Curtea compusă din:

Președinte: V_____ T_____, judecător

Judecător V_______ B______

Grefier M______ R_____ D___

S-a luat în examinare, pentru soluționare, cauza privind pe reclamantul C______ I_________ de Insolvență Ș_________ V_____ - lichidator judiciar al debitoarei _________________, cu sediul în _______________________________, CUI xxxxxxxx - CII Ș_________ V_____, cu sediul în Râmnicu V_____, ____________________, ____________________________________, în contradictoriu cu pârâtul B_____ A___, domiciliat în Horezu, Măldărești, sat C____, ______________________________, având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006, reținută pentru soluționare în fond după casare.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat C_______ D______ pentru pârât, lipsă fiind reclamantul.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul pârâtului depune la dosar borderou cu înscrisuri reprezentate de cheltuieli de transport și informații de pe portal, și arată că nu mai are alte cereri prealabile de formulat și excepții de invocat sau probe de administrat și solicită acordarea cuvântului, pentru dezbateri asupra fondului.

Curtea, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra acțiunii.

Avocat C_______ D______, având cuvântul pentru pârât, solicită respingerea acțiunii, față de susținerile lichidatorului, potrivit cărora pârâtul ar fi încălcat prevederile art.138 alin. 1 lit a din Legea nr.85/2006, în sensul folosirii bunurilor în interes personal, arătând că la dosar nu există nicio dovadă în acest sens.

Arată că, în anul 2011 societatea a solicitat dizolvarea, fapt publicat și în Monitorul Oficial. La data de 31.12.2012, în urma controlului organelor fiscale, s-a constatat că există în casă suma de xxxxx lei, stoc de marfă, clienți neîncasați și bunuri în patrimoniu. Însă, lichidatorul nu a menționat bunurile care au fost folosite în interes personal, autoturismul despre care se face vorbire fiind predat. De asemenea, stocul de marfă existent, având în vedere că marfa era perisabilă, s-a degradat și a fost indisponibilizată, iar în ceea ce privește clienții neîncasați, este vorba despre sume mici de bani.

Susține că societatea nu a ținut o contabilitate fictivă, iar notificarea depusă la dosar este din anul 2015, iar societatea este în insolvență din anul 2013.

În concluzie, solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru (fila 20), onorariu de avocat (filele 30-31) și cheltuieli de transport.

C U R T E A

I.Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vlcea la data de 21.10.2014 reclamantul CI Ș_________ V_____, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei Miagi Prod SRL Vaideeni, a formulat cerere de antrenare a răspunderii personale a pârâtului B_____ A___ pentru a fi obligat la plata sumei de 50.336 lei, pasiv neacoperit.

În motivare se arată că prin sentința 6130/30.10.2013 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de societatea debitoare, înființată în anul 2003, între cauzele insolvenței fiind menționată împrejurarea că, la data de 31.12.2012, societatea debitoarea avea în patrimoniu active circulante în cuantum de 21.265 lei constituite din stocuri de 14.400 lei și creanțe de încasat de 6.865 lei pe care nu le mai deține, ceea ce se prezumă că a folosit fondurile societății în interes propriu, faptă ce se încadrează în dispozițiile art.138 lit.a) din Legea 85/2006.

De asemenea, se invocă dispunerea în interes personal a continuării activității, deși în perioada 2009-2012 societatea a funcționat numai în pierdere, faptă ce se încadrează în prevederile art.138 lit.c) din Lege.

În plus, reclamantul menționează că debitoarea nu a înțeles să depune actele contabile ale societății, condiții în care debitoarea se face vinovată de neținerea contabilității potrivit legii, faptă prevăzută de prevederile art.138 lit.d) din Lege.

II.Prin sentința nr. 20/14.01.2015, Tribunalul V_____ a admis cererea formulată de reclamantul C______ I_________ de Insolvență Ș_________ V_____ – lichidator al debitoarei Miagi Prod SRL, în contradictoriu cu pârâtul B_____ A___, obligându-l pe acesta la plata sumei de 50.336 lei către debitoare.

