de fond trebuie păstrată, fiind dată cu aplicarea și interpretarea corecta a dispozițiilor art. 975 Cod civil vechi.
Pentru admiterea acțiunii revocatorii este necesară îndeplinirea mai multor condiții, respectiv actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu, prejudiciu care constă în faptul că debitorul și-a cauzat sau și-a mărit o stare de insolvabilitate, frauda debitorului care a avut cunoștința de rezultatul păgubitor al actului față de creditor, creditorul să aibă o creanța certă, lichidă și exigibilă, complicitatea la frauda a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat. Acțiunea pauliană va reuși în condiții mai lesnicioase dacă actul suspus revocării este un contract cu titlu gratuit - cum este cazul în speță - fiind suficient să se dovedească frauda săvârșită de către debitor, iar nu și participarea la frauda a terțului dobânditor ( G. B____, L. S___________ – instituții de drept civil).
In speță, condițiile admiterii acțiunii pauliene sunt indeplinite, iar instanța de fond a surprins corect acest aspect..
Creanța creditorului reclamant este anterioară actului a cărui revocare se cere, respectiv a donației autentificate sub nr. 175/29.01.2008, iar acest aspect rezultă din declarațiile autentificate date chiar de pârâtul S____ A_____ prin care acesta recunoaște că a primit suma de 200.000 euro de la reclamant in 20.09.2005, urmând să o restituie in 31.08.2006 și suma de 300.000. euro primită în 30.09.2006, urmând să o restituie până în 30.09.2007. Termenul de restituire s-a prelungit până în 31.01.2008 pentru ambele credite, iar din toata suma împrumutată de pârât de la reclamant a fost restituită doar suma totală de 65.000 euro ( 20.000 euro restituiți în 23.11.2007, 10.000 euro restituiți în 19.09.2008, 35.000 euro restituiți în 13.07.2006), rămânând de achitat suma de 435.000 euro așa cum s-a stabilit irevocabil prin decizia civilă 130/15.11.2011 a Curții de Apel B_____. Așadar, creanța reclamantului față de pârât se plasează anterior încheierii donației, iar intenția pârâtului de a–și proteja proprietatea din B_____ _________________ față de o eventuală executare silită, prin întocmirea donației este evidentă, din moment ce la actul de donație a fost autentificat cu doar doua zile înainte de a deveni scadentă creanța de 500.000 euro, prin această măsura pârâtul mărindu-și starea de insolvabilitate, prin diminuarea patrimoniului. Faptul că, deși pârâtul a recunoscut creanța întocmind cele doua declarații autentificate de recunoaștere, nu a achitat debitul în mod voit, rezultă din litigiul anterior derulat între părți, care confirmă faptul că pentru recuperarea creanței reclamantul avea nevoie de un titlu executoriu, ceea ce a și obținut prin decizia civilă nr. 130/2011.
_____________________________ plății sumei împrumutate, pârâtul a încheiat cu reclamantul trei acte juridice reprezentând ”promisiuni de vânzare cumpărare”, pentru trei imobile proprietatea paratului S____ A_____: imobilul teren de 3300mp înscris în CF xxxxxx B___, situat în ____________________________________, imobilul teren de 6700 mp înscris în CF xxxxxx C_______ situat în _____________________________ și imobilul apartament compus din 2 camera și dependințe situat in B_____, ________________________ înscris in CF xxxxx B_____ , însa aceste promisiuni de vânzare nu au mai fost perfectate așa cum rezultă din considerentele hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiul anterior cu nr.XXXXXXXXXXXX.
Cu toate acestea, după pronunțarea deciziei civile nr.130/15.11.2011 de către Curtea de Apel B_____, ce constituie titlul executoriu al reclamantului pentru creanța sa față de pârât, s-a declanșat procedura executării silite asupra acestor imobile, fiind constituit dosarul execuțional 429/2012 al Biroului Ex. Jud. D____ S______, iar până în momentul soluționării prezentului apel nu s-a reușit să se valorifice niciunul din imobile, iar pârâtul nu a efectuat decât o plată de 11.000 euro din totalul creanței, în data de 18.03.2013 conform dovezii fila 44 dosar apel ( contract de cesiune creanțe încheiat în data de 18.03.2013 la cab av. N_______ F________). Executarea silită a fost extinsă și asupra dreptului de uzufruct viager constituit în favoarea pârâtului S____ A_____ asupra imobilului din B_____ ________________ ce face obiectul donației a cărei revocare se solicită, iar potrivit actului de adjudecare din 21.07.2014 emis în dosar execuțional 429/2012 acest drept s-a vândut numitului C______ M____ despre care intimatul reclamant a afirmat că este fostul socru al pârâtului S____ A_____ , cu suma de 23.900 euro.
