Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 441

Ședința publică din data de 26 Iunie 2014

PREȘEDINTE - N_____ C____

JUDECĂTOR - G_______ M____

GREFIER - M_______ - D______ B_____

Pe rol fiind soluționarea apelului civil, având ca obiect „servitute”, declarat de apelantul - reclamant B_____ Ș_____, domiciliat în Slănic, _____________________, județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1208/25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M____, în contradictoriu cu intimata - pârâtă B_______ S____, domiciliată în Slănic, ____________________, nr. 174 A, județ Prahova.

Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 240,00 lei, conform chitanței ________ nr. 7465/07.10.2013 și timbru judiciar în valoare de 3,00 lei, chitanță anulată și atașată la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-reclamant reprezentat de avocat N___ L______ și intimata – pârâtă reprezentată de avocat P___ A__ A______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul intimatei-pârâte, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cu o încheiere de ședință pronunțată la data de 03.03.2009 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Vălenii de M____, pe care o depune la dosarul cauzei, un exemplar al acesteia fiind comunicat și apărătorului apelantului – reclamant.

Tribunalul, în baza art. 295 alin. 2 C.pr.civ. raportat la art. 292 alin. 1 C.pr.civ., încuviințează pentru intimata-pârâtă proba cu înscrisuri, în apel și, totodată, ia act că aceasta a depus la dosar o încheiere de ședință pronunțată la data de 03.03.2009 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Vălenii de M____.

Părțile, având cuvântul, pe rând, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea apelului.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul apelantului-reclamant, având cuvântul, arată că în motivele de apel a criticat hotărârea instanței de fond, ca fiind nelegală și netemeinică, astfel că, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile atacate, cu cheltuieli de judecată, și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată cum a fost formulată și precizată, cu omologarea raportului de expertiză întocmit în cauză. Arată că instanța de fond a motivat o hotărâre de respingere a acțiunii sub aspectul că expertul nu a măsurat corect terenul, însă la raportul de expertiză au fost formulate obiecțiuni, ce au fost, de asemenea, respinse de către instanța de fond. Susține că instanța de fond a respins acțiunea făcând o motivare în baza obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, arată că aceasta nu a fost pusă în discuția părților, însă instanța de fond s-a pronunțat pe excepție. Precizează că dreptul de co-proprietar îi aparține reclamantului și i s-a îngrădit dreptul de intrare în proprietatea sa, iar servitutea de trecere vizează dreptul său de proprietar, reclamantul având vârsta de 80 de ani. Susține că expertul a arătat în raportul de expertiză că singura posibilitate de a intra în imobil este servitutea de trecere. Precizează că reclamantul este co-proprietar, făcând dovada cu actele existente la dosar, iar servitutea de trecere nu se poate face în altă modalitate, singura soluție corectă fiind servitutea de trecere stabilită prin raportul de expertiză întocmit în cauză, sens în care solicită omologarea raportului de expertiză, admiterea apelului cum a fost formulat, schimbarea în tot a hotărârii atacate și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței aflată la dosar.

Apărătorul intimatei-pârâte, având cuvântul, solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, arătând că instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, ci a motivat pe lipsa calității de proprietar a reclamantului, ceea ce este cu totul altceva și nu trebuie confundat. Cu privire la îngrădirea dreptului de trecere a reclamantului în proprietatea sa, arată că ar trebui să ne aflăm în situația în care imobilul ar fi într-un loc înfundat, fără cale de trecere, însă, conform raportului de expertiză, terenul se învecinează cu ____________________ pe unde să treacă. Precizează că Primăria a efectuat demersuri, prin somația emisă către reclamant pentru a-și retrage gardul, astfel că, susținerile reclamantului în acest sens, nu sunt concludente. Referitor la raportul de expertiză efectuat în cauză, arată că s-au formulat obiecțiuni la acesta, însă instanța de fond, din oficiu, a solicitat relații la Primăria Slănic pentru a comunica dacă terenul este în domeniul public sau se află în patrimoniul reclamantului. Depune la dosar note scrise, solicitând, totodată, cheltuieli de judecată, conform chitanței depusă la dosar.

