ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX cod operator 4204

DECIZIA CIVILĂ NR. 298/R

Ședința publică din 08.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: P__ M____ B_____

JUDECĂTORI: G______ B_______

S______-T______ A____

GREFIER : M_________ R_____

Pe rol este pronunțarea soluției în recursul civil declarat de reclamanții M______ Ște­fan și M______ Călinuța, ambii cu domiciliul în _________________­tag, _______________. 15, județul Maramureș îm­po­triva sentinței civile nr. 314 din 18.02.2015, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. 3086/ 307/2013, având ca obiect uzucapiune.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 10.09.2015, susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în în­che­ierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta de­ci­zie, iar în vederea deliberării s-a amânat suc­cesiv pro­nun­țarea la 17.09.2015, 24.09.2015, 01.10.2015, iar apoi la termenul de azi.

Instanța, în urma deliberărilor, a pronunțat decizia civilă de față.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 314 pronunțată la data de 18 februarie 2015 de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă acțiunea civilă formulată de M______ Călinuța și M______ Ș_____ în contradictoriu cu pârâții H____ V______ și ________________________ Primar, și în consecință s-a constatat că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra trenului în suprafață de 6170 mp înscris în CF xxxxx Ocna Șugatag (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 102 Hoteni) nr. top 622 ce urmează a fi dezmembrat, identificat prin expertiza întocmită de inginer P________ C_____ G_______.

S-a dispus întabularea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate al reclamanților asupra acestui teren.

Instanța a respins cererile reclamanților privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2661 cuprins în CF xxxxx Desești (provenită din conversia CF 773 Hărnicești), nr. topo 646, și intabularea în Cartea Funciară, formulate în contradictoriu cu pârâții: S_____ R____ prin __________________________ și H____ V______, cu domiciliul necunoscut, citat prin afișare la ușa instanței.

Prin aceeași sentință, instanța a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții: H____ D______, H____ D_____, B____ I___, H____ M____, T____ I_____, T____ I___, T____ M____, Țînțaș Pălăguța L______, Ș_____ I_____ și Ș_____ G_______.

A fost admisă în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâții reclamanți H____ M____, T____ I___, T____ I_____, T____ M____, Țînțaș Pălăguța L______, Ș_____ I_____ și Ș_____ G_______, și au fost obligați reclamanți să reconstruiască bazinul de colectarea apei amplasat pe terenul înscris în CF xxxxx Desești, nr. topo 646, și conductele de racordare ,pe vechiul amplasament, în caz de refuz, pârâții-reclamanți fiind îndreptățiți să realizeze aceste lucrări pe cheltuiala reclamanților.

Au fost respinse cererile pârâților reclamanți privind înscrierea în CF nr. xxxxx Desești CF vechi 773 Hărnicești, provenită din conversia pe hârtie a c.f. nr. 773 Hărnicești, nr. top. 646 Hărnicești, a suprafeței terenului ca fiind de 2661 m.p., dobândirea de către pârâții H____ M____, T____ I___, T____ M____, T____ I_____, Țînțaș Pălăguța-L______, reclamanții Mesaros Ș_____ și Mesaros Călinuța, precum și pârâții Ș_____ G_______ și Ș_____ I_____, a dreptului de proprietate, prin uzucapiune, privind terenul extravilan în suprafață de circa 5 mp (suprafața reală urmând a fi determinată prin expertiză) situat administrativ în satul Hoteni, ___________________________ vecinii: T____ V_____ și H____ G_______, cuprins în C.F. nr. xxxxx Desești, CF. vechi nr. 773 Hărnicești, provenit din conversia pe hârtie a C.F. nr. 773 Hărnicești nr. top. 646 Hărnicești, după dezmembrare, intabularea dreptului de proprietate pe seama pârâților H____ M____, T____ I___, T____ M____, T____ I_____, Țînțaș Pălăguța-L______, reclamanților Mesaros Ș_____ și Mesaros Călinuța, precum și a pârâților Ș_____ G_______ și Ș_____ I_____, în CF nr. xxxxx Desești CF vechi nr. 773 Hărnicești, provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 773 Hărnicești, nr. top. 646 Hărnicești, după dezmembrare, toți în cota de 1/1, cu titlu de uzucapiune, dobândirea de către pârâții H____ M____, T____ I___, T____ M____, T____ I_____, Țînțaș Pălăguța-L______, reclamanții M______ Ș_____ și M______ Călinuța, precum și pârâții Ș_____ G_______ și Ș_____ I_____, a dreptului de proprietate, asupra construcției în natură bazin pentru aprovizionare cu apă, situat în satul Hoteni, _________________________ accesiune imobiliară și construire și înscrierea dreptului de proprietate pe seama acestora, în CF cu titlu de accesiune imobiliară și construire, obligarea reclamanților de-a respecta dreptul pârâților la folosirea bazinului și la aprovizionarea cu apă din bazin, precum și obligarea acestora, la a se abține de la orice act de conturbare în folosință a bazinului și a conductelor, de racordare la bazin, obligarea reclamanților, la a permite pârâților accesul cu piciorul, la bazin, pentru întreținere și exploatarea acestuia, peste restul de teren, aferent bazinului, aflat în folosința reclamanților și asupra căruia aceștia solicită dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune.

