Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - servitute -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 483

Ședința publică din data de 19.10.2015

Completul compus din:

Președinte : C_________ L______

Judecător : M_______ C______ - G______

Judecător : S_______ A_____

Grefier : V_____ C____ P____

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul B____ T_____, împotriva sentinței civile nr. 1179 din data de 26.05.2015 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind reclamantul B____ G_______.

Dezbaterile asupra prezentei cauze au avut loc în ședința publică din data de 06 octombrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de13 octombrie 2015, iar ulterior, din aceleași considerente, pentru data de azi, 19.10.2015

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni si înregistrată inițial la data de 03.08.2011 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul B____ G_______, în contradictoriu cu pârâtul B____ T_____ a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, în urma probelor pe care le va face, obligarea pârâtului să asigure servitutea de trecere pe terenul său situat în intravilanul satului Oniceni, __________________________, parte din ___________________>” singura cale de acces la terenul proprietatea sa; obligarea pârâtului de a-și ridica de pe terenul „cale de acces” un gard pe țeavă de fier, cu plasă de sârmă, în lungime de 20 mp și cu care i-a blocat calea de acces, valoare gard 300 lei; cu cheltuieli de judecată.

In motivare a arătat că este fratele pârâtului și atât proprietatea sa, cât și a pârâtului, face parte dintr-o grădină, proprietatea autorilor lor, pârâtul fiind cel care locuiește în casa părintească. De la casa părintească până la drumul comunal, a fost întotdeauna creat un drum de acces lat de 4,37 ml. și lung de 60 ml. drum care începând cu anul 1974, când și-a edificat gospodăria el, reclamantul, l-a folosit pe o lungime de 20 ml.

A arătat că împreună cu pârâtul, au edificat peste pârâul limitrof un podeț în cote de 1/2 fiecare, folosit până în anul 2010, când pârâtul a constatat că-i lipsește, cu ocazia intabulării, o suprafață de 394 mp. acuzându-l că i-a ocupat parte din grădină, l-a acționat în judecată, astfel că prin sentința civilă 836/01.04.2010 a Judecătoriei Fălticeni, s-a constatat că suprafața de 394 mp. reprezentând „drum” face parte din terenul proprietatea pârâtului.

Astfel, pârâtul a montat în fața porții reclamantului de acces la gospodărie, un gard, închizând și podețul edificat împreună și orice cale de acces, fiind în imposibilitatea de a-și aduce recolta, lemne, fânul, de a scoate animalele la pășunat.

In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 576, 616, 619 cod civil.

La termenul de judecată din 03.11.2011, reclamantul a depus la dosar un înscris olograf cu titlu de memoriu (f.22), după care, a precizat că insistă în acțiune.

Prin întâmpinare (f. 23 dosar), pârâtul B____ T_____ a solicitat în principal suspendarea cauzei conf. art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod proc.civ. până la soluționarea recursului declarat de către reclamant, împotriva sentinței civile nr. 836/01.04.2010 a Judecătoriei Fălticeni, având ca obiect modificare titlu proprietate, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.

In fapt, a arătat că susținerile reclamantului nu au putut fi primite de instanță, câtă vreme gospodăria sa se învecinează cu drumul comunal, astfel încât nu constituie „loc înfundat” în înțelesul art. 616 Cod civil.

Prin sentința civilă nr. 1856 din data de 4 noiembrie 2013, Judecătoria Fălticeni a respins ca nefondată acțiunea având ca obiect ,, servitute trecere și ridicare construcții”, formulată de reclamantul B____ G_______, în contradictoriu cu pârâtul B____ T_____ și a luat act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit art. 616 Cod civil, prin loc înfundat, al cărui proprietar poate reclama o trecere pe terenul vecinului, se înțelege acel loc care nu are o ieșire la calea publică.

Desigur, în aplicarea acestui text, s-a avut în vedere imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, precum și cazurile în care ieșirea ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă așa cum rezultă din dispozițiile art. 618 Cod civil, potrivit căruia, trecerea se va face prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă proprietarului fondului dominant, pe al cărui teren urmează a fi deschisă (chiar dacă aceasta, ar fi compărea ca o încălcare a dispozițiilor art. 617 Cod civil).

De altfel, atât doctrina, cât și practica în materie, au stabilit faptul că, la stabilirea drumului de trecere, trebuie avute în vedere interesele ambilor proprietari (fond dominant, fond aservit), cu alegerea acelei căi, ce produce cele mai puține daune fondului aservit, iar nu să aibă în vedere, în exclusivitate, interesul beneficiarului.

Aceste prevederi sunt destinate, însă, să diminueze paguba pro duce, oricum, la știrbirea dreptului proprietarului, chiar și în condițiile în care aceasta ar fi singura variantă disponibilă, dar care, nu poate fi reținută ca atare.

Prin urmare, nevoia obiectivă a celui care reclamă trecerea, trebuie apreciată în raport de toate aceste împrejurări, să fie naturală și străină de fapta titularului locului sau autorului său, pentru că numai astfel se poate garanta utilizarea netulburată a servituții și respectarea sa de bună voie, evitându-se o stare conflictuală ce s-ar permanentiza între părți.

Acest aspect, a reieșit cu ocazia cercetării locale, efectuate de completul de judecată, și care a constatat că: ,,accesul în curtea reclamantului se poate face și pe o poartă aflată pe una din laturile terenului, calea de acces fiind asfaltată și având ieșire la calea publică, după o lungime de circa 10 m.

Pe partea laterală se poate accede atât cu piciorul cât și cu utilaje.

Pe partea laterală se accede în curtea din spatele casei, curte care nu este amenajată și este destinată depozitării lemnelor și a unor utilaje.”

Într-adevăr, cu un minim de amenajament, se pot folosi fără a aduce atingere dreptului de proprietate al pârâtului, ambele variante.

A împovăra proprietatea pârâtului, prin crearea unei servituți în condițiile și în modalitatea celei solicitate de reclamant, nu este de natură a satisface nevoile de trecere, circulație, ale acestuia și, pe cale de consecință, nu poate primi o altă caracterizare, decât cea reieșită din dispozițiile art. 643 Cod civil, respectiv : exercitarea acestui drept în mod abuziv din partea titularului (În acest sens, Decizia civilă nr. 24/ 1962, Plenul Tribunalului Suprem).

De reținut, că, între părți, au existat mai multe litigii referitoare la suprafețele de teren moștenire (de la autorul comun), părțile fiind frați, finalizate, hotărârile judecătorești aflându-se la dosar (filele 33-34;46-47 dosar), precum și dosarul atașat - nr.XXXXXXXXXXXXX.

