Dosar nr. XXXXXXXXXXX

*Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2625

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 2072

Ședința publică din data de 24 Noiembrie 2015

Completul constituit din:

Președinte – judecător P___ G_____

Judecător – B____ M______

Judecător – V_____ D_____

Grefier – N____ F_____-C_____

La ordine se află recursul în contencios administrativ, având ca obiect „anulare act administrativ”, formulat de către recurenta-reclamantă ______________________ sediul în ___________________________, împotriva Sentinței civile nr. 301/06.05.2015 pronunțată de Tribunalul V______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații-pârâți: C________ L____ al comunei Pufesti, cu sediul în ____________________________ și Primăria comunei Pufesti, cu sediul în ____________________________.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că este primul termen acordat în recurs, la dosarul cauzei fiind depuse motivele invocate de către recurentă, un exemplar a fost comunicat intimaților care au depus la dosar întâmpinare, nu este depusă dovada comunicării acesteia, recurenta a depus dovada achitării taxei de timbru de 100 lei, după care:

Nemaifiind alte probe de administrat, excepții de invocat și cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține pentru soluționare.

După rămânerea în pronunțare, în ședință publică se prezintă în instanță reprezentantul societății recurente, fără delegație la dosar și solicită reluarea cauzei și acordarea cuvântului în recurs.

Curtea dispune reluarea cauzei.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns reprezentantul societății recurente, fără delegație la doar, lipsă fiind reprezentantul intimaților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul societății recurente depune la dosarul cauzei Încheierea de ședință din data de 01.10.2015 pronunțată de Judecătoria A____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX. Solicită administrarea probei cu aceste înscrisuri și precizează că niciodată nu a solicitat suspendarea actului administrativ contestat.

Nemaifiind alte probe de administrat, excepții de invocat și cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.

Având cuvântul, reprezentantul recurentei susține că în aceleași condiții de nelegalitate a fost emis un titlu executoriu, pe care societatea reclamantă l-a atacat, iar în urma acestei acțiuni titlul executoriu a fost anulat printr-o hotărâre rămasă definitivă.

Solicită admiterea recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 301/06.05.2015 pronunțată de Tribunalul V______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, având în vedere motivele de nelegalitate invocate prin cererea de recurs, casarea hotărârii primei instanțe și, în rejudecare să fie anulat actul administrativ fiscal, iar reclamanta să fie exonerată de la plata către intimată.

În fapt, susține că la data de 01.11.2013 reclamanta a primit Adresa nr. 3751/24.10.2013 emisă de Primăria comunei Pufești și fișa-extras din ROL xxxxx, pe care le depune la dosar în copie. Potrivit acestor înscrisuri, societatea reclamantă figurează cu un debit restant în sumă de 193.053 lei către _______________________________> Susține că împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestație, fiind respectată procedura prealabilă și, având în vedere soluția dată la această contestație, reclamanta a formulat cerere de chemare în judecată, adresată Tribunalului V______.

Față de măsura dispusă și atacată în instanță, reprezentantul societății reclamante susține că ROL-ul fiscal a fost creat în mod nelegal, fără a exista un titlu de creanță, motiv pentru care consideră că această măsură este un abuzivă și nelegală, având în vedere și faptul că nu există susținere legală față de această măsură.

Mai arată că, o altă critică adusă în fața instanței de fond este aceea că debitul reținut în sarcina reclamantei este nelegal, fiind incert, neexigibil și aleatoriu.

Totodată, în fața instanței de fond a invocat nelegalitatea ROL-ului fiscal, fără însă a critica înștiințarea, fiind contestată doar reținerea în sarcina reclamantei a unui debit, fără existența unui titlu de creanță.

Este criticată soluția pronunțată în cauză de prima instanță, pentru greșita aplicare a normelor de drept material.

Față de cele reținute de prima instanță, în sensul că a fost contestată legalitatea adresei privind comunicarea debitului, reprezentantul reclamantei susține că nu a contestat înștiințarea, fiind formulate critici împotriva înscrierii în ROL-ul fiscal a unui debit, fără a exista un temei legal în acest sens.

Astfel, consideră că obiectul cererii de chemare în judecată a fost greșit înțeles de prima instanță, care a reținut doar teorii în ceea ce privește actul administrativ fiscal și în mod greșit a reținut că înștiințarea emisă reclamantei constituie titlul de creanță.

Susține că potrivit Codului de procedură fiscală, înștiințarea este emisă doar pentru a se aduce la cunoștință despre existența unui debit, iar în urma acesteia trebuie emis titlul de creanță, și susține totodată că acest titlu de creanță nu a fost niciodată emis pentru reclamanta din prezenta cauză.

Față de aceste aspecte, consideră că s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor prevăzute de art. 41 din Vechiul Cod de procedură fiscală, prin care este definit actul administrativ fiscal.

