ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ARADoperator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 405

Ședința publică din 29 ianuarie 2013

Președinte: C_____ B____

Grefier: R_____ M______

Pe rol fiind pronunțarea în acțiunea pauliană formulată de reclamanta B___ M______, în contradictoriu cu pârâții C___ D_____, C_______ G______, V______ A_____ C_______, N____ Z___, N____ T_____ și N____ L____ R_____.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2014, în prezența reclamantei asistată de avocat G____ R_____, a reprezentantului pârâților C___ D_____ și C_______ G______, avocat I______ D__ și a reprezentantului pârâților V______ A_____ C_______, N____ T_____, N____ L____ R_____ și N____ Z___, avocat B_____ I______, fiind consemnate în încheierea din acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 29 ianuarie 2013.

S-a făcut referatul, constatându-se că reclamanta a depus concluzii scrise.

JUDECĂTORIA

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXX/18.06.2013, reclamanta B___ M______, în contradictoriu cu pârâții C___ D_____, C_______ G______, V______ A_____ C_______, N____ Z___, N____ T_____ și N____ L____ R_____, a solicitat revocarea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 2735/17.08.2011 și nr. 29/25.01.2013 privind imobilul din A___, _______________________, _________________ CF xxxxxx-C1-U7 A___, cu revenirea imobilului în patrimoniul pârâților C___ D_____ și C_______ G______, cu cheltuieli de judecată.

În esență, în motivarea acțiunii, reclamanta arată că a achiziționat imobilul situat în A___, _______________________, ___________________, de la pârâții C___ D_____ și C_______ G______, care l-au deținut în mod fraudulos. Prin sentința penală nr. 327/08.02.2012 a Judecătoriei A___, rămasă definitivă, pârâții C___ și C_______ au fost condamnați penal iar reclamantei, în calitate de parte civilă, i-a fost admisă în parte acțiunea civilă devenind astfel creditoarea pârâților pentru suma de 60.000 euro, însă i-a fost respinsă cererea de instituire a sechestrului asigurător cu privire la imobil, cerere care a fost formulată și în faza de urmărire penală și care a fost, de asemenea, respinsă.

În aceste condiții, în urma respingerii cererii de instituire a sechestrului, imobilul a făcut obiectul unor înstrăinări succesive, pârâții C___ D_____ și C_______ G______ înstrăinându-l în mod fraudulos pârâtei V______ A_____ C_______, care, de asemenea, l-a înstrăinat pârâtei N____ Z___, iar aceasta din urmă a constituit un drept de uzufruct viager în favoarea nepoatei sale, N____ L____ R_____. Prin aceste operațiuni succesive, i s-a creat un prejudiciu constând în imposibilitatea de a-și mai recupera creanța deținută împotriva pârâților C___ și C_______, iar aceștia din urmă, cu concursul celorlalți pârâți, și-au creat în mod intenționat starea de insolvabilitate, tocmai pentru a se sustrage de la obligația de plată a prejudiciului creat reclamantei.

Prin concluziile scrise, reclamanta mai arată că admiterea acțiunii, având ca efect inopozabilitatea față de ea a celor două contracte, determină posibilitatea de a-și valorifica dreptul de creanță prin intermediul mijloacelor specifice executării silite, în cauză certificându-se îndeplinirea tuturor condițiilor de admisibilitate a acțiunii.

În drept, invocă dispozițiile art. 1562 și 1718 Cod civil.

Prin întâmpinare, pârâții C___ D_____ și C_______ G______ invocă excepțiile necompetenței materiale și prescripției, iar pe fond solicită respingerea acțiunii, arătând că lipsește unul din elementele acțiunii pauliene, respectiv frauda pârâților, întrucât între C___ D_____ și C_______ G______, pe de-o parte, și V______ A_____ C_______, pe de altă parte, s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare perfect valabil, pârâții primind în schimbul proprietății imobilului prețul corect de la V______ A_____ C_______.