III.Pârâtul B_____ A___ a formulat apel împotriva sentinței de mai sus, în temeiul art. 466 și următoarele NCPC, solicitând anularea hotărârii atacate și respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

- procedura de citare nu a fost legală, întrucât domiciliul său se află în ____________________________, ____________________________, județul V_____ și nu în Comuna Vaideeni, ____________________________;

- instanța de fond a reținut în mod greșit incidența dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. a) din Legea nr.85/2006, întrucât în anul 2012 s-a hotărât dizolvarea și lichidarea firmei, iar cu ocazia controlului efectuat de AFP s-a constatat că firma nu deține elemente de activ și mijloace circulante;

- reclamanta nu a arătat în mod concret care au fost bunurile societății, în ce scop au fost folosite în interesul personal al recurentului și în ce perioadă;

- deși s-a reținut că debitoarea ar deține un activ de 21.265 lei, în mod inadmisibil recurentul a fost obligat la plata unei sume mult mai mari, respectiv 50.336 lei;

- instanța de fond a reținut în mod greșit incidența dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea nr.85/2006, întrucât nu s-a dovedit că recurentul a ținut o contabilitate fictivă sau că a făcut să dispară unele documente contabile și nici legătura de cauzalitate între fapta culpabilă și ajungerea societății în stare de insolvență.

IV. Prin decizia civilă nr.421/20.04.2015 a C.A.Pitești s-a admis apelul, s-a anulat sentința apelată și s-a reținut cauza spre rejudecare.

În motivarea deciziei s-a reținut că în fața primei instanței nu a fost legală procedura de citare cu apelantul-pârât. Astfel cum rezultă din analiza procesului verbal de îndeplinire a procedurii (f.17-dosar fond), apelantul a fost citat în comuna Văideni , ___________________ soluționarea pe fond a cauzei a lipsit. Conform adresei nr.487/19.02.2015 emisă de Primăria comunei Măldărești (f.8-dosar apel), apelantul B_____ domiciliază efectiv în localitatea Măldărești, județul V_____.

V. Curtea analizând fondul cererii de chemare în judecată reține următoarele:

În prealabil este de subliniat că prin sentința apelată s-a reținut în sarcina apelantului-pârât doar săvârșirea faptelor prevăzute de art.138 alin (1) lit.a) și lit.d) din Legea nr.85/2006, nereținându-se și fapta prevăzută de art.138 lit.c) din Legea nr.85/2006, astfel cum s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată.

În consecință , având în vedere limitele apelului și dispozițiile art.477 alin (1) c.proc.civ. , Curtea va analiza doar existența faptelor mai sus menționate.

a) Potrivit art.138 alin (1) lit.a) din Legea nr.85/2006 se poate dispune antrenarea răspunderii și în ipoteza în care administratorul sau alte persoane au folosit bunurile în folosul propriu. Norma sancționează abuzul executivului, care a urmărit satisfacerea unui interes personal în detrimentul celui social, afectând prin conduita sa nu numai compania, ci și întreaga comunitate de interese din jurul acesteia.

Astfel, judecătorului sindic îi revine misiunea de a verifica regularitatea actelor de gestiune în raport cu interesul social și de a repera abuzul care a condus la instaurarea stării de insolvență, deoarece sarcina acoperirii pasivului poate atribuită doar acelor administratori care se fac vinovați de valorificarea capitalului întreprinderii conform interesului personal, ori care, prin politica de gestiune promovată, nu au urmărit protejarea interesului social, ci ocrotirea altor interese.

Interesul social și interesul personal al administratorului sunt două din limitele puterilor conferite acestuia prin lege și statut. Misiunea executivului este extrem de clară, aceea de a milita pentru „cauza" interesului social, orice abatere de la obiectivul menționat trebuind atent cercetată, deoarece frauda constituie o importantă barieră pentru exercitarea prerogativelor de administrare.

În situații normale, interesul personal al administratorului se confundă cu interesul social și doar instalarea unei stări de anormalitate în domeniul politicii sociale anulează caracterul convergent al celor două noțiuni.

Orice subordonare a interesului social față de alte interese este contrară regulilor unei bune administrări, un act de gestiune dobândind caracter ilicit dacă acesta a fost săvârșit de administrator în interesul său personal și în prejudiciul societății.

Activul societății se reflectă în inventarul anual și în bilanțul contabil. Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată existența tuturor elementelor patrimoniale de activ și de pasiv, cantitativ, valoric sau numai valoric, după caz, existente în patrimoniul societății la data la care se efectuează această operațiune. Bilanțul contabil este cel care reflectă elementele activului patrimonial, grupele principale de elemente ce trebuie să se regăsească în acest document fiind: activele imobilizate (imobilizări corporale, necorporale, financiare), activele circulante (stocuri creanțe, titluri de plasament sau alte valori), conturile de regularizare și asimilate de activ (cheltuieli înregistrate în avans, diferențe de conversie-activ), primele de rambursare a obligațiunilor.