În ceea ce privește cel de al doilea motiv de nelegalitate a hotărârii instanței de fond, reprezentantul reclamantei susține că acesta a fost invocat având în vedere existența contradictorialității motivelor hotărârii, în sensul că prima instanță a apreciat adresa emisă de către Primăria comunei Pufești, jud. V______, ca fiind un act administrativ fiscal, reținând totodată, prin aceeași hotărâre că adresa în discuție constituie un simplu fapt subsidiar.

Cel de al treilea motiv de recurs vizează greșita aplicare a dispozițiilor prevăzute de art. 267 alin. 4 din Vechiul Cod fiscal, privind modalitatea de stabilire a taxei reținută în sarcina reclamantei. Arată că aceste dispoziții legale sunt prevăzute și de Noul Cod fiscal.

Având în vedere obiectul de activitate al societății reclamante, acela de excavare a pietrișului, trebuie emisă autorizație de excavare emisă, printre alte autorități, și de Consiliile Locale ale localităților pe raza cărora au loc aceste operațiuni de excavare.

Potrivit noilor dispoziții ale Codului fiscal, această taxă, așa cum a fost reținută în sarcina reclamantei, se percepe doar pentru studiile efectuate pentru exploatările de carieră, balastieră ș.a.m.d., iar nu față de operațiunile de exploatare. Consideră că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a acestor dispoziții legale.

Precizează că, înainte de a fi începută operațiunea de exploatare, trebuie parcursă procedura de obținere a avizelor și autorizațiilor necesare exploatării, iar studiul propriu-zis este realizat de către ANRP, având în vedere că exploatările sunt efectuate pe o proprietate a statului cu regim juridic special.

Susține că societatea reclamantă nu a solicitat efectuarea vreunui studiu, procedând la exploatarea pietrișului în baza autorizațiilor emise conform dispozițiilor legale.

Față de aceste aspecte, reprezentantul reprezentant ei consideră că prima instanță a făcut în mod eronat aplicarea normelor de drept material, iar reclamanta nu datorează taxa reținută în sarcina sa.

Susține nulitatea actelor administrative, fiind încălcate dispozițiile prevăzute de art. 43 și art. 46 Cod de procedură civilă, privind condițiile de conținut și de formă ale unui titlu de creanță și susține că instanța de fond nu a analizat acest motiv de nulitate.

În ceea ce privește cuantumului debitului reținut în sarcina reclamantei, reprezentantul acesteia arată că dobânzile sunt calculate retroactiv, având în vedere că operațiunea de excavare a început în anul 2009, iar înștiințarea privind existența debitului a fost emisă în anul 2013.

Având în vedere că nu există un titlu de creanță emis pentru reclamantă, consideră că nu poate fi stabilit un cuantum corect al sumei stabilită în sarcina contribuabilului.

Consideră că, printr-o aplicare greșită a dispozițiilor legale, s-a ajuns la o concluzie injustă în ceea ce privește legalitatea stabilirii debitului și a majorărilor, cuantumul acestora și exigibilitatea.

Față de exigibilitatea debitului, susține că în ROL-ul fiscal depus la dosarul cauzei nu există niciun termen până la care reclamanta are obligația să facă plata.

În ceea ce privește cuantumul debitului, consideră că acesta nu a fost stabilit în mod corect, încercându-se doar a fi majorate sumele finale raportate în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi.

Susține că prin procesul-verbal întocmit de Curtea de Conturi, este precizată „valoarea estimată”. Având în vedere că debitul trebuie să fie cert, consideră că acesta nu poate fi stabilit în baza unei valori estimate.

Având în vedere că debitul principal nu este cert, nici majorările aplicate nu pot fi certe.

Având în vedere toate aceste motive de nelegalitate expuse, reprezentantul societății recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și, în rejudecare să fie admisă cererea de chemare în judecată, iar instanța de control judiciar să dispună anularea în totalitate a actelor administrative, astfel încât să nu fie atrasă și răspunderea funcționarilor publici.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Instanța reține cauza pentru soluționare și, după deliberare:

C U R T E A

Asupra recursului de față:

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 301/06.05.2015 pronunțată de Tribunalul V______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată acțiunea privind pe ___________________________ V______, promovată în contradictoriu cu pârâții: C________ L____ al comunei Pufești, județul V______ și Primăria comunei Pufești, județul V______ – pentru anulare act administrativ.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamanta ___________________________ V______, criticând-o ca fiind nelegală, conform art. 488, pct. 8 Noul Cod de procedură civilă.

În esență, recurenta a precizat că măsura înscrierii don oficiu și crearea rolului fiscal nr. xxxxx la ____________________________, fiind dispusă fără să fi solicitat eliberarea autorizației, calculând și stabilind majorări retroactiv, și pentru perioada în care nu au fost înființați prin vreun act fiscal.