În replică, apărătorul apelantului-reclamant, având cuvântul, arată că drumul de acces are 1 m lățime și nu se poate trece cu o căruță, iar pentru desființarea gardului îi trebuie autorizație de construire și, deși a primit somație din partea primăriei pentru a-și retrage gardul, pentru această lucrare trebuie, din nou, autorizație de construire, reclamantul neputând obține această autorizație de construire, deoarece este doar co-proprietar. Mai arată că acest teren a fost și este un teren public, nefiind în patrimoniul intimatei niciodată, nedeținând un titlu de proprietate asupra terenului. De asemenea, precizează că, în speță, ne raportăm la servitutea de trecere și nu la dreptul de proprietate.

Tribunalul ia act de susținerile părților și, constatând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare asupra apelului declarat.

T R I B U N A L U L

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M____ sub nr. XXXXXXXX din 11 octombrie 2012 reclamantul B_____ Ș_____ a chemat în judecată pe pârâta B_______ S____, solicitând instanței ca pe calea ordonanței președințiale să se dispună obligarea acesteia să-i asigure o servitute de trecere pe terenul său, cu o lățime de 4 ml si o lungime de cca. 5 ml.

În motivarea acțiunii reclamantul arată că imobilul său primit ca moștenire de la autorii săi se învecinează pe o latură cu pârâta și aceasta profitând de faptul că el nu este acasă pe timp de vară a indicat expertului că suprafața de cca. 150 mp. ce constituia drum public, ca făcând parte din lotul său, astfel că solicită admiterea cererii.

In drept, cererea nu a fost motivată.

La data de 6 noiembrie 2012 reclamantul și-a precizat cererea, în sensul că înțelege să se judece pe dreptul comun, astfel că solicită obligarea pârâtei să-i asigure o servitute de trecere pe terenul acesteia, cu o lățime de 4 ml și o lungime de 5 ml.; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, arată că este coproprietarul dar și posesorul terenului situat în Slănic, _____________________, jud. Prahova și pe una dintre laturi se învecinează cu pârâta, întrucât în urma partajului autorilor săi, aceasta a indicat expertului că suprafața ce constituie drum public face parte din terenul său, reclamantul nemaiavând acces la proprietatea sa, astfel că solicită admiterea acțiunii.

În drept, a invocat dispozițiile art. 755 și urm. cod civil.

La termenul de judecată din 6 noiembrie 2012 pârâta a formulat întâmpinare.

In drept, a invocat dispozițiile art. 114 si urm. cod procedură civilă.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, a fost luat interogatoriu pârâtei, reclamantului și s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.

Expertiza tehnică topografică a fost întocmită de expert S_____ M_____ A____ și depusă la dosar.

Prin sentința civilă nr. 1208 din 25.06.2013, Judecătoria Vălenii de M____ a respins acțiune ca neîntemeiată și a obligat reclamanții către pârați la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu de avocat.

A reținut instanța de fond că, prin acțiunea modificată reclamantul a solicitat constituirea unei servituți de trecere pe terenul pârâtei arătând că este coproprietarul dar și posesorul terenului situat în orașul Slănic, ___________________, jud.Prahova. A precizat reclamantul că proprietatea sa se învecinează cu apa Slănicului ce a fost îndiguita cu două luni anterior promovării acțiunii, cu drumul public ce a fost îngrădit de către pârâtă, respectiv cu B_______ S____ și C____ V_______.

În cauză, reclamantul a depus un act de donație – partaj încheiat la data de 14 aprilie 1942 din care rezulta că numiții E_______ C_________ A____ I____ si C_________ A____ I____ au împărțit către fii lor C_________ C A____ I____, A________ C A____ I____ S____ I__ P_____ și A_____ P____ N G_____ anumite suprafețe de teren însă din nici un alt act depus la dosarul cauzei nu rezultă descendența reclamantului de pe urma vreunuia dintre cei menționați în actul de donație – partaj încheiat la data de 14 aprilie 1942, dar nici actul de proprietate în baza căruia numiții E_______ C_________ A____ I____ și C_________ A____ I____ au împărțit terenurile respective către fii lor.