În privința cheltuielilor de judecată instanța a obligat pe reclamanți să plătească pârâtei Ș_____ I_____ 1000 lei cheltuieli de judecată și a compensat celelalte cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că terenul în litigiu a fost identificat prin expertiza întocmită în cauză de inginer P________ C_____ G_______. Acesta este compus din două parcele. Astfel, conform lucrării efectuate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX (dosar atașat), terenul în litigiu face parte din CF nr. xxxxx Ocna Șugatag (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 102 Hoteni), nr. top 622 în suprafață de 6170 mp și CF xxxxx Desești nr. topo 646 Hărnicești, în suprafață de 2661 mp.

Bazinul de apă cu privire la care pârâții au formulat cereri, prin acțiunile reconvenționale este înscris în CF nr. xxxxx Desești, nr. topo 646 Hărnicești.

Cu privire la suprafață de 6170 mp teren, s-a arătat că s-a dovedit cu declarațiile martorilor audiați faptul că reclamanții au exercitat o posesie utilă, pașnică, publică sub nume de proprietar și exclusivă asupra terenului dobândit în urmă cu circa 14 ani de la H____ M____ acesta fiind folosit de bunicii lui H____ M____: H____ M____ și Axenia încă din perioada anului 1947-1948.

Proprietar tabular al acestui teren este pârâtul H____ M____ (Axeniei), care și-a intabulat dreptul de proprietate în anul 1943. Acesta a fost citat prin afișare la ușa instanței deoarece nu s-a putut indica domiciliul său.

Chiar dacă, raportat la data înscrierii dreptului său de proprietate în Cartea Funciară, este posibil ca acesta să nu mai fie în viață s-a arătat că, au calitate procesuală pasivă S_____ R____ Prin _________________________ Primar.

În privința acestui teren instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1846, 1847, 1860 și 1890 cod civil, sens în care a fost admisă acțiunea reclamanților și s-a dispus intabularea în Cartea Funciară a drepturilor de proprietate dobândit cu titlul de uzucapiune.

Analizând admisibilitatea cereri de uzucapiune formulată de reclamanți în privința terenului înscris în CF nr. xxxxx Desești, nr. topo 646 Hărnicești, având ca proprietare tabular pe pârâtul H____ V______ înscris în anul 1923, instanța a reținut, conform ultimei completări la expertiză, depusă la data de 16 septembrie 2014 faptul că pe acest teren este amplasat un bazin de aprovizionare cu apă.

Potrivit susținerilor părților, reclamanții și antecesorii lor precum și pârâții reclamanți reconvențional și antecesorii lor au edificat în anul 1981, pe acest teren, la înțelegere, un bazin de colectare a apei la care au fost montate racorduri pentru toate aceste familii.