De altfel, chiar reclamantul, prin motivarea cererii introductive, a făcut referire la sentința civilă nr. 836 din 01. 04. 2010 a Judecătoriei Fălticeni, prin care a fost obligat să respecte dreptul de proprietate al fratelui său, pârâtul din prezenta cauză, pentru suprafața de 394 m.p.

Prin urmare, atitudine șicanatoare, culpabilă, i-a aparținut.

Cu aceeași argumentație, a fost respinsă și cererea secundară, referitoare la ridicare construcție, în speță, poartă, instanța apreciind că pârâtul nu a adus atingere nici unui drept a-l reclamantului.

Față de cele mai sus explicate, instanța a respins ca nefondată acțiunea având ca obiect ,,servitute de trecere și ridicare construcții”, formulată de reclamantul B____ G_______, în contradictoriu cu pârâtul B____ T_____.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul prin care a solicitat in principal, admiterea acestuia, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar in subsidiar daca se va considera necesar reanalizând probele administrate in dosar, reținerea cauzei spre rejudecare si admiterea acțiunii pe fond.

În motivare a arătat prin cererea adresata instanței de judecata a arătat faptul că este fratele pârâtului si ca proprietățile lor fac parte dintr-o parcelă de teren "grădina" care a aparținut autorilor, iar pârâtul a rămas sa locuiască in casa părinteasca. Reclamantul si-a edificat o gospodărie alăturat.

A mai arătat faptul ca de la casa părinteasca pana la drumul comunal a fost creat din totdeauna un drum - cale de acces lat de 4,37 metri si lung de 60 de ml. drum pe care el l-a folosit începând din 1974 după edificarea casei sale alăturat in ______________________________ de 20 ml.

Tot atunci a edificat împreuna cu pârâtul - fratele său si un podeț peste pârâul limitrof - contribuind la construcția lui jumătate el, jumătate fratele - pentru a-și îmbunătăți accesul la gospodăriile lor.

In anul 2010 - fratele său si-a intabulat terenul si cu ocazia intabulării a considerat ca terenul lipsa in suprafața de 394 m.p. face parte din proprietatea sa si este "drumul cale de acces " - împrejurare fata de care acesta a închis drumul, făcând un gard in fața podului peste pârâu si închizându-i in totalitate calea de acces.

Având in vedere aceasta situație reclamantul este in imposibilitatea de a aduce recolta, lemnul, fânul si de a scoate animalele la pășunat ori de a accede pana la locuința ______________ forța majora cu salvarea sau o mașina mai mare.

Au fost administrate proba cu înscrisuri si martori .

In ceea ce privește proba cu expertiză deși a insistat in aceasta proba întrucât era necesara pentru a-și dovedi acțiunea, necesitatea stabilirii unei servituți de trecere, existenta drumului cale de acces prin care mergea la proprietatea sa, cat si lipsa unei alte cai de acces la drumul principal - cale de acces prin care sa își poată folosi util proprietatea - in mod nejustificat instanța de judecata a respins aceasta proba.

A criticat pentru nelegalitate si netemeinicie sentința primei instanțe care a reținut ca terenul pe care sunt edificate construcțiile sale - nu are caracter de loc înfundat, considerând ca poate accede la drumul public prin spatele grădinii .

În mod nedrept s-a reținut acest aspect fără a fi administrata nici o expertiza prin intermediul căreia se putea măsura care este calea cea mai scurta si mai optima de acces la proprietatea sa, lățimea si lungimea drumului - necesara oricărei persoane - pentru asigurarea unui minim de exploatare a drumului (s-a referit aici la posibilitatea de a intra si a ieși la cale principala pe o latime de drum care sa permită ________________________ căruțe pentru aducerea recoltelor si a unei mașini mici de salvare - ______________________).

De asemenea, nu s-a ținut cont de faptul ca a exercitat timp de peste 40 de ani calea de acces - închisa de parat, fapt care a rezultat din depozițiile martorilor, care au arăta in mod clar ca de comun acord cu fratele său au exercitat aceasta cale de acces, au edificat un podeț peste parau, nu s-a ținut cont de faptul ca terenurile provin de la același autor - calea de acces peste parau fiind existenta chiar dinainte de 1974.

A criticat pentru nelegalitate si netemeinici sentința primei instanțe - raportat la prevederile art. 304(9) pentru următoarele motive:

- instanța de judecata a interpretat in mod imparțial probele de la dosar;

- nu a fost motivata sentința raportat la întreg probatoriu administrat in concret in prezentul dosar - facondu-se doar referiri generale la textele generale de lege;

- instanța in soluția data a vorbit la modul subiectiv despre textele de lege fără a pune accent pe proba sau textul care inevitabil a determinat convingerea juridica a instanței si a răspuns la argumentul tehnic si juridic probațional pentru soluția data.

Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare.

Prin decizia civilă nr.738/21.03.2014 Tribunalul Suceava a admis recursul declarat de către reclamantul B____ G_______ împotriva sentinței civile nr. 1856 din data de 4 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind pârâtul B____ T_____, a casat sentința civilă nr. 1856/4.11.2013 a Judecătoriei Fălticeni și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

La Judecătoria Fălticeni cauza a fost reînregistrată la data de 05.05.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX acordându-se termen de judecată în mod aleatoriu.

In cauză a fost întocmit raportul de expertiză specialitatea topografie si două suplimente la acesta de către expert Scutar V_____ (f. 35-55; 106-121;150-168 dosar).

Prin sentința civilă nr. 1179 din data de 26 mai 2015, Judecătoria Fălticeni a admis acțiunea civilă având ca obiect ,,servitute trecere și ridicare construcții”, formulată de reclamantul B____ G_______ în contradictoriu cu pârâtul B____ T_____.

A stabilit că suprafața de 68 mp, reprezentată pe aliniamentul A-B-C-6-12-A, culoare gri, în planul de situație Anexa 2 la raportul de expertiză – ing. Scutar V_____ (culoare galbenă în anexa 5 – primul supliment la raport și în anexa 6 – al doilea supliment la raportul ing. Scutar V_____), reprezintă calea de acces a reclamantului de la drumul public la proprietatea sa.

A obligat pârâtul să ridice gardul din plasă metalică și să permită accesul reclamantului pe suprafața mai sus identificată.

A obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 3112 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru în primul stadiu procesual și în calea de atac, onorariu expert și avocat.

Pentru a hotărî în acest fel, Judecătoria Fălticeni a reținut, că prin cererea adresată instanței și înregistrată sub nr.2525/227/03.02.2011, reclamantul l-a chemat în judecată pe pârâtul B____ G_______, fratele său, pentru ridicarea gardului pe care 1-a ridicat in fata casei si a porții, blocându-i calea de acces spre drumul Județean ,cale de acces folosită de peste 40 de ani si pentru asigurarea accesului către casa de locuit si anexele gospodărești, peste podul din beton care a fost edificat împreuna cu pârâtul, fratele său, in urma cu 40 de ani pentru a ne asigura accesul în gospodăriile lor.

