TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 25 SEPTEMBRIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE : G______ F______ F_____
JUDECĂTOR : C____ M___ N____
JUDECĂTOR : L______ A___
GREFIER : Ș_____ L_______ G_______
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții P_______ V_____ și P_______ L____, ambii domiciliați în mun. Câmpulung Moldovenesc, ____________________, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.573 din data de 28.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații pârâți I______ A__________ și I______ G_______, ambii domiciliați în București, sector 3, Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr.22, _______________, etaj 1, _______________ E___________ JUDECĂTOREȘTI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ________________________, nr.18, ________________, _____________________.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant asistat de avocat M_______ A____, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat M_______ A____ depune la dosar împuternicirea avocațială prin care face dovada asigurării reprezentării juridice în instanță a recurenților reclamanți (fila 13).
Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea cauzei pe fond.
Avocat M_______ A____ pentru recurenții reclamanți solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile pronunțate de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru completarea sentinței civile privind soluționarea capătului de cerere accesoriu rămas nesoluționat cu privire la obligarea creditorului adjudecatar la plata sumei de xxxxx Dolari.
Este de reținut faptul că licitația a fost făcută în așa fel încât adjudecatarul a avut și calitatea de creditor.
Recurenții au apreciat că soluționarea capătului de cerere accesoriu se poate rezolva pe calea unei cereri formulate în conformitate cu dispozitivul deciziei de casare însă instanța de fond în mod greșit s-a raportat la hotărârea pronunțată în primă instanță în condițiile în care trebuia să se raporteze la indicațiile din decizia pronunțată de Tribunalul Suceava.
Ori, în condițiile în care reclamanții au solicitat în baza art.2822 alin.1 Cod Procedură Civilă, completarea sentinței civile nr.573/28.05.2014, instanța de fond a reținut faptul că cererea de completare a dispozitivului vizează sentința civilă nr. 933 din 24 septembrie 2013 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX*, astfel încât s-a considera că cererea este tardivă reținându-se data de comunicare 05.05.2014, iar acțiunea de completare a dispozitivului a fost introdusă la 14.05.2014., deci în termenul legal prevăzut de lege.
În consecință, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile recurate și obligarea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la completarea sentinței civile nr. 393/13.02.2014.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
T R I B U N A L U L:
Asupra recursului de față, constată următoarele:.
Prin cererea adresată Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și înregistrată la 14 mai 2014 P_______ V_____ și P_______ L____ au solicitat să se dispună completarea sentinței civile nr.933/2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
În motivarea cererii s-au arătat următoarele:
Prin susmenționata sentință, instanța nu s-a pronunțat cu privire la un capăt de cerere accesoriu lăsându-l nesoluționat, respectiv, aceea a obligării creditorului adjudecatar la plata sumei de xxxxx Dolari.
S-a susținut că, deși au cerut acest lucru instanța a omis să se pronunțe limitându-se numai la aspectul constatării nulității actului juridic, adică s-a referit doar la actul de adjudecare.
Mai mult decât atât Tribunalul Suceava prin sentința 393/2014 la pagina 14 le sugerează să ceară această „omisiune de pronunțare”.
În același timp s-a susținut că decizia Tribunalului a fost redactată în luna aprilie 2014 și a intrat în posesia lor la data de 05 mai 2014.
Așa fiind, s-a solicitat admiterea cererii în sensul ca instanța să se pronunța la capătul de cerere nesoluționat în sensul obligării creditorului adjudecatar la achitarea sumei de xxxxx dolari, sumă rezultată ca urmare a sentinței civile 520/2006, prin care s-au anulat dobânzile penalizatoare invocate de creditor.
Motivarea în drept. Cererea a fost întemeiată în drept pe disp.art.281 ind.2 alin.1 cod procedură civilă anterior.
Poziția procesuală a pârâților. Pârâții deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu și-au exprimat punctul de vedere cu privire la cererea formulată.