Atât reclamanții, prin acțiune, cât și pârâții, prin cererile reconvenționale, au invocat uzucapiunea în sistemul codului civil, prevăzută de art. 1890 cod civil (uzucapiune de 30 de ani). Pentru ca dreptul de proprietate să poate fi dobândit prin uzucapiune de 30 de ani, este necesară îndeplinirea a doua condiții: posesia să fie utilă, adică o posesie propriu zisă și neviciată, posesia să fie exercitată timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credință sau de rea-credință.

În speță, cu privire la acest teren, prima condiție nu este îndeplinită posesia exercitată asupra trenului fiind viciată. Martorele H____ P______ și H____ I_____, audiate în cauză la termenul de judecată din data de 22 octombrie 2014 au relatat că de-a lungul timpului, toate familiile care au construit acest bazin, s-au deplasat pe acest teren (ce a aparținut bunicilor reclamantului) pentru a efectua lucrări de reparație, acestea fiind efectuate de tatăl pârâtei Ș_____ I_____, numitul H____ I___, iar după decesul acestuia, de soțul pârâtei, pârâtul Ș_____ G_______.

În consecință posesia reclamanților și a antecesorilor lor nu a fost una exclusivă, ci una echivocă, asupra terenului fiind săvârșite acte de stăpânire de către mai multe persoane, neputându-se stabili că aceste acte de stăpânire au fost realizate cu voința (pentru fiecare dintre cei care le invocă) de a se comporta ca proprietari exclusiv.

Aceleași caracteristici are și posesia pârâților reclamanți reconvențional, care au solicitat constatarea dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului ocupat de bazin.

Pe de altă parte, cu ocazia diverselor reparații efectuate la acest bazin, cu certitudine că pârâții sau cei care au efectuat lucrările, au intrat și pe alte porțiuni din acest teren, fiind imposibilă realizarea lucrărilor doar pe terenul ocupat de bazin, ori nu se poate ști cu exactitate care este calea pe care s-a realizat accesul până la bazin, sau dacă de fiecare dată accesul s-a făcut pe același traseu.

În consecință, atât cererea reclamanților privind uzucapiunea acestui teren cât și cererile pârâților reclamanți reconvențional privind uzucapiunea unei porțiunii ocupate de bazin și a înscrierii suprafeței terenului în C.F., au fost respinse.

Atâta timp cât este imposibilă, în aceste împrejurări constatarea dobândirii dreptului de proprietate al pârâților-reclamanți reconvențional asupra terenului ocupat de bazin, a fost respinsă cererea privind dobândirea prin accesiune imobiliară a dreptului de proprietate asupra bazinului.

Având în vedere că nu a fost recunoscut dreptul de proprietate al pârâților-reclamanți reconvențional asupra terenului ocupat de bazin, și nici dreptul de proprietate al reclamanților, instanța, raportat la dispozițiile art. 616 cod civil, a respins cererea pârâților privind stabilirea unei servituții de trecere peste terenul în litigiu, pentru a ajunge la bazin.

Este necontestat ca bazinul pentru colectarea apei a fost realizat pentru uzul și utilitatea familiilor care l-au edificat.

Acest bazin a fost dezafectat de către reclamanți care l-au umplut cu pământ, fără ca aceștia să aducă dovezi în sprijinul afirmațiilor făcute cum că bazinul era degradat, și se colecta foarte puțină apă.

Chiar dacă din probele testimoniale administrate în cauză, s-a dovedit că toate familiile care erau racordate la bazin, s-au racordat și la aducțiune de apă a comunei, martorii au relatat că apa din acest bazin era superioară calitativ celei din aducțiunea comunală. Acțiunea de desființare a bazinului de către reclamanții apare astfel ca fiind abuzivă și prejudiciabilă pentru pârâți.

Astfel, instanța a admis cererea pârâților privind obligarea reclamanților de a construi bazinul și conductele de racordare pe vechiul amplasament, iar în caz de refuz, pârâții s-a considerat că sunt îndreptățiți să realizeze aceste lucrări pe cheltuiala reclamanților.