În anul 2010 pârâtul si-a înscris în cartea funciară dreptul de proprietate pentru terenul aferent gospodăriei, după pronunțarea sentința civile nr. 836/2010 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Fălticeni, hotărâre prin care reclamantul a fost obligat să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 394 mp pârâtului B____ T_____ ( fila 50-53).

După întocmirea operațiunilor în Cartea Funciară, pârâtul a închis drumul de acces, în suprafața de 394 m.p., a edificat un gard în fata podului peste parau si a închis reclamantului calea de acces, situație în care acesta din urmă se află în imposibilitatea de a aduce recolta, lemnul, fânul si de a duce animalele la pășunat chiar de a accede pana la casa de locuit într-un caz de forța majora cu salvarea sau o mașina mai mare.

Potrivit recomandărilor instanței de control, recomandări cuprinse în decizia nr.738/2014 a Tribunalului Suceava, decizie prin care a fost casată sentința civilă nr. 1856/2013 a Judecătoriei Fălticeni, în cauză au fost întocmite un raport de expertiză cu două suplimente, de către ing.V_____ SCUTAR

La data de 18.08.2014, expertul s-a deplasat în teren, unde în prezența celor de față, conform obiectivelor stabilite, a efectuat măsurători pe limita suprafeței de teren deținută de către reclamantul B____ T_____ ( fila 36-55).

Reclamantul a solicitat efectuarea măsurătorilor și asupra suprafeței de 248 mp identificată prin Corpul de proprietate 1084 prezentat în planul de situație întocmit de pfa P_______ O_______ și avizat de OCPI Suceava cu nr. 3649/07.02.2007, ca făcând parte din suprafața de 3100 mp , însă pârâtul prin apărător ales, nu a permis efectuarea măsurătorilor și asupra acestei suprafețe .

A arătat apărătorul pârâtului, că această suprafață a format obiectul sentinței civile nr. 836/2010 (dosar XXXXXXXXXXXX).

Suprafața de 3100 mp teren-proprietatea reclamantului ,situata în intravilanul satului Oniceni,_________________________,învecinat cu lacob I__, B____ T_____,drum, în teren a fost identificată cu S- 3248 prezentata în anexa I , pe aliniamentul 25-9-15-20-24-96-27-32-34-99-98-44-40-43-47-51-13-19-22-6-12-17-35-36-45-16-172-21-25 cu următoarele vecinătăți:

la nord - drum comunal (pietruit),la est - B____ T_____, la sud - B____ T_____, la vest drum comunal (betonat), drum acces B____ T_____ (fila36-38,40)

In cadrul acestei suprafețe a fost identificată suprafața Sl/1 - 3100 mp înscrisă în T.P. 1318/30.08.1995 poz. B/l și B/6 prezentată în anexa 1 pe aliniamentul 25-9-15-20-24-96-32-34-96-99-98-44-40-43-47-51-13-19-22-6-12-17-35-36-45-16-172-21-25(contur albastru).

Pe această suprafață la data efectuării măsurătorilor se aflau construcțiile CI- locuință, C2- locuință, C3- grajdi+magazie , C4 - anexă, C5-garaj, C6 - anexa, C7 -anexă, C8- fanar, C9 - anexa, C10 -bucătărie de vară. C1l - anexa și C12 – anexa, toate proprietatea reclamantului ( fila 40).

S-a constatat că reclamantul mai deține în afara celor 3100 mp și suprafața S1 /2- 148 mp pentru care nu a prezentat acte justificative și care este prezentată în anexa 1 pe aliniamentul 25-9-15-20-24-96-32-34-96-99-98-44-40-43-47-51-13-i9-22-6-12-17-35-36-45-16-172-21-25(contur albastru).

Reclamantul a înscris în cartea funciară suprafața de 3100 mp într-o altă configurație și formă față de cea prezentată compusă din trei corpuri de proprietate după cum urmează :

- corpul de proprietate 1082 - în suprafață de 1000 mp înscris în CF 653 /N a corn. Cad. Forăști -proprietar tabular actual B____ G_______ prezentat în anexa 1 pe aliniamentul25-9-15-20-24-95-41-xxxxxxxxxxx-21-25

- corpul de proprietate 1083- în suprafață de 1852 mp înscris în CF 654 /N - proprietar tabular actual B____ G_______ pentru teren iar pentru construcții - B____ G_______ și B____ M____ prezentat în anexa 1 pe aliniamentul 51-13-11-22-6-12-17-35-36-45-16-xxxxxxxxxxx-41-95-98-44-40-43-47-51

- corpul de proprietate 1084 - în suprafață de 248 mp teren neproductiv înscris în CF xxxxx (655/N).

La data efectuării măsurătorilor această suprafață era deținută de pârâtul B____ T_____ în baza sentinței civile nr. 836/01.04.2010 și nu a fost măsurată în teren, deoarece pârâtul împreună cu un nepot al acestuia și cu apărătorul ales, nu au permis expertului accesul la această parcelă și ca atare nu a fost posibilă prezentarea într-o anexă grafică.

Terenul deținut de reclamant și prezentat în anexa 1 nu are caracter de loc înfundat fiind învecinat cu drumul comunal betonat la vest pe aliniamentul 45-16-172-21-25 și cu drumul comunal pietruit la nord pe aliniamentul 25-9-15-20-24-96-27 .

Pentru a răspunde la obiectivul: „Dacă drumul de acces pretins pe terenul pârâtului ar fi calea cea mai scurtă și mai puțin păguboasa ,prin raportarea la cealaltă variantă- terenul terțului”, s-au efectuat măsurători pe limitele exterioare ale drumului de acces ale pârâtului, deoarece acesta împreună cu apărătorul său, nu a permis expertului accesul pe acest teren pentru efectuarea măsurătorilor.

Conform identificărilor și a măsurătorilor efectuate pe limitele exterioare ale parcelei de drum deținute de pârât, varianta cea mai scurtă și mai puțin costisitoare pentru accesul reclamantului la drumul comunal ar fi vechiul drum de acces al reclamantului folosit de acesta (conform declarațiilor lui de peste 40 de ani), drum de acces care se suprapune la această dată cu proprietatea pârâtului dobândită prin sentința civilă nr. 836/01.04.2010 și care este prezentat în anexa 2 pe aliniamentul Sentința Civile nr. 836/01.04.2010 și care este prezentat în anexa 2 pe aliniamentul A-B-C-6-12-A ( culoare gri) în suprafață de S2- 68 mp .