A mai reținut instanța de fond că, pârâta a depus la dosarul cauzei sentința civilă nr.1616/14 septembrie 2010 (f.37) pronunțată de Judecătoria Vălenii de M____ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX din care rezultă că, aceasta a primit în lotul nr.1 pe lângă alte bunuri și o suprafață de teren de 299 mp pe care ulterior aceasta și-a înscris-o în cartea funciară sub B/1 din cartea funciară xxxxx UT Slănic așa cum rezultă din încheierea nr.5377/05.09.2011 și extrasul de carte funciară partea I.

În cauză s-a întocmit raportul de expertiza topo S_____ M_____ A____ fiind identificate atât terenul aflat în posesia reclamantului cât și terenul proprietatea pârâtei și s-a propus crearea unei servituți de trecere pe o porțiune de teren în suprafață de 42 mp relevată pe schița de plan. De asemenea expertul a menționat că terenul reprezintă un loc înfundat, accesul la terenul reclamantului realizându-se doar la pas, distanța dintre taluzul apei Groșanca până la terenul reclamantului fiind sub 2 ml. De asemenea a precizat expertul că terenul proprietatea pârâtei face parte din domeniul public.

Raportat la concluziile raportului de expertiză, ce nu a fost contestat de către reclamant, se constata că, susținerea expertului potrivit căreia distanța dintre talazul apei și terenul reclamantului este sub doi metri nu este dovedită, motivat de faptul că, expertul nu a realizat o măsurătoare în acest sens pentru toată suprafața de teren, această distanță existând doar pentru o mică porțiune de drum aflat în dreptul terenului reclamantului unde expertul arată o distanță de 2 m ulterior de 1,4 m însă se observă cu ușurință din schița întocmită că, după această poziționare pe schiță acest drum are o suprafață mult mai lată ce de această dată nu mai este măsurată de către expert. În ceea ce privește susținerea că terenul obținut de către pârâtă face parte din domeniul public pe lângă faptul că aceasta observație excede obiectivelor expertizei se constată că nu este probată cu nici un document obținut de către expert de la OCPI Prahova sau alta instituție din care să rezulte realitatea celor susținute. Dimpotrivă împrejurarea că, pârâta și-a intabulat dreptul de proprietate la OCPI Prahova adică exact aceeași instituție care potrivit susținerilor expertului i-ar fi furnizat un plan parcelar din care rezultă cele arătate, contrazice aceasta susținere dat fiind faptul că întreaga documentație cadastrală ce se întocmește pentru intabularea dreptului de proprietate suportă verificări riguroase realizate de către aceasta instituție în conformitate cu prevederile Lg.7/1996. Pe lângă acest aspect se reține și faptul că instanța a solicitat Primăriei orașului Slănic să comunice dacă cele susținute de către expert sunt reale, din adresa primăriei (f.135) rezultând că terenul pârâtei nu face parte din domeniul public sau privat al acesteia și se află înscris la rolul agricol pe numele pârâtei.

Astfel instanța de fond a reținut că, potrivit prevederilor art.616 C.civ., proprietarul al cărui loc este înfundat și care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său, cu obligația de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar ocaziona.

Prin loc înfundat urmează a se înțelege un loc înconjurat din toate părțile de alte fonduri și care nu are nicio ieșire la calea publica.

În ceea ce privește caracterul de loc înfundat se constată că, din documentația cadastrală depusă cu ocazia înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară terenul său dar și al reclamantului se învecinează cu ________________________ dealtfel a arătat și reclamantul în cererea sa de chemare in judecată iar împrejurarea că, această cale de acces este impracticabilă pentru deplasarea sa cu căruța ( fiind crescător de animale susține reclamantul ) nu este dovedită în cauză prin probele administrate de către reclamant.

Chiar dacă instanța ar trece peste toate aceste aspecte respectiv lipsa dovezii calității sale de proprietar asupra terenului ce reprezintă fondul dominant dar și lipsa caracterului de loc înfundat , instanța de fond a reținut că servitutea de trecere este necesar a se realiza în acea variantă care aduce cele mai mici prejudicii fondului/fondurilor aservite. Având în vedere că terenul pârâtei are o întindere mică de doar 299 mp, iar drumul de trecere a fost stabilit exact prin mijlocul proprietății se poate observa că această situație este de natură a prejudicia grav utila folosință a fondului aservit cu consecința unei diminuări esențiale a valorii sale dar și a posibilităților de folosință inclusiv sub aspectul realizării unor construcții sau chiar a înființării unor plantații. Așadar, chiar dacă s-ar considera că terenul aflat în posesia reclamantului are caracter de loc înfundat servitutea de trecere nu se poate constitui însă pe terenul pârâtei, ci, eventul pe un alt teren aflat în vecinătatea sa și care să fie cât mai puțin prejudiciat.