În drept, invocă dispozițiile art. 1652, 1653, 1564, 1565 Cod civil.

Prin întâmpinare, pârâții V______ A_____ C_______, N____ Z___, N____ T_____ și N____ L____ R_____ invocă necompetența materială și prescripția acțiunii, iar pe fond solicită respingerea acțiunii, arătând totodată că acțiunea este inadmisibilă întrucât nu pot fi cumulate într-o singură cerere atât o acțiune în constatarea nulității cât și o acțiune pauliană, ambele îndreptate împotriva acelorași contracte. Pârâta V______ A_____ C_______ a fost de bună-credință la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, contractul nu a fost încheiat cu intenția de a frauda interesele reclamantei, întrucât nu a avut cunoștință de existența reclamantei sau a vreunei creanțe deținută de aceasta împotriva pârâților-vânzători C___ D_____ și C_______ G______, și, în plus, în cartea funciară nu exista vreo mențiune în acest sens.

Pârâta V______ A_____ C_______ a plătit efectiv prețul, un preț real, sincer și serios, iar în aceste condiții nu se poate aprecia că o atare vânzare ascunde din partea părților (vânzător și cumpărător) o intenție de fraudare sau o complicitate la o atare fraudă, în plus, imobilul a fost înstrăinat de pârâta V______ la peste un an de la achiziționare, astfel că nu se poate reține ideea unor operațiuni frauduloase.

În drept, invocă dispozițiile art. 14, art. 883 și art. 1562-1565 Cod civil.

În replică, prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta solicită respingerea excepțiilor invocate, iar cu privire la fondul cauzei arată că la momentul încheierii primului act fraudulos deținea deja o creanță împotriva pârâților C___ și C_______, creanță ce rezultă din procesul penal ca urmare a condamnării acestor pârâți pentru înstrăinarea unui imobil fără a avea calitatea de proprietar, cele două contractele de vânzare-cumpărare încheiate ulterior fiind încheiate în frauda drepturilor ei și cu concursul tuturor pârâților.

În probațiune, s-au administrat înscrisuri, respectiv contractele de vânzare-cumpărare nr. 2735/17.08.2011 și nr. 29/25.01.2013, sentința penală nr 327/08.02.2012 a Judecătoriei A___ și minuta deciziei penale nr. 765/R/17.05.2012 a Curții de Apel Timișoara, plângerea penală înregistrată la data de 23.04.2008 la P________ de pe lângă Judecătoria A___, extrase de carte funciară, acte din dosarul execuțional nr. 217/2013 al B__ G____ A________, alte înscrisuri, precum și proba cu interogatoriul pârâtelor V______ A_____, N____ Z___ și N____ L____ și cu martorii Polonyi A______ și T_____ G______.

Excepțiile necompetenței materiale și prescripției dreptului la acțiune au fost respinse prin încheierea ședinței din 25.09.2013, pentru motivele acolo arătate (f.84).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamanta B___ M______ are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâților C___ D_____ și C_______ G______ în sumă de 50.500 euro și 16.408 lei, titlul executoriu constând în sentința penală nr. 327/08.02.2012 pronunțată de Judecătoria A___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, definitivă în urma respingerii recursului prin decizia penală nr. 765/R/17.05.2012 a Curții de Apel Timișoara (f.7-12).

În baza acestui titlu executoriu, reclamanta s-a adresa Biroului Executorului Judecătoresc G____ A________ care a deschis dosarul de executare nr. 217/2013 în vederea executării silite a pârâților debitori pentru suma de 50.500 euro și 28.991 lei, actele de executare atestând însă că pârâții nu dețin bunuri supuse urmăririi silite.

