Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

Secția a II-a civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal

DECIZIA NR. 737 A

Ședința publică din 18 septembrie 2015

Președinte – R_____ M______

Judecător – U________ M______

Grefier – A____ E____

Pe rol judecarea cererii de apel formulată de petenta P___ E_______ din comuna Ungureni, _____________________. 38, județul B_______, în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție B_______, cu sediul în B_______, _______________________. 57, județul B_______, împotriva sentinței civile nr. 308 din 04martie 2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Săveni, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă petenta P___ E_______, lipind reprezentantul intimatei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, petenta depune la dosar scrisoare medicală privind pe fiul său, o recipisă poștală și un memoriu.

În temeiul art. 131 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, Tribunalul verificându-și, din oficiu competența, se declară competent din punct de vedere general, material și teritorial, în soluționarea cauzei.

Văzând că nu mai sunt cereri de formulat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 din Noul Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra apelului și acordă părții prezente cuvântul asupra acestuia.

Petenta P___ E_______ solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și înlocuirea amenzii cu avertisment, arătând că nu are posibilități de plată a amenzii, nu va mai săvârși asemenea fapte pe viitor.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 394 din Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile asupra apelului.

T R I B U N A L U L

Deliberând, asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 308 din 04 martie 2015, Judecătoria Săveni a respins cererea formulată de petenta P___ E_______, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 14.07.2014 de către intimatul I.P.J. B_______, petenta P___ E_______ a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 republicată, constând în aceea că în data de14.07.2014, aflându-se la barul I.I. I_____ P___ din ______________________ influența băuturilor alcoolice a provocat scandal și a proferat injurii și expresii jignitoare persoanelor din bar.

Verificând în conformitate cu dispozițiile art. 34 al.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 14.11.2014 de către intimatul I.P.J. B_______, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 care prevăd că: „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

Astfel, raportat la art. 17 din OG 2/2001 instanța de fond a constatat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 14.11.2014 de către intimatul I.P.J. B_______ nu este afectat de nici o cauză de nulitate care să poată fi reținută și din oficiu, potrivit art.17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța de fond administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.

A constatat prima instanță că din probele administrate în cauză, nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul verbal de constatare a contravenție, iar petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționată.

Potrivit art. 249 Cod Procedură Civilă cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.

Din perspectiva jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par. 2 din Convenției nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept (Salabiaku c. Franta din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie sa respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Janosevic c. Suedia par.101). Așadar, Convenția impune statelor să încadreze aceste prezumții de fapt sau de drept în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării (N_______ G_______ împotriva României, nr. xxxxx/05, pct. 30, 3 aprilie 2012 ).

Astfel, prezumția de legalitate de care se bucura procesul verbal de constatare a contravenției nu este, per se, contrara dispozițiilor art. 6 par.2 din Convenție. Autorului contravenției i se asigură fără nici o îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului verbal de constatare a contravenției iar ________________ situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate.

Aceasta nu înseamnă răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație in justiție trebuie s-o dovedească.

Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.

A reținut prima instanță că în speță petenta, prin probatoriu administrat la solicitarea ei în cauză, nu a dovedit că există o situație de fapt contrară, relevantă pentru stabilirea situației de fiind declarațiile martorei C______ O_____ (atât cea dată în fața instanței – f.40- cât și cea dată la organele de poliție – f.20) care a precizat că în calitate de gestionară la barul I.I. I_____ P___ din __________________________ în mod direct faptul că a existat în data de 14.07.2014 o polemică între petentă și Temniuc N___ și că petenta a folosit cuvinte injurioase pe terasa barului menționat. Că, această probă se coroborează cu declarația dată de petentă în fața instanței, în care recunoaște că a avut o discuție cu Temniuc N___ și fratele acestuia legată de pământ care a degenerat într-un conflict în cadrul căruia ambele părți au folosit cuvinte jignitoare. Astfel, față de reținerea în sarcina petentei a faptei contravenționale nu prezintă relevanța faptul că și numitul Temniuc N___ a avut o atitudine ostilă.

În consecință, instanța de fond a reținut situația de fapt așa cum este descrisă în procesul verbal, având în vedere că acesta este încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 269 alin. 2 Cod procedură civil, având valoarea unui înscris autentic .

Astfel, din analiza conținutului procesului-verbal, depus la dosarul cauzei la fila 4 și ținând cont că petenta nu a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile legale cerute pentru întocmirea sa valabilă.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța de fond a reținut că agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 1000 lei.

Ținând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care constituie dreptul comun în materie contravențională, instanța poate să aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.