Cererea pârâților privind obligarea reclamanților de a respecta dreptul pârâților la folosința bazinului și obligarea lor de a se abține de la orice act de tulburare în folosința a bazinului și a conductelor de racordare, este lipsită în prezent de obiect, atâta timp cât bazinul a fost desființat. În consecință această cerere a fost respinsă.

Pârâții-reclamanți au formulat cereri doar în legătură cu terenul pe care este amplasat bazinul, cereri generate de acțiunea reclamanților prin care au invocat uzucapiunea terenului.

Fiind respinse atât cererile reclamanților cât și ale pârâților cu privire la acest teren, pârâților fiindu-le admisă cererea în obligație de a face, instanța în temeiul dispozițiilor art.274 și 276 C.proc.civ. i-a obligat pe reclamanți să plătească pârâtei Ș_____ I_____ 1000 lei cheltuieli de judecată (reprezentând parte din onorariul pentru expert) celelalte cheltuieli de judecată avansate de părți fiind compensate.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs M______ Ș_____ și M______ Călinuța solicitând modificarea sentinței atacate și admiterea acțiunii formulate în totalitate, urmând să se constate că s-a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune de lungă durată asupra terenului înscris în CF xxxxx Desești nr. top 646 provenit din conversia CF 773Hărnicești delimitat în anexa grafică a raportului de expertiză întocmit de P________ G_______ C_____ între punctele 1-2-3-4-5-1 în suprafață de 2661 mp și să se dispună înscrierea în CF a dreptului de proprietate.

De asemenea, s-a solicitat respingerea completării cererii de chemare în judecată a pârâților reclamanți de a fi obligați la reconstruirea bazinului de colectare a apei amplasat pe terenul înscris în CF xxxxx Desești nr. top 646 și a conductelor de racordare pe vechiul amplasament și înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor de judecată în favoarea intimatei Ș_____ I_____.

S-a solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în fața primei instanțe, precum și a cheltuielilor de judecată în recurs.

Recurenții au arătat că soluția primei instanțe este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, cuprinzând și motive contradictorii și străine de natura pricinii.

S-a arătat că sunt îndeplinite condițiile privind uzucapiunea de lungă durată, cele 2 condiții prevăzute de lege fiind îndeplinite. S-a arătat că s-a făcut dovada faptului că anterior terenul a fost folosit de bunicul recurenților, iar de la data căsătoriei a fost folosit de recurenți. Pârâții nu au folosit niciodată terenul, deoarece nu au avut niciodată probleme cu bazinul de apă. În privința folosinței s-a arătat că aceasta a fost exercitată după al doilea război mondial de către bunicii reclamantului, ulterior de părinții acestuia și la acest moment de recurenți.

În privința vicierii posesiei recurenții au arătat că nu a fost avută în vedere declarația martorului Tiran G_______, a martorului H____ G_______, respectiv B____ I___, instanța având în vedere declarația martorelor H____ P______ și H____ I_____ care au confirmat vicierea posesiei.

Declarațiile martorelor sunt inexacte deoarece reparațiile la bazin nu au fost efectuate, nefiind nevoie de astfel de reparații, lucrările efectuate la conductele de alimentare cu apă s-au realizat pe terenul deținut de Tiran G_______, pârâții nu au folosit bazinul ci doar au beneficiat de apa din acest bazin. Mai mult decât atât, declarațiile martorelor nu se coroborează cu înscrisurile administrate în cauză.

În privința solicitării de a se dispune obligarea reclamanților să reconstruiască bazinul s-a arătat că aceasta urmează să fie respinsă deoarece bazinul a fost proprietatea recurenților, construcția a fost desființată după ce pârâții au fost anunțați. Acest bazin trebuia desființat deoarece se afla într-o stare de degradare ca urmare a trecerii timpului, a devenit inutilizabil și nu mai putea deservi cele 4 familii cu apă potabilă.