Pârâtul BlagaToader și-a înscris în cartea funciară drumul de acces până în punctul 6, limita nordică a acestuia fiind prezentată în anexa 2 cu culoare contur verde .

Ulterior în baza sentinței civile nr. 836/01,04.2010 pârâtului i se atribuie și calea de acces a reclamantului prezentată în anexa 2 cu culoare gri, construind un gard din plasă de sârmă sudată cu stâlpi metalici care obturează accesul reclamantului în curtea acestuia și care este prezentat în anexa 2 prin semnul convențional pentru gard din plasa de sârmă (fila41, 102-103).

A concluzionat expertul, la acest obiectiv că, orice altă variantă este mai lungă ca și dimensiuni și mai costisitoare având în vedere faptul că între proprietatea reclamanților și drumul comunal există un pârâu destul de adânc peste care trebuie construit un pod și care necesită o investiție destul de mare, dar care ar asigura accesul reclamanților cu atelaje sau al unei mașini în spatele casei, accesul în curte fiind dificil de realizat datorită construcțiilor existente care sunt destul de apropiate una de alta ( fila 40).

Accesul reclamanților în curte doar pietonal se poate realiza și pe podețul P1 materializat în anexa 2, podeț situat în fata garajului ( fila 41).

Deasemeni construirea unui drum de acces din drumul comunal pietruit situat în vecinătatea nordică ar necesita investii suplimentare de amenajare a acestuia deoarece acesta trebuie realizat peste _______________________ iar lungimea acesteia este mai mare de 31,64 mp și nu ar asigura un acces confortabil auto în curtea reclamantului datorită construcțiilor deja existente.

Prima variantă de acces ar fi cea folosită de reclamant timp de 40 de ani și acceptată de pârât până la momentul soluționării acțiunii în revendicare, cale de acces prezentată în anexa 2 pe aliniamentul A-B-C-6-I2-A (culoare gri) în suprafață de S2-68 mp ( fila 41).

Prin suprapunerea acestei variante peste harta cadastrală 1: 5000 realizată în perioada anilor 80 și prezentată în anexa 3 , se poate observa faptul că în acea perioadă drumul de acces folosit de reclamant și deținut la ora actuală de pârât făcea parte din drumurile publice ale Comunei Forăști.

A doua variantă a identificat-o pe terenul arabil proprietatea reclamantului și prezentată în anexa 2 pe aliniamentul D-9-F-E-D (culoare albastra) în suprafață de S3 -113 mp ( fila 41).

Această variantă permite accesul reclamantului din drumul sătesc situat în vecinătatea nordică la anexele gospodărești proprietatea sa, situate în spatele casei, însă accesul în curte este îngreunat de construcțiile deja existente (fila 41), variantă ce necesită o investiție suplimentară .

La termenul de judecată din 24 octombrie 2014, s-a dispus întocmirea unei adrese către Comisia de fond funciar a comunei Forășt, cu privire la situația juridică a suprafeței de 68 mp. teren ,având destinația de drum și care a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtului, poziția primăriei fiind comunicată pentru termenul din 16 decembrie 2014 (fila 58,61 și 77-79, 8).

La termenul de judecată din 12 noiembrie 2014, s-a revenit la expertul desemnat în cauză pentru întocmirea unui supliment la raport( fila 66-74,80)

La data de 12.12.2014 expertul s-a deplasat din nou în teren și în prezența părților, a efectuat măsurători pe limita suprafeței de teren ocupată de drumul de acces și râpa - deținută la aceasta dată de către reclamantul B____ T_____ ( fila 107-121).

Drumul de acces în suprafață de 68 mp, ocupat de pârâtul B____ T_____ este bine delimitat în teren prin garduri de lemn și plasă de sârmă pe latura nord - estică .

Suprafață totală St (S2- 68mp+S3-200 mp) - 268 mp este prezentată în anexa 5 pe aliniamentul A-B-C-D-E-6-22-11-19-13-5I-xxxxxxxxxxx-xxxxxxxxxxx-J-I-H-G-F-A.

În cadrul acestei suprafețe a fost identificată suprafața S2 - 68 mp prezentată în anexa 5 pe aliniamentul A-B-C-D-E-6- J-I-H-G-F-A (culoare galbenă) care este solicitată de reclamantul B____ G_______ ca servitute de trecere pentru a accede în curtea proprietății sale.

A mai arătat expertul că identificările realizate de către ing. Jureschi ( dosar XXXXXXXXXXXX- sentința civilă nr. 836/2010 ) și cele întocmite de către ing. P_______ pentru cele două proprietăți au respectat destinația acestei suprafețe ca fiind drum de acces, cu mențiunea că aceste suprafețe diferă ușor ca și configurație față de cea identificată de expertul numit în cauza de față,cu ocazia deplasării în teren după cum se poate observa și în anexa 5 unde drumul de acces 4-Dr - 200 mp identificat de către ing. P_______ este prezentat culoare verde ( fila 116, 127)

Din verificările efectuate la __________________________ că drumul de acces care face obiectul prezentei cauze apare pe Planul Urbanistic General al Comunei Forăști, în schimb nu figurează în evidențele comunei Forăști ca fiind în domeniul public .

La data emiterii titlurilor de proprietate pe numele părților respectiv în perioada anului 1995 precum și în perioada 2009 -2010 acest drum de acces figurează pe Planul Urbanistic General , conform filelor 112-113 dosar, atașate la raport.

Dealtfel acest drum de acces apare și în planurile cadastrale întocmite în perioada anilor 1980, conform anexei 3, la raportul de expertiză depus la termenul din data de 24.10.2014( fila 42).

Întinderea suprafeței de drum menționate în titlul de proprietate nr. 1319/30.08.1995 la categoria de folosință „ alte terenuri” la locul numit drum este menționată suprafața de 200 mp și a fost corect identificată de către ing. P_______ ( fila 127).

La data efectuării expertizei de către ing. Jureschi, pârâtul B____ T_____ deținea suprafața de 200 mp cu destinația drum, menționată în titlul de proprietate nr. 1319/30.08.1995 identificată de ing. P_______ în planul de situație ce a stat la baza întabulării pârâtului și care este prezentată în anexa 5 cu culoare verde - ________________ mp și care se întinde până la aliniamentul 6-J.

Pe lângă această suprafață ing. Jureschi a mai identificat și o suprafață de 74 mp drum care nu se regăsește în titlul de proprietate nr. 1319/30.08.1995 dar care se suprapune cu suprafața S2- 68 mp , în litigiu, prezentată în anexa 5, și pe care instanța a atribuit-o prin sentința nr.836/2010 pârâtului B____ T_____ deoarece acesta deținea cu 374 mp mai puțin în teren față de suprafața din acte.