În cursul procesului penal, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP M______ E______ sub nr. 2735/17.08.2011, inculpații-pârâți C___ D_____ și C_______ G______ au vândut pârâtei V______ A_____ C_______ imobilul situat în A___, _______________________, ________________ în CF xxxxxx-C1-U7 A___, pârâtă care, la rândul său și prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP Ț___ M____ sub nr. 29/25.01.2013, înstrăinează imobilul pârâtei N____ Z___, căsătorită cu N____ T_____, aceasta din urmă constituind și un drept de uzufruct viager în favoarea pârâtei N____ L____ R_____, nepoata pârâtei N____ Z___ (f.4-6).

În drept, în raport de prevederile art. 116 din Legea nr. 71/2011, în cauză sunt aplicabile dispozițiile noului Cod civil, iar conform art. 1562 Cod civil, dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate; un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract putând fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.

Așadar, acțiunea revocatorie (pauliană) întemeiată pe dispozițiile art. 1562 Cod civil (art. 975 din vechiul cod) este acea acțiune prin care creditorul poate cere declararea ca inopozabile pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în vederea prejudicierii sale, prin prejudicierea creditorului înțelegându-se faptul că prin încheierea actelor atacate debitorul își mărește sau creează o stare de insolvabilitate.

Pentru a putea fi admisă o acțiune revocatorie este necesară îndeplinirea mai multor condiții, respectiv actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu, să existe frauda debitorului, creditorul să aibă o creanță certă, lichidă, exigibilă și, în principiu, anterioară actului atacat și complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat, condiții care în speță sunt întrunite. Astfel:

1. Actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu.

În acest caz prejudiciul constă în faptul că, prin actul pe care îl atacă, debitorul și-a cauzat sau și-a mărit starea de insolvabilitate. În cauză, este evident că prin vânzarea imobilului din A___, _______________________, _________________ CF xxxxxx A___, pârâții C___ D_____ și C_______ G______ și-au creat o stare de insolvabilitate, pârâții nefăcând dovada că ar deține în proprietate alte bunuri mobile sau imobile care ar putea fi urmărire de reclamantă.

2. Frauda debitorului.

Această condiție constă în aceea că debitorul a avut cunoștință de rezultatul păgubitor al actului față de creditor, el dându-și seama că prin încheierea acelui act și-a creat sau și-a mărit o stare de insolvabilitate, nefiind necesar ca atitudinea subiectivă a debitorului să îmbrace forma intenției (dolului) de a-l păgubi pe creditor. În speță, pârâții C___ D_____ și C_______ G______ au cunoscut faptul că singurul bun care putea fi urmărit silit de reclamantă este cota lor parte din imobilul vândut și au cunoscut faptul că, prin vânzarea acestui bun, va pune pe reclamantă în imposibilitatea de a-i executa silit, depoziția martorului T_____ G______ și interogatoriul pârâtei N____ L____ R_____ confirmând că pârâții au vândut imobilul datorită procesului penal avut (f.110 și 115).

3. Creditorul să aibă o creanță certă, lichidă, exigibilă și, în principiu, anterioară actului atacat.

Așa cum s-a arătat, reclamanta deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâților C___ D_____ și C_______ G______ în sumă de 50.500 euro și 16.408 lei, conform titlului executoriu reprezentat de sentința penală nr. 327/08.02.2012 a Judecătoriei A___. Într-adevăr, sentința penală a rămas definitivă ulterior încheierii primului contract de vânzare-cumpărare atacat, însă plângerea penală împotriva celor doi pârâți, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals privind identitatea, a fost formulată de reclamantă la data de 23.04.2008 (f.23), deci anterior actelor atacate, prin plângere reclamanta solicitând și instituirea unui sechestru asigurător asupra imobilului în discuție, cerere care i-a fost respinsă în procesul penal (f.11).

4. Complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat

Această condiție constă în faptul că terțul cunoștea că prin încheierea actului atacat debitorul și-a creat sau și-a mărit starea de insolvabilitate. În cauză, probele administrate atestă că pârâtele V______ A_____ C_______, N____ Z___ și N____ L____ R_____ sunt concubina, bunica și respectiv sora pârâtului C___ D_____, toți pârâții cunoscând atât de procesul penal cât și de creanța reclamantei, vânzările succesive fiind făcute în scopul de a sustrage imobilul de la executare silită. De altfel, deși cumpărat de către pârâta N____ Z___, ca bun comun cu soțul său, imobilul a continuat să fie ocupat de pârâții C___ și V______, iar după arestarea pârâtului imobilul a fost ocupat de pârâta V______ (f.66. 110 și 115).