Prin sentința civilă nr. 573 din data de 28.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, s-a respins cererea de completare a sentinței civile nr.933 din 24 septembrie 2013 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX* al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc introdusă de reclamanții: P_______ V_____ și P_______ L____ ambii din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, __________________, județul Suceava în contradictoriu cu pârâții: I______ A________, I______ G_______ ambii din București, sector 3, ______________________, nr.22, __________, ___________ și C_____ E___________ Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu sediul în Suceava, ______________________, nr.18, ___________, _____________________.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.933 din 24 septembrie 2013 ( dosar nr.XXXXXXXXXXXXX* ) Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a respins cererea având ca obiect „constatare nulitate act juridic” introdusă de reclamanții: P_______ V_____ și P_______ L____ în contradictoriu cu pârâții: I______ A________, I______ G_______ și C_____ E___________ Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Pentru a se hotărî astfel, s-au avut în vedere următoarele prevederi ale textelor invocate de reclamanți la data introducerii acțiunii, respectiv:
Art.512 (1) cod procedură civilă anterior „adjudecatarul imobilului va depune prețul la dispoziția executorului judecătoresc, în termen de 30 de zile de la data vânzării, ținându-se seama de cauțiunea depusă în contul prețului.
(2) Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanța sa în contul prețului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferența de preț…..”.
Art.513 (1) din același cod „dacă adjudecatarul nu depune prețul în termenul prevăzut de art.512 alin. (1) imobilul se va scoate din nou la vânzare în contul acestuia, el fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitație și eventual a diferenței de preț. Adjudecatarul va putea să achite la termenul de licitație prețul oferit inițial, în care caz va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitație…..
(3) Suma datorată potrivit alin.(1) și (2) de fostul adjudecatar se stabilește de executor prin proces – verbal de licitație, care constituie titlu executoriu. Această sumă se va reține cu precădere din cauțiunea depusă”.
Așadar – în raport de textele mai sus invocate – instanța a considerat că reclamanții nu au făcut cu nimic dovada susținerilor lor, respectiv că ar fi achitat suma de 13.000 USD prin executorul judecătoresc, sau că imobilele au fost adjudecate la suma de 45.045 USD printr-o evaluare greșită făcută de către executorul judecătoresc.
Mai mult decât atât s-a arătat că potrivit art.518 (1) din codul de procedură civilă anterior „prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, după caz, un alt drept real care a făcut obiectul urmăririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar….” și
(2)„ Prin intabulare, adjudecatarul dobândește dreptul de a dispune de imobilul cumpărat, potrivit regulilor de carte funciară”.
Prin urmare, s-a apreciat că, în speță, pârâții: I______ A__________ și I______ G_______ au făcut dovada că au dobândit imobilul în baza unui act de adjudecare legal și s-au înscris cu dreptul de proprietate în registrul C.F.
Pentru aceste considerente acțiunea formulată de reclamanți privind constatarea nulității actului de adjudecare din 04 iulie 2005 întocmit de executorul judecătoresc Ț____ C____ apărând ca nefondată a fost respinsă ca atare.
În raport de această soluție s-a considerat că reclamanții nu sunt îndreptățiți nici la plata cheltuielilor de judecată ( de altfel, apărătorii nu au depus decontul deși s-au obligat să facă acest lucru prin concluziile scrise ).
Prin decizia civilă nr.393 din 13 februarie 2014 Tribunalul Suceava a respins ca nefondat recursul formulat de reclamanți, reținând următoarele:
Nu este incident în cauză motivul de nelegalitate invocat de recurenți împotriva sentinței civile nr. nr.933/24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, prevăzut de art.304 pct. 1 raportat la art.24 Cod de procedură civilă.
Potrivit art.24 alin.1 Cod de procedură civilă judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în caz de rejudecare după casare.
În doctrină și practică este lămurit faptul că nu există incompatibilitate decât dacă judecătorul s-a pronunțat asupra fondului sau asupra altei probleme litigioase.
Or, în cauza de față, în primul ciclu procesual a fost admisă excepția autorității de lucru judecat și în consecință acțiunea promovată de reclamanți a fost respinsă, fără deci să se soluționeze pe fond acțiunea.
Prin urmare în speță, nu este cazul de incompatibilitate a judecătorului investit cu rejudecarea cauzei după casare, prevăzut de art. 24 alin.1 Cod de procedură civilă.
În condițiile în care nu este incident cazul de incompatibilitate menționat, judecătorul avea dreptul să facă parte din completul de judecată, instanța fiind alcătuită potrivit dispozițiilor legale.
