Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL M________

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 380/A

Ședința publică de la 28 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE F____ M____

Judecător L____ B________

Grefier M______ B____

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul-creditor M____ M_____ împotriva încheierii din 19.08.2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M___ în contradictoriu cu intimatul-pârât L____ I__, având ca obiect sechestru asigurator.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin încheierea de ședință din data de 17.10.2014 judecarea cauzei a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților și că, potrivit referatului întocmit de grefă, la data de 07.05.2015 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru ca în conformitate cu dispozițiile art.416 și 420 cod procedură civilă să se constate intervenită perimarea.

Constatând că dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni de la data suspendării, instanța invocă din oficiu excepția perimării cererii de apel și rămâne în pronunțare asupra excepției.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vânju M___, la data de 11.07.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul M____ M_____ în contradictoriu cu pârâtul L____ I__, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale pârâtului, până la concurența sumei de 11.532 lei, ce se compune din 10.480 lei dublul sumei c/val preț +492 lei despăgubiri+ 500 lei onorariu avocat +60 lei notare litigiu BCPI Vânju M___.

În motivare, reclamantul a arătat că a formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului, înregistrată pe rolul Judecătoriei Vânju M___, sub nr.1736/332/ 2014, prin care a solicitat instanței de judecată să se pronunțe cu privire la rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.366/12.02.2014 cu consecința repunerii părților în situația anterioară, să oblige pârâtul conform clauzelor contractuale la restituirea sumei de 10.480 lei ce reprezintă dublul sumei de 5.240 lei plătită cu titlu de preț, să oblige pârâtul la plata sumei de 492 lei ce reprezintă despăgubiri ce constau în contravaloare impozit teren, taxele notariale, taxa privind notarea litigiului 60 lei la BCPI Vânju M___, precum și suma de 500 lei onorariu avocat.

Acesta a arătat că la data de 12.02.2014, a încheiat cu pârâtul antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.366/12.02.2014, având ca obiect vânzarea cumpărarea terenului în suprafață de 13.100 m.p. teren arabil situat în extravilanul satului Fântânile N____, ____________________________ M________, compusă din suprafața de 2.500 m.p. situată în T 74, P 65, suprafața de 2.100 m.p. situată în T 39, P 88, suprafața de 1.500 m.p. situată în T 39, P 127, suprafața de 5.000 m.p. situată în T 81, P 100 și suprafața de 5.600 m.p., situată în T 79, P 2.

Prețul vânzării a fost de 5.240 lei preț pe care l-a achitat pârâtului odată cu întocmirea actului la notarul public, antecontractul de vânzare cumpărare fiind semnat de părți fără obiecțiuni.

A mai arătat că, prin antecontractul de vânzare cumpărare s-a convenit ca promitentul cumpărător să întocmească documentația cadastrală și să intabuleze terenul în cartea funciară, să suporte până la încheierea actului autentic costul taxelor și impozitelor către Administrația Fiscală.

Reclamantul a precizat că, la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare, prin art.3 din convenția părților, promitentul vânzător a garantat promitentului cumpărător și a declarat pe proprie răspundere că deține proprietatea terenului ce a făcut obiectul antecontractului, că acest teren nu a făcut obiectul nici unei creanțe, nu a fost scos din circuitul civil, nu l-a înstrăinat sub nici o formă, nu este grevat de sarcini și nu face obiectul nici unei ipoteci.

De asemenea, potrivit. art. 3 alin.3 din convenția părților, promitentul vânzător s-a obligat să nu înstrăineze, închirieze, arendeze terenul unei terțe persoane.

După încheierea antecontractului și plata prețului a început să facă demersurile necesare în vederea intabulării terenului în CF, a achitat așa cum au convenit taxele și impozitele aferente și a plătit costurile necesare pentru întocmirea documentației cadastrale, însă, în urma demersurilor făcute la Biroul de cadastru și publicitate imobiliară Vânju M___, a constatat că terenul ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, a fost înstrăinat către _________________,având nr.cadastral xxxxx.

Promitentul vânzător a manifestat totală rea credință, astfel că se afla în situația de a nu mai perfecta actul în formă autentică fiind evins asupra bunului îndeajuns de însemnat încât dacă ar fi cunoscut evicțiunea nu ar mai fi încheiat actul.

Reclamantul a apreciat că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile legale de admisibilitate pentru instituirea sechestrului asigurător, impuse de art. 952 alin. (1) C.pr.civ pentru înființarea sechestrului asigurator, în sensul că deține o creanță constatată prin act scris ( antecontractul de vânzare-cumpărare și chitanțele privind cheltuielile efectuate) și care este exigibilă (pârâtul a fost notificat să se prezinte în data de 20.06.2014 ora 10.00 la BNP B______ C_____, pentru perfectarea contractului de vânzare cumpărare, dar nu s-a prezentat).