Situația bazinului a fost analizată în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Sighetu Marmației în cuprinsul sentinței nr.396/2014 fiind menționat faptul că bazinul respectiv a fost construit pe terenul proprietatea familiei Mesaros și se afla într-o avansată stare de degradare.

Prin întâmpinarea formulată și depusă la dosarul cauzei la data de 3 iunie 2015 de H____ M____, T____ I_____, Tînțaș Pălăguța-L______, Ș_____ G_______ și Ș_____ I_____ au solicitat instanței respingerea recursului declarat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

S-a arătat în esență faptul că din probele administrate nu rezultă cu certitudine momentul de la care a început posesia asupra terenurilor. În anul 1998 când recurenții au susținut că au intrat în posesia terenului, acesta era folosit în comun de familiile care beneficiau de apa care era captată în bazine.

În privința bazinului s-a arătat că acesta a fost umplut cu pământ în luna martie 2014, după ce se formulaseră cereri privind dreptul asupra bazinului. Nemulțumiți de modul de soluționare s-a arătat în somațiile din data de 03.03.2014 că recurenții nu mai folosesc bazinul respectiv, astfel că pârâții-intimați trebuie să procedeze la ridicarea acestuia de pe teren.

În privința cheltuielilor de judecată s-a arătat că Ș_____ I_____ a achitat suma reprezentând expertiza efectuată, astfel că de aceasta au beneficiat și reclamanții-recurenți.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin recursul declarat M______ Ș_____ și M______ Călinuța au criticat soluția pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în ceea ce privește respingerea capătului de cerere prin care au solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 2661 mp, teren înscris în CF xxxxx Desești, provenit din conversia CF 773 Hărnicești.

De asemenea, a fost criticat modul de soluționare a cererii prin care s-a solicitat reconstruirea bazinului de colectare a apei amplasat pe terenul înscris în CF xxxxx Desești și a conductelor de racordare pe vechiul amplasament, respectiv în privința cheltuielilor de judecată acordate de prima instanță.

Instanța constată că terenul înscris în CF xxxxx Desești, provenit din conversia pe hârtie a CF 773 Hărnicești, nr. top 646 (f.45) este proprietatea numitului H____ V______, înscrierea fiind făcută în anul 1923, în baza contractului de vânzare-cumpărare. Se constată așadar că terenul este înscris în cartea funciară, fiindu-i aplicabile dispozițiile privind sistemul de publicitate tabular.

Solicitarea reclamanților-recurenți de a se dispune admiterea capătului de cerere având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, de lungă durată, potrivit Codului civil 1864 nu este întemeiată.

Se reține că reclamanții-recurenți au susținut că terenul a fost dobândit de antecesorii lor în anii 1945-1946, susținând că temeiul juridic în baza căruia solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune este Codul Civil. În drept cererile formulate, astfel cum acestea au fost precizate au fost întemeiate și pe dispozițiile art. 28 din Decretul Lege 115/1938 (f.6, f.8-verso, ulterior nefiind menționate alte temeiuri de drept).

Din declarațiile martorilor audiați, instanța reține că o parte dintre aceștia aveau în anii 1945-1946, 2-3 ani ori s-au născut ulterior anului 1947. Astfel, martorul Tiran G_______ (f.54 din dosarul Judecătoriei-declarație atașată din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX-dosar din care s-a disjuns prezenta cerere) este născut în anul 1943, astfel că în perioada invocată de reclamanții-recurenți, anii 1945-1946 acesta avea 2 sau 3 ani. Declarația acestuia nu poate fi avută în vedere pentru a proba începutul posesiei terenului de către antecesorii reclamanților-recurenți. Declarația arătată va fi avută în vedere în sensul că terenul a fost folosit de antecesorii reclamanților-recurenți, însă nu anterior anului 1947.