Este de observat că, în cursul judecății în primă instanță, părțile nu au formulat cerere de recuzare a judecătorului, conform dispozițiilor art.29 Cod de procedură civilă, astfel încât suspiciunile privind imparțialitatea judecătorului de la fond nu pot fi invocate și analizate pentru prima dată în recurs, neîncadrându-se în motivele de nelegalitate.
Faptul că judecătorul fondului nu a cerut de la C_____ executorilor judecătorești o informare privind dosarul de adjudecare nu poate fi invocat în recurs având în vedere că această cerere nu a fost formulată de reclamanți în cursul judecății în primă instanță, iar potrivit art.129 alin.5 indice 1 Cod de procedură civilă părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Recurenții –reclamanți susțin că doresc să primească diferența de bani de la 13.000 dolari la 33.750 dolari, adică 20.750 dolari, suma rezultată din anularea penalizărilor.
În acest sens a fost și precizată acțiunea prin cererea depusă la data de 16.09.2013( fila 25) în care s-a arătat că în subsidiar solicită să fie obligați pârâții să achite suma de xxxxx dolari cu care s-au îndestulat ilegal.
Recurenții susțin că judecătorul fondului nu a analizat această cerere.
În cazul în care prima instanță a omis a se pronunța pe cererea privind obligarea creditorului adjudecatar să achite suma de xxxxx dolari (rezultând din sentințele ulterioare) reclamanții au la dispoziție procedura reglementată de art.281 indice 2 Cod de procedură civilă privind completarea hotărârii .
Aceste aspecte nu pot fi analizate în recurs având în vedere că potrivit dispozițiilor art.281 indice 2a Cod de procedură civilă îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu pot fi cerute pe calea apelului sau recursului ci numai în condițiile art.281 -281 indice 2.
Recurenții susțin că nu s-au efectuat verificări privind motivele invocate de reclamanți privind anularea actului de adjudecare, în cererea precizată la data de 16.09.2013, respectiv: lipsa la dosarul de executare a unei evaluări a imobilului, sau măcar a unui proces verbal în care ei să fie de acord cu prețul de scoatere la vânzare și precum și că suma la care s-a scos la vânzare este de 45.045 dolari, la care se adaugă TVA. Dacă se adaugă TVA licitația trebuia să plece de la altă sumă.
Reclamanții solicită anularea unui act de adjudecare din data de 04.07.2005, or aceasta poate fi obținută numai pe calea unei contestații la executare, ceea ce conduce la inadmisibilitatea prezentei acțiuni.
Actul de adjudecare, reprezintă un act de executare, iar potrivit art. 401 alin. 1 lit. a Cod procedură civilă, un act de executare poate fi contestat in termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoștința de actul pe care îl contestă.
Actul de adjudecare silită este o procedură ce materializează vânzarea silită a imobilului urmărit, act a cărui eliberare condiționează trecerea imobilului din proprietatea debitorului în proprietatea adjudecatarului, aspecte legate de acesta fiind reglementate de dispozițiile art.516-518 Cod procedură civilă, ca fiind vorba de o procedură specială și modalitățile de contestare a executării silite sunt de strictă interpretare, cel nemulțumit neavând posibilitatea de a alege între mai multe acțiuni, el trebuind să recurgă doar la contestația la executare, procedură prin care se asigură accesul liber la justiție.
De altfel reclamanții au recurs la calea pusă la dispoziție de lege , contestând actele de executare, solicitând întoarcerea executării silite și invocând sentința civilă nr.520/18.04.2006 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc cu privire la care s-au pronunțat sentințele civile nr.1334/25.10.2006 și nr.361/18.02.2008 pronunțate de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și decizia civilă nr.2730/19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava.
Incidența dispozițiilor art.512 -513 Cod de procedură civilă se poate analiza tot în cadrul unei contestații la executare în procedura prevăzută de art. 399 – 404 Cod de procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.361/18.02.2008 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc soluționându-se contestația la executare promovată de reclamanții din prezenta cauză s-a reținut în analiza actului de adjudecare contestat și în prezenta cauză că aplicarea art.512 Cod de procedură civilă invocată de contestatori vizează o etapă anterioară emiterii actului de adjudecare și are în vedere situația în care adjudecatarul fiind creditor trebuie să depună diferența de preț, dacă creanța este mai mică decât prețul de vânzare . S-a reținut că actul de adjudecare din cadrul dosarului de executare a fost emis la data de 4.07.2005 când nu se anulase încheierea de rectificare și debitul era de xxxxx U.S.D., respectându-se la acea dată dispozițiile art.512 Cod de procedură civilă.