Reprezintă metode de deturnare a activului nerestituirea bunurilor aparținând societății de către administrator, transferul fără contrapartidă a unor mărfuri ce constituie proprietatea debitoarei. Jurisprudența a statuat că numai existența unei contrapartide reale și suficiente, care să fie expresia echilibrului dintre angajamentele asumate de părțile contractante îl poate apăra pe administrator de răspundere. Soluția pare naturală cât timp compatibilitatea liberalităților cu principiul specialității capacității de folosință trebuie pusă sub semnul îndoielii.

Fapta constând în deturnarea activelor societății constituie în egală măsură un abuz de bunuri sociale.

În speță, prin cererea de chemare în judecată s-a apreciat că este întrunit cazul de răspundere prevăzut de art.138 alin (1) lit.a) din Legea nr.85/2006 întrucât la data de 31.12.2012 societatea avea active circulante de 21.265 lei, stocuri de 14.400 lei și creanțe de încasat în sumă de 6.865 lei.

De subliniat că prin hotărârea adunării generale a asociaților nr.1/15.06.2011, publicată în M. Of. nr.2431/29.06.2011 (f.9-dosar apel) s-a dispus dizolvarea societății __________________ în temeiul art.235 și art.227 alin (1) lit.d) din Legea nr.31/1990.

De asemenea prin procesul verbal de sechestru nr.xxxxx/19.04.2011 (f.11-dosar apel) s-a dispus sechestrarea unor produse alimentare și nealimentare în cuantum de 2294 lei, situație în care valorificarea acestora se putea realiza doar în condițiile art.129 alin (7) c.proc.fiscala, iar în ipoteza în care s-ar fi dispus sustragerea bunurilor de sub sechestru atunci s-ar fi angajat răspunderea penală a apelantului -intimat, însă nu s-a făcut dovada în cauză că s-a formulat o plângere penală.

În ce privește autoturismul L____ K 90 Ambiance, astfel cum rezultă din anexa nr.3 a contractului de leasing nr.xxxxxx din 26.11.2007 (f.44-dosar apel), acest autoturism, în valoare de 34.199, 4 lei, nu a fost proprietatea debitoarei __________________, care a avut doar calitatea de utilizator. De asemenea din probele administrate (f.73-dosar apel) rezultă că acest autovehicul a fost predat către societatea de leasing, astfel că nu se poate reține că apelantul a dispus de acest bun în interes personal.

În consecință, Curtea reține că nu se poate reține existența faptei prevăzută de art.138 lit.a) din Legea nr.85/2006.

b)În ce privește fapta prevăzută de art.138 lit.d) din Legea nr.85/2006, Curtea reține că potrivit contractului de prestări servicii din 1.08.2005 (f.40-dosar fond) s-a stabilit ca ținerea contabilității să fie realizată de PFA P____ D______.

Conform adresei nr.2297/12.06.2015 (f.78-dosar apel), administratorul judiciar Ș_________ V_____ a susținut că a solicitat contabilului debitoarei __________________ să predea actele dar acestea nu au fost predate. În această situație nu se poate reține că refuzul persoanei fizice autorizate de a depune actele contabile ca fiind de natură a determina o antrenare a răspunderii apelantului-întimat B_____ A___.

Trebuie observat ca art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 cuprinde trei ipoteze : s-a ținut o contabilitate fictiva, s-a făcut sa dispară unele documente contabile sau nu s-a ținut contabilitatea in conformitate cu legea.In cauza nu s-a făcut dovada ca s-ar fi ținut o contabilitate fictiva sau ca s-a făcut sa dispară unele documente contabile.

Totodată, in lipsa unor probe certe, nu se poate asimila neîndeplinirea obligației de a tine contabilitate in conformitate cu legea cu împrejurarea ca nu au fost depuse la dosar toate actele prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006 in termenul prevăzut de art.35 din lege, ori ca nu au fost depuse toate raportările contabile la organele fiscale ori la ORC.

De altfel, refuzul reprezentanților societății debitoare de a pune la dispozitia judecatorului – sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului documentele prevazute de art.28 din Legea nr.85/2006 constituie infracțiune, astfel ca intimatul CI Ș_________ V_____ are posibilitatea de a formula o plângere penala daca are elemente ca s-ar fi comis o astfel de infracțiune.

Pentru aceste considerente Curtea va respinge cererea de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În rejudecare:

Respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei _________________, cu sediul în _______________________________, CUI xxxxxxxx - CII Ș_________ V_____, cu sediul în Râmnicu V_____, _____________________, ____________.A, ____________________ în contradictoriu cu pârâtul B_____ A___, domiciliat în Horezu, Măldărești, sat C____, _______________________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 07 Septembrie 2015, la Curtea de Apel Pitești – SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Red.VT/Tehnored.VT

7.10.2015/5 ex