A apreciat expertul că identificare celor 374 mp obiect al acțiunii în revendicare , realizată de ing. Jureschi a fost parțial eronată , câtă vreme cei 74 mp identificați ca ocupați de drumul de acces al reclamntului B____ G_______ și atribuiți pârâtului B____ T_____, nu făceau parte din terenul obiect al reconstituirii dreptului de proprietate de către Comisia Comunală Forăști, în favoarea pârâtului.

Suprafața de 374 mp, obiect al acțiunii de revendicare, se impunea a fi identificată în cadrul suprafețelor menționate în titlurile de proprietate opuse de către pârât, respectiv 1319/30.08.1995 și 2233/27.08.2002 , titluri în care figurează în intravilan 2 suprafețe având categoria de folosință râpa cu copaci și nu în categoria drumului de acces ( fila 49).

Conform dispozitivului sentinței civile 836/2010 a Judecătoriei Fălticeni, pârâtul deține la locul litigiului o suprafață totală de 1218 mp teren cu categoria de râpă cu copaci în loc de 1500 mp conform actelor de proprietate .

Conform evidențelor din registrul agricol din perioada 1959-1962 , pârâtul B____ T_____ figurează în intravilan cu o suprafață de 3600 mp situată la locul numit „Forăști,, teren arabil și cu 1100 mp. teren neutilizabil , în total 4700 mp.( fila 118-121).

Comisia Comunală Forăști i-a reconstituit pârâtului B____ T_____, dreptul de proprietate, initial pentru o suprafață totală de 4100: 2100 mp arabil, 1500 mp curți construcții, 300 mp râpă și 200 mp drum acces.

Ulterior la cererea pârâtului B____ T_____, Comisia Comunală Forăști îi reconstituie dreptul de proprietate și pentru suprafața de 1200 mp care reprezenta procentul de 6% aplicat de comisie din suprafață.

Ori procentul de reducere de 6% despre care se face vorbire în procesul verbal 1424/2002, ca fiind în suprafață de 1200 mp viza întreaga suprafață înscrisă de pârât în evidențele agricole, suprafață la care s-a făcut diminuarea și nu exclusiv la suprafața de teren neutilizabil menționat în reg. agricol din anii 1959-1962 .

Conform registrului agricol din anii 1959-1962 și disp. art. 8-11, art.23,art.27 din Legea 18/1991 modificată, pârâtul era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate la locul litigiului pentru suprafața totală de 4700 mp și nu pentru 5300 mp cum este reconstituit la această dată.

Din cei 1200 mp reconstituiți pârâtului prin titlul de proprietate nr. 2233/27.08.2002 doar 500 mp făceau obiectul reconstituirii în intravilan la locul litigiului, diferența pâna la 1200 mp urma să fie trebuiau reconstituită pe celelalte amplasamente deținute de pârât, conform evidențelor agricole.

Pentru termenul de judecată din 15.04.2015 s-a dispus efectuarea unui alt supliment la raport , funcție de obiecțiunile formulate de către pârât, prin apărător ales, urmare a respingerii cererilor de recuzare și de suspendare a judecății, formulate în cauză ( fila151-158,122-125,127-149).

A concluzionat expertul că suprafața în litigiu nu face obiectul contractelor de vânzare nr. 49/12.01.2007 și nr. 341/15.02.2011, autentificate la BNP M____ C____ și că în cazul în care s-ar stabili servitutea de trecere pe ________________., parte din cei 394 mp. obiect al revendicării, prejudicial cauzat reclamantului ar fi de ½, în condițiile în care și el folosește această parcelă, pentru a accede la proprietatea sa ( fila152-159).

Date fiind toate cele de mai sus reținute, în temeiul art. 616 și urm. Cod civil 1865, art.6 din Legea nr.287/2009, art.25 din Legea nr.134/2010 a admis acțiunea, a stabilit că suprafața de 68 mp, reprezentată pe aliniamentul A-B-C-6-12-A, culoare gri, în planul de situație Anexa 2 la raportul de expertiză – ing. Scutar V_____ (culoare galbenă în anexa 5 – primul supliment la raport și în anexa 6 – al doilea supliment la raportul ing. Scutar V_____), reprezintă calea de acces a reclamantului de la drumul public la proprietatea sa și va obliga pârâtul să ridice gardul din plasă metalică și să permită accesul reclamantului pe suprafața mai sus identificată (gardul din plasă de sârmă sudată cu stâlpi metalici care obturează accesul reclamantului în curtea acestuia și care este prezentat în anexa 2 prin semnul convențional pentru gard din plasa de sârmă (fila41).

Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs pârâtul B____ T_____ aducându-i critici pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs depuse la filele 3 – 7 dosar recurs, a apreciat că în mod greșit instanța investită cu soluționarea cererii de recuzare a dispus respingerea acesteia constatând ca nu este dat cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 27 pct.7 din Codul de procedura civilă.

Așa cum rezultă din actele dosarului ( inclusiv anexele la acesta) instanța investită cu soluționarea fondului se afla in cazul de incompatibilitate prevăzut de art.27 pct.7 pentru că prin sentința civilă nr. 1526/2009 pronunțata in dosar nr. XXXXXXXXXXXXX doamnajudecător Sarmasanu G_______ si-a spus părerea cu privire la situația juridica existenta intre părți. Mai mult, deși între parți au existat si alte litigii, judecătorii investiți cu soluționarea acestora au înțeles să formuleze cereri de abținere.

Mai mult, pentru ca expertiza tehnică și suplimentele de expertiza au fost depuse cu încălcarea art.209 alin. l Cod procedura civila, instanța trebuia sa dispună acordarea unui termen de judecata pentru a da posibilitatea pârtilor sa ia cunoștința de conținutul acestora pentru eventualitatea întocmire a obiecțiunilor. Pentru ca nu a procedat in acest mod, instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dreptului la apărare a pârâtului ( in acest sens a se vedea solicitările scrise si verbale - consemnate in încheierile de ședința - formulate prin apărător).

De asemenea, a subliniat faptul că în cauză s-au formulat două cereri de suspendare a judecații cauzei întemeiate pe disp. art. 244 alin .l pct. l Cod procedura civila în sensul ca pe rolul Judecătoriei Fălticeni a fost înregistrat dosarul nr. XXXXXXXXXXXX având ca obiect "rectificare carte funciara" în care părțile figurează cu calități procesuale inverse, judecata desfășurându-se cu privire la intabularea suprafeței de 394 mp proprietatea pârâtului și asupra căreia se solicită a se institui dreptul de servitute. Soluția din dosarul nr.XXXXXXXXXXXX clarifica situația reținuta juridica a fâșiei de teren despre care a făcut vorbire B____ G_______ in fata instanței de recurs si cu privire la care aceasta a fond indusa in eroare.