Reclamanții recurenți susțin că instanța de fond trebuia să se raporteze la cererea astfel cum a fost precizată prin recursul promovat în primul ciclu procesual.
Ori, prin acel recurs reclamanții au arătat că prezenta acțiune nu este o contestație la executare, argumentând acest aspect prin faptul că părțile în proces sunt reclamanți și pârâți iar nu contestatori și intimați.
De asemenea s-a arătat că prezenta acțiune este ulterioară contestației la executare și se baza pe o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care se stabilise că nu datorează suma din actul de adjudecare și din procesul verbal de licitație, ci o sumă de 3 ori mai mică, fapt care îi îndreptățește să solicite plata diferenței sau anularea licitației.
În aceste condiții, față de precizările reclamanților în sensul că în prezenta cauză nu au formulat contestație la executare, constatând că motivele invocate în anularea actului de adjudecare și a licitației nu pot fi analizate decât în procedura prevăzută de art.399 – 404 Cod de procedură civilă, tribunalul a admis excepția inadmisibilității cererii privind anularea actelor de executare și în consecință a respins - în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă - recursul promovat de reclamanți.
Soluția instanței.
Așa cum s-a arătat la data de 14 mai 2014, reclamanții au solicitat – în temeiul art.281 ind.2 cod procedură civilă - completarea dispozitivului sentinței civile 933 din 24 septembrie 2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, în sensul de a se consemna că în ceea ce-l privește pe creditorul adjudecatar acesta urmează să fie obligat să le plătească suma de 20.750 dolari, rezultată din anularea parțială a contractului de împrumut cu ipotecă și care a generat adjudecarea, dat fiind că, în toate procesele ce au avut loc între părți, ei au solicitat ori:
- anularea actului de adjudecare ori,
- achitarea de către creditorii adjudecatari a diferenței de bani.
În raport de cererea formulată de reclamanți, solicitarea lor nu poate fi primită de către instanță și urmează a fi respinsă ca atare, având în vedere următoarele argumente:
Potrivit art.281 ind.2 alin.1 cod procedură civilă anterior ( în baza căruia reclamanții au formulat prezenta cerere ): „dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe ori incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare”.
În prezenta cauză sentința nr.933 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc a cărei completare se solicită a fost pronunțată la data de 24 septembrie 2013, iar recursul formulat de reclamanți împotriva acesteia a fost finalizat prin decizia civilă nr.393 din 13 februarie 2014 a Tribunalului Suceava.
Așa fiind, reclamanții nu au formulat cererea de completare a hotărârii în termenul stabilit de suscitatul text, ba mai mult, nici după soluționarea cauzei în recurs.
Susținerea reclamanților în sensul că decizia ar fi fost redactată în cursul lunii aprilie 2014 și că ei ar fi intrat în posesia sa pe data de 05 mai 2014, nu poate fi primită de către instanță, neavând nici un suport legal și nu se încadrează în dispozițiile legale la care s-a făcut referire.
Așadar, cererea formulată de reclamanți a fost respinsă ca atare.
Văzând și disp.art. 281 ind.2 alin.2 cod procedură civilă anterior.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au promovat recurs reclamanții P_______ V_____ și P_______ L____.
În motivarea recursului reclamanții au arătat că au cerut în baza art.281 indice 2 alin.1 Cod Procedură Civilă, completarea unei sentințe civile întrucât instanța a omis să o pronunțe cu privire la o cerere formulată, după ce o instanță superioară, respectiv Tribunalul Suceava, le-a recomandat completarea sentinței civile nr. 393/13.02.2014.
Reclamanții au arătat că, judecătorul fondului pe întreaga durată a procesului a fost tranșant în defavoarea lor, omițând parcă înadins să procedeze la o revizuire a primei sentințe așa după cum i-a recomandat decizia Tribunalului Suceava, omițând chiar să citeze Corpul E___________ Judecătorești care puteau să dea anumite lămuriri privind modul în care s-a efectuat executarea, care din punctul de vedere al recurenților este incorectă.