Conform art. 1565 Cod civil, acțiunea pauliană are efecte relative, pentru că prin aceasta se va repara numai prejudiciul suferit de creditoarea reclamantă. Totodată, acțiunea nu are ca efect repunerea părților în situația anterioară, actele atacate fiind declarate inopozabile numai în limita creanței pentru a cărei realizare s-a intentat acțiunea, astfel încât terții dobânditori N____ au posibilitatea păstrării imobilului oferind reclamantei suma de bani necesară satisfacerii creanței sale, în caz contrar hotărârea de admitere a acțiunii revocatorii indisponibilizând bunul până la încetarea executării silite a creanței.

Ca urmare, în temeiul textelor de lege menționate, văzând că sunt îndeplinite condițiile acțiunii revocatorii, instanța va admite în parte acțiunea și în limita creanței de 50.500 euro și 16.408 lei va declara inopozabile față de reclamantă contractele de vânzare-cumpărare nr. 2735/17.08.2011 și nr. 29/25.01.2013, respingând capătul de cerere privind întoarcerea imobilului în patrimoniul pârâților C___ D_____ și C_______ G______.

În fine, în ceea ce privește cheltuielile de judecată, văzând că reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, fiind scutită de plata taxei de timbru prin încheierea din 04.07.2013 pronunțată de Judecătoria A___ în dosar nr XXXXXXXXXXXX/a1, în baza art. 18 și 21 din OUG nr. 51/2008, va obliga pârâții căzuți în pretenții la plata către stat a sumei de 4.754 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta B___ M______ (CNP xxxxxxxxxxxxx) cu domiciliul în A___, ____________________, în contradictoriu cu pârâții C___ D_____ (CNP xxxxxxxxxxxxx) și C_______ G______ (CNP xxxxxxxxxxxxx), ambii cu domiciliul procesual ales în A___, ___________________, _____________ (la Cabinet Avocat I______ D__), V______ A_____ C_______ (CNP xxxxxxxxxxxxx), N____ Z___ (CNP xxxxxxxxxxxxx), N____ T_____ și N____ L____ R_____ (CNP xxxxxxxxxxxxx), toți cu domiciliul procesual ales în A___, ___________________, _________________ Avocat I______ B_____) și în consecință:

Declară inopozabil față de reclamanta B___ M______ contratul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP M______ E______ sub nr. 2735/17.08.2011, precum și contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP Ț___ M____ sub nr. 29/25.01.2013.

Respinge în rest acțiunea formulată.

Fără cheltuieli de judecată.

Obligă pârâții în solidar la plata către stat (în contul RO 57 TREZ xxxxxxxxxxx XXXXX deschis la Trezoreria A___), a sumei de 4.754 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria A___.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2014.

Președinte,Grefier,

C_____ BrancRamona M______

CB/RM/ 28.02.2014/ 10 ex. din care 8 ex. se comunică cu:

- B___ M______ – A___, ____________________

- C___ D_____ – A___, ___________________, _____________ (la Cabinet Avocat I______ D__)

- C_______ G______ – A___, ___________________, _____________ (la Cabinet Avocat I______ D__)

- V______ A_____ C_______ – A___, ___________________, _________________ Avocat I______ B_____)

- N____ Z___ – A___, ___________________, _________________ Avocat I______ B_____)

- N____ T_____ – A___, ___________________, _________________ Avocat I______ B_____)

- N____ L____ R_____ – A___, ___________________, _________________ Avocat I______ B_____)

- Administrația Finanțelor Publice A___ – A___, _____________________ (după rămânerea definitivă)