Se observă din actele dosarului execuțional, respectiv publicațiile de vânzare și procesele verbale de evaluare a imobilelor supuse executării silite că valoarea celor trei imobile urmărite silit: doua terenuri și apartamentul din B_____ __________________________________ de aproximativ 239.200 euro (filele 43,54,83, vol. I dosar fond si 202 vol. II dosar fond), ceea ce reprezintă jumătate din valoarea creanței reclamantului. Deci, chiar și în situația în care s-ar finaliza executarea silită cu vânzarea acestor imobile , creanța reclamantului nu ar fi acoperită, în acest fel justificându-se insolvabilitatea debitorului pârâtul S____ A_____. Așa cum s-a arătat mai sus, contrar susținerilor apelantului, proba insolvabilității debitorului se face în genere prin urmărirea și executarea bunurilor debitorului, ceea ce s-a realizat în speță și s-a probat cu înscrisurile din dosarul execuțional – filele: 47 dosar apel, , 111, 112, 114, 172 dosar fond vol. II , procese verbale de publicație de vânzare începând din 17.12.2012 pana la 21.07.2014 când s-a reușit doar adjudecarea dreptului de uzufruct viager aferent imobilului din B_____ ________________. „Dacă executarea nu este finalizată, întrucât debitorul nu a avut bunuri din care creditorul sa fie îndestulat, sunt dovedite atât prejudiciul, cât și insolvabilitatea debitorului” –ICCJ decizia civilă 4126/2005 secția I civilă.
Nu poate fi acceptată susținerea apelantului pârât prin care arată că este un debitor solvabil având și alte proprietăți și firme în Franța, deoarece, din istoricul tranzacțiilor imobiliare și derularea operațiunilor contabile, rezultă că, la momentul introducerii acțiunii revocatorii, moment la care trebuie apreciate existența prejudiciului și a stării de insolvabilitate a debitorului, în 04.12.2013, cele mai valoroase imobile ale debitorului , respectiv imobilul casa din Franța, Strasbourg, 39 Rue de la Carpe Haute și imobilul hală de producție din B_____ șoseaua Cristianului nr.12 au fost vândute în 16.03.2010 – primul - cu suma de 740.000 euro , iar al doilea cu 600.000 euro în 31.01.2008, încasându-se 100.000 euro la încheierea contractului și restul prețului urmând să fie încasat în opt rate lunare de cate 62.500 euro, începând cu 20.02.2008, fără a se achita voluntar nicio suma și pentru creditul avut față de reclamant, deși devenise scadent. Din dinamica patrimoniului debitorului expusă chiar de acesta la fila 142 vol. I dosar fond, ar rezulta că o parte din sumele încasate din aceste vânzări au fost cheltuite la scurt timp de pârât pentru cumpărarea a 75.000 părți sociale de la reclamantul DE L________, reprezentând 15% din capitalul social al societății L____ Internațional la care erau asociați reclamantul și pârâtul pentru suma de 160.000 euro, și pentru achitarea unor credite acordate în perioada 2003-2010, societății SCI S____ la care apelantul pârât este asociat în proporție de 99%, credite în valoare de 180.868 euro.
Prin urmare, chiar dacă apelantul pârât susține că a fost tot timpul solvabil, nu face dovada achitării voluntare a vreunei sume de bani din „încasările” obținute prin vânzarea imobilelor arătate, singurele încasări în contul acestei datorii realizându-se după începerea executării silite, în 18.03.2013 suma de 11.000 euro prin contractul de cesiune creanță - fila 44 dosar apel , și suma de 23.900 euro prin adjudecarea dreptului de uzufruct viager asupra casei din B_____ ________________, justificând astfel și reaua credință, debitorul preferând sa fie executat silit, având reprezentarea faptelor sale constând în protejarea imobilului din B_____, ___________________, prin întocmirea donatiei catre fiica sa, singurul imobil în momentul de fața care ar fi mai valoros și ar putea acoperi o parte importantă din creanța rămasă de achitat.