Reclamanții au considerat că sunt îndreptățiți la formularea unei cereri de completare a dispozitivului însă Judecători Câmpulung Moldovenesc prin sentința civilă pronunțată a reținut din nou că acțiunea este „constatare nulitate act juridic”.
Termenul de recurs într-un proces civil este de 15 zile de la data comunicării sentinței civile pronunțate de instanța de fond în conformitate cu disp. art.301 cod procedură civilă și nu de 15 zile de la data pronunțării așa cum susține judecătorul fondului.
Ori, cum sentința civilă nr. 393/13.02.2014 a fost primită de recurenți pe data de 05.05.2014, aceștia au apreciat că s-au încadrat în termen astfel încât motivarea recursului a fost făcută în termenul legal prevăzut de lege.
În consecință, au solicitat instanței de control judiciar admiterea recursului, modificarea sentinței civile recurate și obligarea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la completarea sentinței civile nr. 393/13.02.2014.
Intimați pârâți deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat întâmpinare.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, prin raportare la probele administrate și a prevederilor art. 304. ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Recurenții reclamanți P_______ V_____ și P_______ L____ au criticat sentința primei instanțe, arătând că au înțeles să formuleze cerere de completare a unei sentințe civile, în baza art. 281 ind. 2 alin. 1 Cod procedură civilă, în condițiile în care i s-a recomandat parcurgerea acestei proceduri, printr-o hotărâre judecătorească.
De asemenea, arată că instanța în mod eronat, nu a dispus citarea în cauză, a Corpului E___________ Judecătorești; că termenul de recurs într-un proces civil este de 15 zile de la comunicare, și nu de la pronunțare, cum în mod eronat a susținut instanța de fond.
Reține tribunalul, că recurenții – reclamanți, la data de 14 mai 2014 au formulat cerere de completare a sentinței civile nr. 933/2013, în baza art. 281 ind. 2 alin. 1 Cod procedură civilă, iar prin precizările ulterioare, au solicitat instanței, să se pronunțe cu privire la capătul de cerere vizând obligarea creditorului adjudecatar, la plata sumei de 20.750 dolari.
Au motivat petenții, că deși au solicitat instanței acest lucru, instanța de fond a omis să se pronunțe asupra capătului de cerere sus – arătat.
Potrivit art. 281 ind. 2 alin. 1 Cod procedură civilă, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.
După cum rezultă din dosarul de fond atașat, aceiași reclamanți recurenți au formulat o acțiune în constatarea nulității absolute a actului de adjudecare din 4 iulie 2005, întocmit de Biroul Executorului Judecătoresc „Ț____ C____”, prin care creditorii I______ G_______ și I______ A__________ au adjudecat casa de locuit cu 5 camere și dependințe, precum și anexele gospodărești, proprietatea reclamanților.
În dezvoltarea motivelor acțiunii, reclamanții, aceiași cu cei din speța de față, au arătat că pârâții, respectiv I______ G_______ și I______ A__________ nu au depus nici până la data formulării cererii, diferența de preț, de 20.750 de dolari.
În final, reclamanții au solicitat pârâtei C_____ E___________ Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Suceava, să desemneze un alt executor care să continue executarea silită și să organizeze licitație pe cheltuiala adjudecatarilor G_______ și I______ A__________; să se constate nulitatea actului de adjudecare din 4 iulie 2005 întocmit de B__ „Ț____ C____” pentru neplata prețului adjudecării și să se dispună continuarea licitației sau anularea acesteia.
În drept, au fost invocate prevederile art. 512 și 513 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă 703 din 5 iunie 2012, s-a respins cererea formulată de reclamanții P_______ V_____ și L____, în contradictoriu cu pârâții I______ G_______ și I______ A__________, deoarece în cauză există autoritate de lucru judecat.
Prin decizia 871 din 28 martie 2013, Tribunalul Suceava a admis recursul, a casat sentința civilă și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin sentința civilă nr. 933 din 24 septembrie 2013, instanța a respins cererea formulată de reclamanții P_______ V_____ și L____, în contradictoriu cu pârâții I______ G_______ și I______ A__________, în baza art. 512 și art. 513 Cod procedură civilă, cu motivarea că pârâții au făcut dovada dobândirii imobilului în baza unui act de adjudecare legal și s-au înscris cu dreptul de proprietate în cartea funciară.