Deși prin încheierea din 11.05.2015 instanța a susținut că se va pronunța odată cu fondul cauzei, soluția este nelegala, pe de o parte pentru ca instanța trebuia sa se pronunțe in ședința din 11.05.2015 cu privire la aceasta cerere, pe de alta parte, admițând ca este procedural modul in care a ales sa se pronunțe instanța de fond (odată cu fondul cauzei) aceasta nu s-a pronunțat pe aceasta cerere - in sentința recurată nu se regăsesc referiri cu privire la admiterea/respingerea acesteia.

Totodată, recurentul a susținut că hotărârea a fost pronunțata cu încălcarea disp. art. 315 alin. l si 3 din Codul de procedura civila. Instanța de recurs a dispus efectuarea unei expertize pentru a se analiza fâșia de teren pe care s-ar face accesul si care ar aparține unui terț, urmând a se stabili daca terenul reclamantului are caracter de loc înfundat si dacă drumul de acces pretins, ar fi calea cea mai scurta si mai păguboasa prin raportare la terenul terțului. Față de aceasta situație, instanța de fond a înțeles să analizeze legalitatea titlului de proprietate emis in favoarea lui B____ T_____, făcând o ________ aprecieri vizavi de modul greșit in care a fost emis, fără a fi investita cu soluționarea unei cereri având ca obiect anulare titlu de proprietate.

Mai mult, in acest sens a existat un litigiu intre părți in urma căruia s-a constatat legalitatea titlului emis in favoarea pârâtului. Potrivit art. 616 Cod Civil, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică poate reclama o trecere pe locul vecinului său, pentru exploatarea fondului. Textul este o reglementare legală ce acordă proprietarului unui fond înfundat, devenit fond dominant, dreptul de trecere pe locul vecinului, concretizat sub forma limitării exercitării dreptului de proprietate asupra fondului aservit.

Problema de drept ce se cere dezbătută in speța este aceea de a stabili daca terenul proprietatea pârâtului B____ G_______ este loc înfundat in sensul textului expus. Codul civil se limitează la a defini locul înfundat ca fiind acela care nu are nici o ieșire la calea publică.

A apreciat recurentul că în aplicarea acestui text se are in vedere imposibilitatea absoluta de a ieși la calea publica, existenta atunci când terenul este înconjurat din toate părțile de alte fonduri, ale altor proprietari, precum si cazurile in care ieșirea ar fi insuficienta, astfel încât folosința sa nu se poate face corespunzător, ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă.

Atunci când locul are ieșire la calea publica art. 616 Cod civil nu își găsește aplicarea. În speța, din expertiza întocmită, din procesul verbal de cercetare la fata locului, din planșele foto, declarațiile martorilor rezultă fără putința de tăgada ca terenul proprietatea reclamantului este înconjurat pe două laturi de drum comunal asfaltat, iar pe o a treia latura de drum exploatare agricolă.

Instanța de fond trebuia sa analizeze și să arate care sunt inconvenientele grave si periculoase si de care a ținut seama la stabilirea servituții de trecere precum si de interesul pârâtului care urmează sa suporte consecințele servituții, iar nu sa aibă in vedere, in exclusivitate, interesul beneficiarului dreptului de servitute.

Instanța de fond (alin.2 pag.8 din sentința) a făcut referire la calea de acces stabilita de expert si care este folosita de pârât pentru a accede la proprietatea sa, fără a ține seama de înscrisurile aflate la dosar. Inițial expertul a afirmat că a studiat situația juridică actuala a terenului proprietatea pârâtului, afirmație care a fost contrazisă de contractele de vânzare cumpărare cu clauza de uzufruct viager depuse la dosar. Astfel, suplimentul nr. 2 la expertiza a fost îintocmit urmare a acestui fapt, instanța omițând ca B____ T_____ nu mai este proprietarul suprafețelor de teren intabulate.

Singura proprietate a pârâtului o constituie cei 394 mp. care au făcut obiectul acțiunii in revendicare si care in prezent nu pot fi intabulați, situație pentru care a fost promovata cauza XXXXXXXXXXXX.

A mai susținut că în speța este dovedit atât din raportul de expertiza, declarațiile, martorilor, cercetare la fata locului, planse foto ca terenul lui B____ G_______ nu constituie un loc înfundat în sensul imposibilității absolute de ieșire la calea publica, deoarece se învecinează pe două din laturi cu drumul comunal (asfaltat) folosit drept cale publica si de alte persoane, ale căror terenuri au o configurație asemănătoare.

Chiar si pentru ipoteza in care reclamantul ar avea de străbătut o distanță mare de la casa până la acest drum sau ca ar fi nevoit sa facă anumite modificări nu sunt argumente suficiente pentru a dispune restrângerea exercitării dreptului de proprietate al pârâtului asupra terenului sau.

Deși in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Fălticeni s-a solicitat pe calea ordonanței președintiale ca instanța sa ii oblige pe pârât sa ii permită reclamantului trecerea cu piciorul si mijloacele de transport pe suprafața de 74 mp, acțiunea a fost respinsa. Din anul 2011 de la data pronunțării sentinței in dosarul susmenționat si pana in 2015 pârâtul a folosit o alta cale de acces pe care o folosește si in prezent, fără suferi un prejudiciu.

Pentru cele ce preced, a solicitat, în principal, casarea sentinței civile nr.1179 din 26.05.2015 si trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, in subsidiar, modificarea sentinței civile nr. 79 din 26.05.2015 si respingerea acțiunii, ca nefondată.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 alin. 9, 10 Cod procedura civila.

Prin întâmpinarea formulată de intimatul reclamant, B____ G_______, acesta a solicitat respingerea recursului.

În motivarea întâmpinării, a arătat următoarele:

În privința primului motiv de recurs prin care recurentul B____ T_____ a arătat ca instanța a trecut peste motivul de incompatibilitate prev. la art. 27(7) - judecând procesul a apreciat ca acest motiv nu e fondat. Cererea de recuzare (din 17.09.2014) adresata de către B____ T_____ completului a fost soluționata de alt complet care a respins cererea ca netimbrata. A doua cerere de recuzare (din 5.02.2015) formulata de către B____ T_____, a fost soluționata de alt complet, care a respins cererea din lipsa de probe.

În ceea ce privește critica conform căreia instanța de fond a încălcat dreptul la apărare al recurentului prin neacordarea posibilității de studiu raportului de expertiza si administrare probe a arătat ca motivul nu este fondat întrucât:

- pe 24.10.2014- s-a amânat cauza pentru studiu raport expertiza;

- pe 12.11.2014 s-a amânat pentru cauza pentru efectuarea unui supliment expertiza;

- pe 19.02.2015 s-a amânat cauza pentru efectuarea unui supliment expertiza;

- pe 15.04.2015 s-a dat termen pentru studierea suplimentului de expertiza;

- pe 11.05.2015 s-a amânat pronunțarea pentru 26 mai 2015 pentru a da posibilitatea pârtilor sa depună concluzii scrise .