Măsura fiscală conține un debit stabilit aleatoriu, incert și neeligibil, iar actul fiscal este lovit de nulitate, conform art. 43 Cod de procedură fiscală, întrucât simpla adresă nu îndeplinește rolul de titlu de creanță.

De asemenea, recurenta a precizat că s-au aplicat greșit dispozițiile art. 267 alin. 4 din Codul fiscal, întrucât „pentru eliberarea autorizației de foraje și excavări, necesară studiilor (geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol)”, dar în cauză recurenta nu a efectuat niciun studiu pentru extragerea balastului ci, în anul 2009 au procedat la exploatarea propriu-zisă a balastului din albia râului, operațiune legală, conform autorizației de exploatare dată de Administrația Națională a Apelor Române – SGA VN, nefiind obligați la efectuarea vreunui studiu prealabil.

Instanța de fond în mod eronat și-a însușit punctul de vedere din adresa Primăriei, cu privire la cuantumul presupusului debit, neobservând că Adresa nr. 4385/29.11.2013 nu poate produce efectele unui eventual titlu de creanță.

Prin întâmpinarea depusă, UAT __________________________ respingerea recursului ca nefondat.

Examinând criticile recursului declarat de recurenta ___________________________, jud. V______, conform art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele:

Critica recurentei că măsura înscrierii don oficiu și crearea Rolului fiscal nr. xxxxx la ___________________________, întrucât nu a solicitat eliberarea autorizației de excavare, nu poate fi primită având în vedere dispozițiile art. 267 alin. 4 din Codul fiscal.

Astfel, recurenta are dreptul să exploateze nisipuri și pietrișuri din balastiera „Carecna” – Pufești, situată în albia minoră a pârâului Carecna, conform autorizației de gospodărire a apelor nr. 82/11.03.2009 emisă de Administrația Națională „Apele Române”, Direcția Apelor Siret (fila 7 dosar fond).

Pentru perimetru de exploatare a primit avizul favorabil nr. 708/04.03.2009 din partea Primăriei C______ Pufești, iar recurenta a desfășurat activități de exploatare a balastierelor, conform datelor transmise la Administrația Bazinală de A__ Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor V______.

Faptul că recurenta ___________________________ a omis să solicite autorizația de foraje și excavări, conform art. 267 alin. 4 din Legea nr. 571/2003, îi este imputabilă acesteia, prin neîndeplinirea obligațiilor legale ce-i incubă.

Astfel, pentru anul 2009,această taxă pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări a fost stabilită prin Hotărârea Consiliului L____ al comunei Pufești nr. 31/11.11.2008 (filele 19 – 20 dosar fond), recurenta a efectuat excavări de nisipuri și pietrișuri, din cariera „Carecna” – Pufești, iar conform art. 267 alin. 4 din Legea nr. 571/2003, avea obligația solicitării autorizației foraje, excavări, obligație neîndeplinită de către recurenta ___________________________.

Critica recurentei că Adresa nr. 4385/29.11.2013 (fila 12 dosar fond) nu îndeplinește condițiile unui titlu de creanță, conform art. 43 Cod fiscal, nu poate fi primită, întrucât actul producător de consecințe juridice este actul emis sub nr. 3751/24.10.2013 (fila 18) de Primăria C______ Pufești, prin care s-a stabilit debitul de 84.269 lei taxă de excavare și 108.269 lei, majorări de întârziere, act în care se motivează atât în fapt, cât și în drept, conform art. 43 Cod de procedură fiscală, cum a fost stabilită această creanță fiscală în sarcina recurentei.

Critica recurentei că s-a stabilit în mod aleatoriu un debit, nu poate fi primită, având în vedere că prin HCL nr. 31/2008 C________ L____ Pufești a stabilit valoarea de 8 lei pe metru afectat, iar din concluziile raportului de expertiză topografice întocmit de expert I______ C_____ (fila 141) a rezultat o suprafață de exploatat de 10.598 mp, conform cantităților raportate la Sistemul de Gospodărire a Apelor V______ de către reclamantă.

De asemenea, au fost stabilite penalitățile de întârziere pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată, conform art. 120¹ alin. 1 din OUG nr. 32/2003.

Față de cele mai sus arătate, în baza art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă și art. 496 alin. 1 Cod de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul în contencios administrativ, având ca obiect „anulare act administrativ”, formulat de către recurenta-reclamantă ______________________ sediul în ___________________________, împotriva Sentinței civile nr. 301/06.05.2015 pronunțată de Tribunalul V______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații-pârâți: C________ L____ al comunei Pufesti, cu sediul în ____________________________ și Primăria comunei Pufesti, cu sediul în ____________________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.11.2015.

Președinte,Judecător,Judecător,

Judecător P___ G_____ B____ MarianaVasile D_____

Grefier,

N____ F_____-C_____

Red. BM 17.12.2015

Dact. NFC, 5 ex/

__________________>

Fond: _______________