În privința martorul H____ M____, acesta este născut în anul 1927, astfel că în perioada 1945-1946 acesta avea 18-19 ani. Martorul a cărui declarație se află la fila 55 din dosarul Judecătoriei-declarație atașată din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a arătat că în privința terenului care face obiectul prezentului recurs nu cunoaște de la cine a fost achiziționat. Raportat la acest fapt, instanța apreciază că nu se poate reține din declarația martorului că posesia a început în perioada arătată de reclamanții-recurenți.

În privința martorei Tiran I_____, născută în anul 1949, instanța reține că nu se poate constata că anul în care a început posesia este anul 1946-1947.

Martorul Tiran G_______ a fost audiat și în ședința din data de 17 septembrie 2014 (f.204 din prezentul dosar). Din declarația martorului nu se poate reține faptul că posesia asupra terenului a început în anul 1946-1947. În privința declarației arătate instanța reține că martorul a auzit că bazinul a fost umplut cu pământ.

În privința declarației martorului B____ I___ (f.223 din dosarul Judecătoriei), instanța reține faptul că pe trenul în litigiu a existat anterior un bazin pentru colectarea apei, bazin care a fost desființat de reclamanții-recurenți. Din discuțiile purtate cu reclamanții M______ Călinuța și M______ Ș_____, martorul a arătat că știe că respectivul bazin era deteriorat. Martorul care este născut în anul 1963 a arătat că bunicii reclamantului folosea terenul încă din perioada în care acesta era copil. Raportat la data nașterii martorului, nu se poate reține că data la care a început posesia terenului a fost 1946-1947 astfel cum u arătat reclamanții-recurenți.

În declarația dată de martora H____ P______ (f.224) aceasta a arătat că terenul pe care este amplasat bazinul de apă a fost folosit de toți beneficiarii apei, fiind efectuate lucrări, astfel că accesul la bazin se realiza peste terenul reclamanților-recurenți. Martora a mai arătat că respectivul bazin a fost desființat de reclamanții-recurenți.

Declarația martorei H____ I_____ se coroborează cu declarația martorei H____ P______. Astfel, în declarația aflată la fila 225 se arată că bazinul de a fost desființat de reclamanți deși acesta era folosit încă de familiile care l-au construit.

În privința martorului H____ G_______, instanța reține că acesta a făcut referire la momentul la care a început posesia asupra terenului în litigiu, arătând că posesia a început după război. Nu a fost indicat anul în care a început posesia, astfel că simpla referire la „în perioada după război” nu este considerată de instanță ca fiind una care arată că anul în care a început posesia este xxxxxxxxxxxxxx, iar nu ulterior acestui ultim an. Martorul a mai arătat că bazinul de apă a fost desființat. S-a mai arătat în declarația menționată că terenul a fost folosit doar de reclamanți, însă martorul a arătat că nu mai locuiește în Hoteni de aproximativ 8 ani.

Având în vedere probatoriul administrat, instanța apreciază că în prezenta uză nu s-a făcut dovada faptului că posesia terenului a început în anul 1945-1946 astfel cum s-a menționat de recurenții-reclamanți. Se poate reține că cel puțin până în anul 1981-1982 când a fost construit bazinul terenul a fost folosit de antecesorii reclamanților-recurenți, însă din declarațiile martorilor audiați momentul de început al posesiei nu poate fi considerat decât ulterior anului 1947, fiind astfel aplicabil Decretul Lege 115/1998. De altfel, instanța reține că reclamanții au invocat și prevederile art. 28 din Decretul Lege 115/1938 care reglementează uzucapiunea tabulară de 20 ani de la data decesului proprietarului tabular.

În ceea ce privește posesia terenului, se apreciază că nici această condiție nu este îndeplinită (indiferent de faptul că uzucapiunea este întemeiată pe dispozițiile C.civ. 1864, sau ale Decretului nr. 115/1938). Din declarațiile martorilor indicați de recurenți în memoriul de recurs nu rezultă că pârâții nu au folosit terenul ci doar că martorii nu i-au văzut pe intimați să fi folosit terenul, deoarece nu aveau cunoștință de existența unor probleme legate de bazinul de apă.