De asemenea, a arătat că s-a administrat proba cu înscrisuri; martori si expertiza și s-a aprobat efectuarea de suplimente la cererea recurentului parat - fapt ce rezulta din dosar.

Cu privire la critica invocată de către recurent asupra cererii de suspendare a dosarului, pana la solutinarea dosarului XXXXXXXXXXXX a precizat că cererea a fost formulata abuziv de către recurent chiar la ultimul termen de judecata, când s-au epuizat toate probele, procesul fiind în stare de judecata. Cererea de suspendare se referea la dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, care la momentul pronunțarii, 11.05.2015, era in procedura prealabila, nefiind inca fixat nici măcar primul termen. Abia pe 20.05.2015, la 10 zile de la pronunțare, s-a fixat primul termen pentru dosarul XXXXXXXXXXXX. A considerat motivul neîntemeiat având in vedere cele sus arătate dar si sub aspectul faptului ca soluția data in dosarul XXXXXXXXXXXX- este in defavoarea recurentului - parat B____ T_____ si este irevocabila , acesta nu a exercitat nici o cale de atac .

Astfel, a arătat ca în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX - prin Hotărârea civila 1202/2015 al judecătoriei Fălticeni i s-au respins recurentului B____ T_____ acțiunea in rectificarea Cărtii Funciare a intimatului, soluția fiind definitiva si irevocabila .

Relativ la ultimul motiv de recurs invocat de recurent, intimatul a arătat ca nu este fondat
pentru următoarele considerente :

În mod nejustificat este criticată sentința instanței de fond precum ca nu s-a acordat atenție fondului si nu s-au analizat probele stabilindu-se servitute pentru o suprafața de teren ce nu aparține lui B____ T_____ întrucât ar fi terenul altei persoane - respectiv al nepoatei sale - P___ L____ I______;

Daca recurentul ar fi studiat cu atenție suplimentul la raportul de expertiza nr. 2 depus la termenul din 15.04.2015, ar fi reținut că expertul a analizat cele doua contracte depuse prin metoda suprapunerii grafice in privința amplasamentelor terenurilor si a consemnat in pag. 3 din supliment ca :" suprafețele de teren ale numitei P___ L____ I______ care au făcut obiectul contractelor de vânzare - cumpărare autentificare sub nr. 49/2007 si 341/2011 - ...nu fac obiectul solicitării reclamantului de creere servitute de trecere si ridicare construcții….suprafața de 394 m.p. care

a făcut obiectul acțiunii in revendicare a paratului B____ T_____ nu a fost identificata ca fiind înscrisa în Cartea funciara pana la aceasta data..... suprafața S2 -68 m.p. este prezentata in anexa 6 pe aliniamentul A-B-C-D-E6J-I-H-G-F-A-care este solicitata de reclamantul B____ G_______ ca servitute de trecere pentru a accede pe proprietatea sa in curte.. ".

Ori în acest context rămâne si acest motiv de recurs nejustificat, critica adusa sentinței de către recurent, din acest punct de vedere, nefiind legala întrucat, instanța de fond a avut in vedere si acest aspect motiv pentru care s-a dispus la timpul potrivit un obiectiv suplimentar pentru a analiza aceste aspecte.

În ce privește critica conform căreia în mod greșit s-a admis acțiunea si s-a stabilit servitutea de trecere întrucât nu este calea cea mai scurta – a arătat ca motivul nu este fondat. Conform raportului de expertiza, din data de 24.10.2014-, fila 5, expertul a arătat că : "prima varianta, de acces ar fi cea folosita de reclamant timp de peste 40 de ani si acceptata de parat si care a fost prezentata in anexa 2 pe aliniamentul A -B-C-6-12A culoare gri, in suprafața de S 68 m.p.- ", fiind în mod evident calea cea mai scurtă.

De asemenea, drumul comunal, care constituia pana atunci calea de acces între proprietari si drumul județean, a fost atribuita prin Sentința Civila 836/1.04.2010, ca urmare a unei schite de teren întocmite eronat si cu rea credința de ing. Jurischi, către paratul B____ T_____, data de la care au început discuțiile intre cei doi frați; paratul ridicând gard in fata porții reclamantului si obturându-i calea de acces către drumul județean si către ____________________________ - ____________________ total izolata fata de restul proprietății reclamantului, neavand nici un acces nici la parcelă si nici la casa.

În suplimentul la raportul de expertiză din data de 5.02.2015 - fila 4 supliment - expertul a arătat ca: "La data emiterii titlurilor de proprietate pentru cele doua parti, in 2010, acest drum de acces apare pe Planul Urbanistic General..." Dealtfel, acest drum de acces apare si in planurile cadastrale întocmite in perioada anilor 1980 si prezentat in anexa 3 rap. de expertiza. Acest argument vine să confirme faptul ca drumul de acces a fost pe acest traseu dintotdeauna si este cel mai scurt drum - care se poate folosi ca si cale de acces pentru reclamant.

În ceea ce privește suprafața de de 374 m.p. ce are categoria de folosință drum de acces, pe care pretinde paratul ca a castigat-o prin sentința judecătoreasca nr. 836 /2010 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, expertul a aratat ca: identificarea celor 374 m.p. a fost parțial eronat identificata de către Ing. Țureschi intrucat terenul nu făcea parte din terenul reconstituit de Comisia Locala către B____ T_____.

Suprafața lipsa 374 m.p. pe care paratul B____ T_____ a reclamant-o trebuia identificata ca facand parte din categoria de folosința "rapa cu copaci " si nu " categoria drum de acces ", asa cum rezulta in mod categoric din titlul de proprietate nr. 1319/1995 și titlul de proprietate 2233/2002, al paratului B____ T_____

Însă, profitând de "aceasta eroare " si greșita identificare a parcelelor - făcuta de expertul Jureschi, B____ T_____, a revendicat "drumul comunal" solicitare care i-a fost admisa si i-a fost atribuit prin sentința civila - chiar drumul comunal.

Pentru cele ce preced, a solicitat respingerea recursului formulat in cauza și menținerea ca legala si temeinica a sentinței Judecătoriei Fălticeni

În drept, întâmpinarea nu a fost motivată.