Conform art. 21 alin. (3) din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Având în vedere criteriile enunțate de art. 21 alin. (3), instanța de fond a apreciat că sancțiunea aplicată este corect individualizată, răspunzând necesităților de ordin sancționator și preventiv raportat la gradul de pericol social relativ ridicat al faptei contravenționale și astfel în mod corect i-a fost aplicată petentei sancțiunea amenzii în cuantum 1000 lei.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel petenta P___ E_______ prin care a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, arătând faptul că discuțiile contradictorii purtate cu numitul Temciuc, și cuvintele jignitoare pe care cei doi și le-au adresat reciproc s-au datorat unei situații conflictuale preexistente.

Mai mult, arată apelanta că are o situația financiară precară, că are un copil bolnav de diabet cu care stă mai tot timpul prin spital și cu care are cheltuieli foarte mari.

Intimatul I____________ Județean de Poliție B_______ nu a formulat un punct de vedere față de apelul declarat.

Verificând, conform disp. art. 479 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul constată următoarele :

Motivul de apel invocat vizează aspecte ce țin de individualizarea sancțiunii contravenționale.

Având în vedere situația de fapt reținută de prima instanță și necontestată de apelantă tribunalul apreciază că Judecătoria Săveni a stabilit în mod corect că petenta se face vinovată de comiterea contravenției pentru care a fost sancționată.

Relativ însă la regimul sancționator, se constată că prima instanță nu a apreciat corect gradul de pericol social al faptei în raport de art. 21 (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor.

Asupra sancțiunii aplicabile, instanța hotărăște în raport de elementele de individualizare ale acesteia, prevăzute de art. 21 alin. 3 din ordonanță, și anume limitele prevăzute de actul normativ gradul de pericol social al faptei săvârșite, de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Potrivit disp. art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001, gradului de pericol social al contravenției săvârșite trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalentă.

Astfel, deși petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, față de împrejurările concrete în care fapta s-a săvârșit, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și pe fondul unei stări conflictuale mai vechi cu numitul Temciuc, tribunalul apreciază că pericolul social al acesteia este redus. Faptul că petenta a recunoscut fapta, că cei doi și-au adresat reciproc expresii și cuvinte jignitoare, deși nu înlătură caracterul contravențional al contravenției, conduce la concluzia unui grad de pericol social scăzut.

Reține tribunalul că în cauză nu s-a făcut dovada persistenței apelantei într-un comportament contravențional (similar) și anterior sancționat, dovadă care să ateste ineficiența aplicării unei sancțiuni pur morale. Or, este știut că scopul principal al sancțiunii contravenționale este acela de a corija spiritul de responsabilitate socială al contravenientului, corijare care se impune a fi realizată în funcție de „rezistența” concretă la educare a destinatarului măsurii sancționatorii. Desigur, în condițiile în care petenta P___ E_______ ar reitera comportamentul contravențional analizat în cauză, aplicarea unei sancțiuni mai severe s-ar impune cu necesitate.

Față de cele reținute tribunalul apreciază, având în vedere și situația financiară precară a apelantei, că sancțiunea aplicată – cu amendă în cuantum de 1.000 lei - este disproporționată în raport de pericolul social concret al faptei săvârșite și că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea unei sancțiuni pur morale.

Totodată, este necesar a fi observat și faptul că aplicarea amenzii contravenționale nu trebuie să reprezinte un scop în sine, legiuitorul urmărind ca prin sancțiune contravențională cetățenii să fie reeducați, să conștientizeze asupra răspunderii pe care o au, și nu în ultimul rând să se prevină săvârșirea în viitor a altor fapte de aceeași natură.

În consecință, în baza art. 480 Cod de procedură civilă tribunalul va admite apelul declarat de P___ E_______ împotriva sentinței civile nr. 308 din 04 martie 2015 a Judecătoriei Săveni, pe care o va schimba în parte, în sensul că va înlocui sancțiunea amenzii în cuantum de 1.000 lei, aplicată prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx din 14.07.2014, cu sancțiunea AVERTISMENT.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Admite apelul declarat de petenta P___ E_______ domiciliată în comuna Ungureni, _____________________. 38, județul B_______, în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție B_______, cu sediul în B_______, _______________________. 57, județul B_______, împotriva sentinței civile nr. 308 din 04 martie 2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Săveni.

Schimbă, în parte, sentința apelată în sensul că:

Admite în parte plângerea contravențională și dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 1.000 lei aplicată apelantei prin procesul verbal de contravenția ________ nr. xxxxxxx din 14.07.2014 cu sancțiunea AVERTISMENT.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 18 septembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

R_____ M______ U________ M______ A____ E____

Red. U.M./09.10.2015

Jud. P_______ M_____ C______

Dact. A.E./ex. 4