Reținând aspectele arătate instanța consideră că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii, astfel cum în mod corect a reținut prima instanță, solicitarea formulată în cuprinsul cererii de recurs, privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune fiind nefondată.

Recurenții au solicitat respingerea cererii având ca obiect refacerea bazinului de colectare a apei amplasat pe terenul înscris în CF xxxxx Desești nr. top 646 și a conductelor de racordare.

Din cuprinsul declarațiilor martorilor anterior menționați rezultă că reclamanții-recurenți au desființat bazinul de apă care deservea gospodăriile părților din prezentul dosar. Se mai reține, aspect confirmat și de răspunsurile la interogatoriu că respectivul bazin a fost construit de părțile din prezentul dosar sau de antecesorii acestora. Astfel, se poate reține că acesta a fost folosit și deținut în coproprietate de aceștia.

Se constată de asemenea faptul că reclamanții-recurenți M______ Ș_____ și M______ Călinuța nu dețineau nici un drept exclusiv asupra bazinului astfel încât aceștia să aibă dreptul să desființeze construcția prin care erau alimentate cu apă gospodăriile intimaților.

Faptul că recurenții au trimis anterior desființării notificări prin care au solicitat ridicarea bazinului de apă, în caz contrar lucrările de ridicare urmând să fie efectuate de M______ Ș_____ și M______ Călinuța, nu justifică desființarea bazinului. Nici susținerea că respectiva construcție era edificată pe terenul recurenților nu poate fi reținută deoarece din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că bazinul se află pe terenul identificat cu nr. top 646 Hărnicești, teren care nu se află în proprietatea reclamanților-recurenți.

Având în vedere aceste considerente, instanța consideră că în mod corect prima instanță a stabilit în sarcina recurenților reclamanți pârâți reconvențional obligația de a reface respectivul bazin.

În privința solicitării de a se dispune înlăturarea dispoziției de obligare a reclamanților-recurenți la plata sumei de 1000 lei în favoarea intimatei Ș_____ I_____, instanța reține că și această solicitare formulată prin memoriul de recurs este nefondată.

Se reține că cererea formulată de reclamanți a fost admisă în parte. De asemenea se reține că raportul de expertiză-completare efectuat de ing. P________ C_____ G_______ a fost achitat de Ș_____ I_____. Cu toate acestea lămurirea aspectelor legate de soluționarea cererilor formulate au profitat tuturor părților. Având în vedere prevederile art. 276 C.proc.civ., instanța apreciază că Judecătoria în mod corect a compensat parțial cheltuielile de judecată, obligând partea care a căzut în pretenții în privința capetelor de cerere pentru care s-a realizat raportul de expertiză parțial la plata onorariului avocațial.

Având în vedere aceste considerente, instanța, în temeiul art. 312 C.proc.civ. raportat la art. 304 C.proc.civ., urmează să respingă recursul declarat de M______ Ș_____ și M______ Călinuța, acesta fiind nefondat.

Reținând soluția care urmează a fi pronunțată, instanța, în temeiul art. 316C.proc.civ., raportat la prevederile art. 298 C.proc.civ., cu aplicarea prevederilor art. 274 C.proc.civ., va dispune obligarea recurenților la plata sumei de 800 lei, reprezentând onorariul avocațial justificat de intimată cu chitanța aflată la fila 61 din dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de M______ Ște­fan și M______ Călinuța, domiciliați în Ho­teni, nr. 15, _________________­tag, jud. Maramureș îm­po­triva sentinței civile nr. 314 pronunțată la data de 18 februarie 2015, de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. 3086/ 307/2013.

Obligă recurenții M______ Ș_____ și M______ Călinuța să plătească inti­ma­tei H____ M____ suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 8 octombrie 2015.

PREȘEDINTEJUDECĂTORIGREFIER

P__ M____ BogdanGiuroiu BrîndușaStamate-T______ AlinaMăndicescu R_____

Red./Tehn. /P.M.B./29.12.2015

2 ex./2015

Judecător la fond: U____ L_______ G_______