In ceea ce privește veniturile apelantului rezultate din declarațiile anuale și din extrasele bancare de cont, se constată că, nu rezultă certitudinea solvabilității debitorului raportat la o creanța așa de mare pe care o înregistrează reclamantul față de pârât și nici nu rezultă perspectiva achitării acesteia, din contră aceste dovezi întăresc convingerea instanței că la momentul promovării acțiunii, rulajele financiare în conturile apelantului nu descopereau decât o „imposibilitate financiară’ a acestuia de a-și onora creanța demult scadentă, din moment ce din declarațiile de venit anuale rezultă că veniturile anuale impozabile realizate de pârât din 2008- 2012 au scăzut. De asemenea, din înscrisurile reprezentând extrase de cont pentru conturile bancare deținute în Franța de apelant( CIC Bank Privee) ce prezintă soldul creditor și debitor pentru apelant pe intervalul de timp aprilie 2008- martie 2010, rezultă o scădere a soldului creditor, ajungându-se ca la 31.03.2010 să se înregistreze sold debitor .
Intenția pârâtului de fraudare a reclamantului a fost corect reținută de instanță, din moment ce, actul de donație s-a încheiat cu doua zile înainte de a deveni scadente sumele împrumutate consemnate în cele doua declarații autentificate, iar rezultatul păgubitor pentru creditor era cunoscut de apelant, consecința donației fiind scoaterea acestui imobil din patrimoniul apelantului debitor și implicit de la executarea silită, apelantul intenționând să conducă o eventuală executare silită doar asupra bunurilor pe care și le-a păstrat în patrimoniu, cele care sunt și în prezent suspuse executării silite și au făcut și obiectul promisiunilor de vânzare ca și garanții ale creditului oferit de reclamant.
Nu se poate reține apărarea apelantului conform căreia donația atacată reprezintă o desocotire foștilor soți S____ în urma divorțului în scopul asigurării viitorului fiicei acestora, deoarece bunul imobil ce face obiectul donației este un bun propriu al apelantului după cum rezultă din înscrierea din CF și din conținutul donației, nu intră la masa bunurilor partajabile și nici nu s-a dovedit o înțelegere între foștii soți de această natură.
Efectele admiterii acțiunii revocatorii este inopozabilitatea actului atacat față de creditori, în sensul că bunul va putea fi urmărit de reclamantul în speță ca și cum nu ar fi ieșit niciodată din patrimoniul debitorului, în scopul reparării prejudiciului suferit, fiind posibil, în funcție de disponibilitatea terțului dobânditor să păstreze bunul oferind creditorului suma de bani necesară satisfacerii creanței sale. Prin urmare nici critica referitoare la greșita aplicare a art.975 Cod civil referitoare la efectele acțiunii revocatorii din finalul motivelor de apel, nu este fondată.
Pentru toate aceste considerente, se impune păstrarea dispozițiilor încheierii din 05.09.2014 cât și ale sentinței civile 146/22.09.2014 atacate.
În temeiul art. 453 alin.1, raportat la art. 452 si 394 din noul Cod de procedură civilă, fiind depusă în termen dovada cheltuielilor de judecată avansate de intimat in apel, instanța va dispune obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată suportate de intimat constând în onorariu avocat - 9.003 lei – si contravaloare transport de 555 lei pentru deplasări la termenele din apel efectuate de avocatul intimatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge apelul formulat de apelantul pârât S____ A_____ V_____ împotriva încheierii din 5 septembrie 2014 și a sentinței civile nr. 146 din 22 septembrie 2014, pronunțate de Tribunalul B_____, pe care le păstrează.
Obligă apelantul S____ A_____ V_____ să plătească intimatului reclamant De L________ A____ M____ Adrien suma de 9.558,6o lei cheltuieli de judecată în apel .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 11 iunie 2015.
Președinte , Judecător,
A___ P_________ C_____ M____ T___
Grefier,
M______ C_______
red. A.P – 11.06.2015
tehnored. M.C – 15.06.2015
jud. fond . L.S_____
5 exemplare