Prin decizia civilă nr. 393 din 13 februarie 2014, Tribunalul a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins recursul formulat de reclamanți, arătând într-adevăr, în motivare, că la fila 25 dosar, reclamanții recurenți au formulat precizări, la data de 16 septembrie 2013, prin care arătau că, în subsidiar, solicită obligarea pârâților la achitarea sumei de xxxxx dolari cu care pârâții s-au îndestulat ilegal.
Statuările instanței de recurs, în sensul că, în cazul în care prima instanță a omis să se pronunțe cu privire la această cerere, reclamanții au la dispoziție procedura reglementată de art. 281 ind. 2 Cod procedură civilă nu sunt obligatorii pentru părți; pe de altă parte, în ipoteza în care partea a declanșat o astfel de procedură, aceasta trebuie urmată cu respectarea condițiilor și în termenele prevăzute de lege.
Practic, reclamanții au solicitat completarea sentinței civile nr. 933 din 24 septembrie 2013.
Ori, această sentință a fost pronunțată la data de 24 septembrie 2013, iar dovada comunicării acesteia către recurenții – reclamanți dovedește ca dată de comunicare – 30 octombrie 2013.
Prin urmare, corect judecătorul fondului a reținut, cu privire la cererea de completare a sentinței civile nr. nr. 933 din 24 septembrie 2013, că dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.
De asemenea, s-a reținut în mod temeinic și legal, că o astfel de cerere putea fi făcută în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.
Prin urmare, cererea trebuia făcută în același termen în care reclamanții au declarat recurs împotriva aceleiași sentințe.
Judecătorul fondului nu a făcut altceva decât să redea prevederile art. 281 ind.2, care, în ultimul alineat, arată fără echivoc, că în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, o asemenea cerere se poate face în termen de 15 zile de la pronunțare.
Nu este o reținere eronată a primei instanțe cu privire la termenul de 15 zile, ci prevederea legiuitorului.
În atare împrejurări, cum cererea de completare a sentinței a fost formulată la data de 27 mai 2014, adică la mai mult de 8 luni de la comunicarea sentinței sus – arătate, corect s-a reținut că cererea a fost efectuată cu depășirea termenului prevăzut de lege.
Tribunalul va înlătura ca neîntemeiate susținerile reclamanților – recurenți, conform cărora acest termen ar curge, de fapt, de la data redactării deciziei civile nr. 393 din 13 februarie 2014, termenul începând să curgă în condițiile menționate în textul de lege sus – arătat.
Nici criticile referitoare la faptul că instanța nu a dispus citarea Corpului E___________ Judecătorești nu sunt reale.
Astfel, din analiza dosarului de fond, rezultă că în cauză s-a dispus citarea Camerei E___________ Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Suceava, la fila 89 dosar fond existând dovada de comunicare a sentinței pronunțată asupra cererii de completare a dispozitivului, iar la fila 77 dosar fond al II-lea ciclu procesual existând dovada de citare a acestei instituții la judecarea cauzei în fond, aceeași instituție fiind citată și cu prilejul judecării recursului – potrivit dovezii de la fila 9 dosar recurs al doilea ciclu procesual.
Față de cele ce preced, tribunalul constată că în speță nu sunt date cazuri/motive de casare/modificare ale sentinței, așa cum au fost prevăzute în art. 304 Cod procedură civilă, iar în considerarea dispozițiilor art. 312 alin.1 raportat la art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanții P_______ V_____ și P_______ L____, ambii domiciliați în mun. Câmpulung Moldovenesc, ____________________, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.573 din data de 28.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații pârâți I______ A__________ și I______ G_______, ambii domiciliați în București, sector 3, Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr.22, _______________, etaj 1, _______________ E___________ JUDECĂTOREȘTI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ________________________, nr.18, ________________, _____________________.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 SEPTEMBRIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G______ F______ C____ M___ L______ A___
F_____ N____
GREFIER,
Ș_____ L_______
G_______
Red. G.F.F.
Jud. fond. B______ G_______
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2/21.10.2014.
|
|