În ceea ce privește temeinicia cererii de instituire a sechestrului asigurător reclamantul a solicitat să se constate că deși el și-a îndeplinit la timp și în totalitate obligațiile asumate, pârâtul și-a micșorat patrimoniul și îl poate micșora în continuare în mod fraudulos și în dauna creditorului, în scopul de a se sustrage de la plata datoriilor, sau eventual de la executarea silită, existând riscul ca debitorul să devină insolvabil, iar creditorul să nu-și poată realiza creanța.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 951 și următoarele C__., cu cheltuieli de judecată.

În dovedirea cererii au fost depuse următoarele înscrisuri: cererea înregistrată la data de 02.07.2014, certificatul de grefă, încheiere de certificare nr. 10/20.06.2014, chitanța ________ nr. xxxxx din 07.07.2014, copie împuternicirea avocațială, antecontract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.366/12.02.2014, note scrise, încheierea din data de 17.07.2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M___, județul M________, practică judiciară, chitanțele privind onorariul de avocat și mediator și chitanța privind dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin încheierea din 19.08.2014 Judecătoria Vânju M___ a respins ca neîntemeiată, cererea de sechestru asigurator, pentru următoarele considerente:

A constatat și a reținut că, potrivit disp. art. 952 alin.1 C. pr. civ., instanța poate încuviința sechestrul asigurator chiar dacă creanța nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micșorat prin fapta sa, asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă ori să-și risipească averea. În aceste cazuri creditorul trebuie să asigure îndeplinirea și a celorlalte condiții prevăzute de alin. 1 și să depună o cauțiune al cărei cuantum va fi fixat de către instanță. Astfel, pe lângă condițiile reglementate de disp. art. 952 alin. 3 C. pr. civ., de care creditoarea a înțeles să se prevaleze, în cauza, pentru admisibilitatea cererii, trebuie îndeplinită și condiția existentei unei creanțe constatate prin act scris.

Așadar, analizând condiția existentei unei creanțe constată prin act scris, instanța a apreciat că această condiție nu este îndeplinită în cauză.

Astfel, este adevărat ca între părți s-a încheiat un antecontract având ca obiect o promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare, în temeiul căruia reclamantul în calitate de promitent cumpărător a achitat cu titlu de preț, suma de 5.240 lei, iar prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Vânju M___ la data de 02.07.2014, acesta a solicitat rezoluțiunea judiciară a antecontractului de vânzare cumpărare, întemeiată pe disp. art. 1549 C.civ.

Or, chiar dacă reclamantul a făcut dovada plății prețului, existența dreptului său de creanță împotriva debitoarei cu privire la această sumă, este condiționată de pronunțarea unei hotărâri judecătorești privind rezoluțiunea antecontractului, ca urmare a unei culpe a debitorului în îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate, întrucât convenția părților nu conține un pact comisoriu apt să conducă de drept la rezoluțiunea actului juridic asumat. Într-o atare situație, la momentul neîndeplinirii obligațiilor de către debitor, în patrimoniul creditorului s-ar fi născut dreptul de a-i pretinde creanța, însa în ipoteza dată, nașterea dreptului reclamantului asupra sumei achitata cu titlu de preț, este condiționată de constatarea judiciară a rezoluțiunii antecontractului de vânzare cumpărare. Prin urmare, reclamantul nu are la acest moment o creanță constatată printr-un act scris împotriva pârâtei, nașterea acesteia fiind condiționată de rezoluțiunea convenției, care presupune dovedirea unei culpe a debitorilor în îndeplinirea obligațiilor asumate, aspecte care desigur urmează a fi tranșate odată cu soluționarea litigiului pe fond.

S-a reținut că, reclamantul din prezenta cauză a formulat o cerere de instituire a unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile, proprietatea pârâtei. Cerința actului scris, ca o condiție de admisibilitate a unei cereri de instituire a unui sechestru, este prevăzută atât pentru situația în care cererea de instituire a sechestrului asigurator este întemeiată pe alin. 1 al art. 952 C. pr. civ. sau pe alin. al 3-lea al aceluiași articol.