Ceea ce îl nemulțumește însă pe reclamant este faptul că pârâta a obținut dreptul de proprietate asupra terenului învecinat în condițiile în care porțile sale de acces erau construite înspre terenul care acum aparține pârâtei și astfel avea o ieșire directă spre un alt drum decât _____________________________ schița de plan a raportului de expertiză ca fiind drum de acces) iar urmare dobândirii dreptului de proprietate de câtre pârâtă asupra terenului de 299 mp accesul său s-ar face de această dată pe _____________________________ nemulțumiri pe lângă faptul că reclamantul nu poate pune în discuție titlul pârâtei, pe de o parte pentru că la rândul său nu și-a depus propriul titlu iar pe de altă pentru faptul că nu ne aflam în prezența unei acțiuni în revendicare prin care să se compare titlurile de proprietate, nu-l îndreptățesc însă pe reclamant să obțină o cale de trecere pe terenul vecinului său decât în condițiile art.616 C.civ. condiții ce nu au fost îndeplinite în cauza de față așa cum s-a arătat mai sus.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Instanța a calificat calea de atac ca fiind apelul dat fiind obiectul cererii de chemare în judecată, servitute, în temeiul disp. art. 282¹ C. pr. civ.

A criticat apelantul reclamant sentința arătând că, în mod greșit instanța de fond a reținut prin motivarea dată că expertul nu a realizat o măsurătoare corecta potrivit căreia distanta dintre taluzul apei si terenul reclamantului ar avea sub 2 ml, astfel că nu este dovedită concluzia de loc Înfundat. Ce se poate reține este faptul că instanța creează apărări pârâtei fără ca în baza rolului său activ, în cazul în care nu este edificată cu privire la anumite situații sau aspecte să dispună suplimentare de probatorii iar în cadrul acesteia să dispună o cercetare la fața locului. În raport de toate probatorii, instanța putea să dea o soluție legală și temeinică.

Mai mult decât atât, instanța se erijează efectiv în apărătorul pârâtei, iar în acest sens se poate observa că motivarea dată hotărârii apelate este de fapt justificarea aceluiași judecător care a constituit un drept de proprietate numitei B_______ S____ pe terenul de 299 mp prin hotărârea nr.1616/14 septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, fără a avea la bază decât o schiță anexă a unui expert și nici un alt act Stereo asupra căruia a solicitat constituirea unei servituți de trecere.

Al doilea motiv de nelegalitate și netemeinicie vizează pronunțarea instanței în raport de calitatea procesuală activă a sa, iar această excepție să fie pusă în discuție în raport de principiul contradictorialității și fără a fi analizată în raport de probe . »mod vădit eronat se reține de către instanță că drumul de trecere a stabilit prin mijlocul proprietății și dat fiind că suprafața de teren este de 299 mp ,această servitute ar prejudicia grav utila folosință a fondului aservit. Servitutea de trecere așa cum este evidențiată de către expert nu împarte lotul de teren pe din două așa cum se dorește a fi reținut, ci dimpotrivă este calea cea mai scurtă dar și cea folosită de peste 100 de ani de către apelantul reclamant.

Arată apelantul reclamant că, acest teren nu are construcții iar intimata pârâtă deține imobil teren și construcții în aceeași zonă, dar separat de acest teren, astfel că nu este nevoită să construiască pe acest teren și nici împiedicată la folosința acestuia în vreun fel. Deși instanța de fond nu exclude că terenul său să aibă caracter de ioc înfundat, arată apelantul reclamant îi dă posibilitatea constituirii unei servituți de trecere pe un alt teren învecinat, dar arată apelantul pe care teren, dacă acesta este cel care i-a închis accesul în imobilul său.