Analizând cauza dedusă judecății, având în vedere normele de drept incidente și verificând criticile formulate împotriva sentinței, prin motivele de recurs, tribunalul constată că în speță nu sunt întrunite cerințele ipotezei de nelegalitate consacrate prin dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă pentru motivele de recurs, care vizează faptul că în mod greșit instanța de fond investită cu soluționarea cererii de recuzare a dispus respingerea acesteia reținând că nu este dat motivul de incompatibilitate prevăzut de art. 237 pct. 7 Cod procedură civilă precum și încălcarea dreptului la apărare prin neacordarea unui termen de judecată pentru a da posibilitatea părților să ia cunoștință de conținutul suplimentului la raportul de expertiză și eventualitatea întocmirii unor obiecțiuni sau cel privind greșita respingere de către instanța de fond a cererii de suspendare a judecății cauzei întemeiată pe dispozițiile. art. 244 al. 1. pct. 1 Cod procedură civilă.

Tribunalul examinând actele și lucrările dosarului, reține că cererea de recuzare a fost corect respinsă, în cauză, temeiul de drept indicat în cerere, respectiv dispozițiile art. 27 pct. 7 Cod procedură civilă nefiind aplicabile, doamna judecător S________ G_______ în dosar. XXXXXXXXXXXXX a Judecătoriei Fălticeni a soluționat cererea de ordonanță președințială în cadrul căreia a cercetat doar aparența dreptului fără a prejudeca fondul, hotărârea judecătorească pronunțată nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.

În ceea ce privește motivul de recurs, conform căruia reclamantului recurent i s-ar fi încălcat dreptul la apărare, este neîntemeiat, prin încheierea din data de 24.10.2014 instanța a amânat soluționarea cauzei pentru studiul raportului de expertiză, la data de 12.11.2014 pentru efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, iar la data de 19.02.2015 s-a amânat cauza pentru efectuarea celui de-al doilea supliment la raportul de expertiză, apoi pe 15.04.2015 pentru studiul acestuia.

Referitor la cererea de suspendare a judecății cauzei solicitată de către reclamantul recurent, instanța de fond în mod justificat a respins această cerere reținând în motivare că nu sunt incidente dispozițiile art. 244 pct. 1 al. 1 Cod procedură civilă.

Examinând sentința atacată, în raport de motivul de recurs conform căruia terenul reclamantului intimat nu este un loc înfundat, tribunalul în raport de dispozițiile legale incidente și probatoriul administrat în cauză, constată că, recursul este întemeiat doar sub acest aspect pe următoarele considerente:

La pronunțarea acestei soluții instanța de recurs reține în sensul art. 616 Cod Civil că proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi proporțional cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.

Prin „loc înfundat” practica și jurisprudența în materie, au stabilit ca fiind acel teren care este înconjurat de alte diferite proprietăți, fără ca titularul dreptului de proprietate asupra fondului dominant să aibă vreo altă posibilitate de ieșire la calea publică.

În aplicarea dispozițiile art. 618 și 634 Cod civil, s-a stabilit constant în practica instanțelor judecătorești că la constituirea unui drept servitute de trecere trebuie avut în vedere și interesul celui ce urmează să suporte consecințele acestuia și să nu se ia în considerare în mod precumpănitor și exclusiv interesul celui ce urmează să beneficieze de dreptul de trecere.

În speță, instanța fondului, după casare cu trimitere, a reținut în mod greșit incidența în cauză a dispozițiilor art. 616 și urm. Cod civil vechi, fiind dovedit atât prin raportul de expertiză efectuat în cauză cât și cu declarațiile martorilor, cercetare la fața locului, planșele foto depuse la dosar, că terenul reclamantul intimat B____ G_______ nu constituie un loc înfundat în sensul imposibilității absolute de ieșire la calea publică, deoarece acesta se învecinează pe două din laturi cu drumul comunal asfaltat – folosit drept cale publică și de alte persoane, ale căror terenuri au o configurație asemănătoare.

Prin urmare, față de dispozițiile legale menționate și întregul probatoriu administrat în cauză reiese fără putință de tăgadă că terenul reclamantului intimat nu constituie teren înfundat în sensul imposibilității absolute de ieșire la calea publică, solicitarea reclamantului intimat de creare a unui drum de trecere fiind nejustificată, față de constatările expertizei de specialitate efectuată în cauză, care evidențiază că terenul deținut de reclamantul intimat, prezentat în Anexa 1 la raportul de expertiză întocmit de expertul Scutar V_____ (fila 36 – 42 dosar fond), nu are caracter de loc înfundat, fiind învecinat cu drumul comunal betonat la vest pe aliniamentul 45-16-172-21-25 și cu drum comunal pietruit la nord pe aliniamentul 25-9-15-20-24-96-27.

În practica și doctrina jurisprudenței, stabilirea drumului de trecere se face în funcție de interesele ambilor proprietari - fond dominant și fond aservit – cu alegerea acelei căi ce produce cele mai puține daune fondului aservit, iar nu să aibă în vedere, în exclusivitate interesul beneficiarului.

În speță, cu ocazia cercetării locale efectuată la instanța de fond de către completul de judecată s-a constatat că ,,accesul în curtea reclamantului se poate face și pe o poartă aflată pe una din laturile terenului, calea de acces fiind asfaltată și având ieșire la calea publică, după o lungime de circa 10 m, iar pe partea laterală se poate accede atât cu piciorul cât și cu utilaje, iar pe partea laterală se accede în curtea din spatele casei, curte care nu este amenajată și este destinată depozitării lemnelor și a unor utilaje.”

Așadar, cu un minim de amenajament, se pot folosi fără a aduce atingere dreptului de proprietate al pârâtului, ambele variante de trecere și care nu afectează fondul aservit prin știrbirea dreptului proprietarului.

În consecință, tribunalul constată că sentința civilă atacată este nelegală potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, față de ultimul motiv de recurs care vizează fondul cauzei, iar în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în totalitate sentința civilă nr. 1179/26.05.2015 a Judecătoriei Fălticeni, și în consecință, va respinge, ca nefondată acțiunea.

Ca parte căzută în pretenții în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, reclamantul intimat va fi obligat să plătească pârâtului recurent B____ T_____ suma de 509,5 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat conform chitanțelor depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de pârâtul B____ T_____ – cu domiciliul în satul Oniceni, __________________________, împotriva sentinței civile nr. 1179 din data de 26.05.2015 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind reclamantul B____ G_______ – cu domiciliul în satul Oniceni, nr. 311 __________________________.

Modifică în totalitate sentința civilă nr. 1179/26.05.2015 a Judecătoriei Fălticeni, și în consecință:

Respinge, ca nefondată acțiunea.

Obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 509,5 lei, cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 19.10.2015.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

C_________ L______ M_______ C______ G______ S_______ A_____ V_____ C____ P____

Red. S.A../Tehn. V.C.P./Jud. fond: G_______ S________/2 ex/03.11.2015