Așadar, antecontractul de vânzare-cumpărare, încheiat de părți la data de 11.09.2013, nu poate avea valoarea unui înscris constatator al creanței reclamantului împotriva pârâtului, în temeiul căruia să se poată obține unui titlu executoriu în acțiunea de fond, respectiv de rezoluțiune a antecontractului de vânzare-cumpărare si repunerea părților în situația anterioară, respectiv obligarea promitenților vânzători la restituirea prețului plătit de către promitentul cumpărător. Măsura sechestrului asigurator urmărește să pună la îndemâna creditorului un mijloc de executare al creanței sale, iar existența unui act scris în care să fie constatată creanța reprezintă pentru instanța investită cu soluționarea cererii de instituire a sechestrului un început de dovadă a pertinenței susținerilor creditorului. Prin act scris trebuie să se înțeleagă numai actul constatator al creanței, din textul căruia să rezulte, fără intervenția unor împrejurări străine, elementele raportului juridic încheiat între părți, în special existența datoriei și obligația debitorului de a plăti o anumită sumă de bani.

În antecontractul de vânzare - cumpărare creanța pretinsă de către reclamant nu este individualizată. Acțiunea în rezoluțiune urmărește rezoluțiunea antecontractului de vânzare - cumpărare având ca și consecință repunerea părților în situația anterioară. În același timp însă art. 1549 Cod civil permite judecătorului să analizeze dacă se impune rezoluțiunea sau dacă dimpotrivă este posibilă executarea. În această situație, a incertitudinii, asupra existenței viitoare a raportului juridic nu se poate discuta de existenta unei creanțe constatată, sub aspectul întinderii sale, într-un înscris, deoarece numai instanța de judecată va putea stabili care va fi suma ce trebuie restituită de către promitenții vânzători promitentului cumpărător.

În ceea ce privește sumele indicate de reclamant în cererea de instituire a sechestrului asigurator, reprezentând despăgubiri, onorariu avocat și cheltuieli notare litigiu la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, instanța a reținut că nu este îndeplinită condiția existenței unei creanțe împotriva pârâtului, dreptul de creanță al reclamantului împotriva pârâtului cu privire la aceste sume fiind condiționat de soluționarea acțiunii în rezoluțiune.

Față de aspectele reținute, instanța a considerat inutil a mai analiza celelalte condiții prevăzute de disp. art. 952 alin. 1 și 3 C.pr.civ

Având în vedere aceste considerente, instanța a respins, ca neîntemeiată cererea de sechestru asigurator formulată de reclamantul M____ M_____.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Arată că instanța a respins cererea de înființare a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile sau imobile ale pârâtului apreciind în mod greșit că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a unei cereri de instituire a sechestrului asigurător, că antecontractul de vânzare cumpărare încheiat între părți nu poate avea valoarea unui înscris constatator al creanței în privința căreia se intenționează obținerea unui titlu executoriu în acțiunea de fond și că în antecontractul de vânzare cumpărare creanța nu este individualizată.

Susține că această soluție este netemeinică și nelegală, întrucât cererea de sechestru asigurător are un caracter accesoriu față de cererea principală, iar judecătorul trebuie să verifice numai îndeplinirea condițiilor de înființare a sechestrului și anume existența dovezii intentării acțiunii principale pentru realizarea creanței, existența actului scris constatator al creanței nefiind necesar a se cuantifica creanța, acest control judecătoresc căzând în sarcina instanței ce soluționează fondul cauzei.

Intimatul-pârât a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.

La termenul de judecată din 17.10.2014, având în vedere că niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, s-a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art. 411 pct. 2 c.pr.civ.

Potrivit art. 416 alin. 1 din Codul de procedura civila raportat la art. 420 alin. 1 c.pr.civ. orice cerere de chemare în judecata, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, daca a rămas în nelucrare din motive imputabile părții timp de 6 luni, perimarea putând fi constatată din oficiu sau la cererea părții interesate.

Cum de la data pronunțării încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din vina părților, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, instanța, în baza art. 416 din Codul de procedură civilă raportat la art. 420 c.pr.civ, urmează a constata perimat apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată perimat apelul civil formulat de apelantul-creditor M____ M_____ cu domiciliul în municipiul București, ________________________. 1, sector 1, cu domiciliul ales la C__. avocat R___ M_____, cu sediul în localitatea Drobeta T____ S______, _____________________, județul M________ împotriva încheierii din 19.08.2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M___ în contradictoriu cu intimatul-pârât L____ I__ cu domiciliul în satul Fântânile N____, ____________________________ M________, având ca obiect sechestru asigurator.

Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Mai 2015.

Președinte, F____ M____		Judecător, L____ B________
	Grefier, M______ B____

Redactat F.M/15.06.2015.

tehnoredactat M.B., Ex.4/4 pag.

jud.fond C_____ A.

Cod operator 2626