Așa cum este stipulat în Noul Cod Civil în dispozițiile pe care le-a invocat ca temei al cererii sale, respectiv a art.755 și urm. servitutea de trecere este un drept, care enunță clar dreptul proprietarului fondului dominant (adică proprietarul unui teren) asupra terenului fondului aservit cu acordul proprietarului vecin. Totuși, acest lucru nu înseamnă că servitutea de trecere este la indemna proprietarului vecin într-un mod facultativ. Legea prevede clar că acesta trebuie să ofere posibilitatea celuilalt proprietar (care se vede nevoit să ceară servitute de trecere), având în vedere că nu există o altă posibilitate, de a avea acces la bunul său.

Intimata pârâta a depus note scrise prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Apelantul reclamant a solicitat constituirea unei servituți de trecere pe terenul intimatei pârâte, susținând că are calitatea de coproprietar dar și de posesor al terenului din Slănic, _____________________, jud. Prahova, depunând actul de donație partaj din 14 aprilie 1942 din care reiese că E_______ C_________, A____ I____ și C_________ A____ I____ au împărțit către fii lor C_________ C A____ I____, A________ C A____ I____ S____ I__ P_____ și A_____ P____ N G_____ anumite suprafețe de teren, numai că, nu rezultă în nici un mod descendența apelantului reclamant de pe urma acestora.

Din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert S_____ M_____ rezultă că terenul reprezintă loc înfundat accesul la terenul reclamantului realizându-se doar la pas distanța dintre taluzul apei Groșanca până la terenul acestuia, distanța fiind sub 2 ml, numai că, ceastă susținere nu este dovedită, întrucât nu s-a realiza o măsurătoare pe toastă suprafața de teren.

Susținerea în sensul că instanța de fond creează apărări pârâtei fără ca în baza rolului său activ, în cazul în care nu este edificată cu privire la anumite situații sau aspecte să dispună suplimentare de probatorii iar în cadrul acesteia să dispună o cercetare la fața locului, precum și susținerea că, instanța se erijează efectiv în apărătorul pârâtei, este nejustificată.

Din documentația cadastrală, și din actele depuse de Primăria orașului Slănic reiese că, terenul intimatei pârâte nu face parte din domeniul public sau privat al orașului și se află înscris la rolul agricol pe numele pârâtei.

Loc înfundat, astfel cum acesta este reglementat de disp. art. 616 Cod civil, reprezintă acel loc care nu are ieșire la calea publică, sens în care se poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi.

Pe de altă parte, servitutea de trecere, trebuie să se realizeze astfel încât să aducă atingere cât mai mică, fondurilor învecinate.

De asemenea terenul intimatei pârâte are o întindere de 299 mp, drumul de trecere fiind stabilit exact prin mijlocul proprietății, fapt de natură a aduce atingere normalei folosințe a acestuia, fiindu-i încălcat chiar dreptul de proprietate.

Esențial este faptul că, apelantul reclamant nu este proprietarul unui loc înfundat, acesta este vecin pe una din laturi cu __________________________ are acces la calea publică, nefiind incidente în acest sens dips. art. 616 Cod civil.

Susținerea apelantului că instanța de fond s-a pronunțat în raport de calitatea sa procesuală activă fără să pună în discuție această excepție, este nejustificată, având în vedere că nu s-a reținut nici un moment de instanța de fond că apelantul reclamant nu ar avea calitate procesuală activă, nefiind consemnat acest fapt în cuprinsul hotărârii.

Pentru considerentele arătate, tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul reclamant ca nefondat, potrivit disp. art. 296 C. pr. civ.

În baza disp. art. 274 C. pr. civ., va obliga apelantul să plătească intimatei 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul - reclamant B_____ Ș_____, domiciliat în Slănic, _____________________, județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1208/25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M____, în contradictoriu cu intimata - pârâtă B_______ S____, domiciliată în Slănic, ____________________, nr. 174 A, județ Prahova, ca nefondat.

Obligă apelantul să plătească intimatei 500 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

N_____ C____ G_______ M____

Fiind în CO semnează

Președintele Instanței

GREFIER

M_______ D______ B_____

Operator de date cu caracter personal 5595

Redactat/tehnored. NC

4 ex./30.06.2014

Df. XXXXXXXXXXXXX Judecătoria Vălenii de M____

Jf. A_____ M_____