Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXCod operator: xxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SATU M___

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 65/R/CA

Ședința publică din 01 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE : C_______ F____ M______

Judecător : G___ M____ C____

Judecător : B___ C____ M_______

Grefier : E____ F_____

Pe rol fiind judecarea recursului C_________ administrativ și fiscal formulat de către recurenta – petentă __________ SRL, cu sediul în Tg. J__, _____________________, ___________________________, împotriva sentinței civile nr. 5017 din 15.06.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M___, în dosar cu nr. de mai sus, în contradictoriu cu intimata A__-D__ CLUJ, cu sediul în Oradea, ______________________. 4, județul Bihor, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal, făcut în ședința publică de azi, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.

Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art. 104 pct. 13 din HCSM nr. 387/2005.

La apelul nominal, făcut în ședința publică de azi, la a doua strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul se află la al II-lea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, fiind scutit de la plata taxei judiciare de timbru, după care:

Considerând cauza lămurită, în temeiul disp. art. 150 Cod pr.civ., instanța declară închise dezbaterile în vederea deliberării.

INSTANȚA

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 5017/15.06.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta __________ SRL Rovinari, județul Gorj, în contradictoriu cu intimata Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională Vamală Cluj.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție nr. 152 încheiat la data de 20.11.2011 petenta a fost sancționată deoarece în data de 20.11.2011, în jurul orelor 14:30 s-a prezentat la controlul vamal pe sensul de ieșire din țară, iar în urma verificării documentelor de tranzit s-a constatat depășirea termenului de tranzit acordat potrivit documentului TIR cu MRN 11ROCJ97 xxxxxxxxxx emis de BV Z____ în 16.11.2011, încălcându-se astfel prevederile art. 356 din Regulamentul CEE 2454/1993. Procesul verbal a fost semnat de către conducătorul auto cu mențiunea că recunoaște fapta.

Analizând legalitatea procesului verbal de contravenție în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a constatat că acesta întrunește condițiile de formă impuse de dispozițiile art. 17 și art. 19 din OG nr. 2/2001 și cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 16 din OG nr. 2/2001.

Totodată, instanța de fond a constatat că, fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic în înțelesul art. 1171 Cod civil.

Procesul-verbal de constatare a contravenției, fiind un act autentic, acesta, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul.

Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.

Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 1169 Cod civil, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 167 C.proc.civ., încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.

Totodată, instanța de fond a constatat că, în acest sens, puterile sale sunt limitate de principiul disponibilității, aceasta neputând administra dovezi din oficiu în vederea dovedirii netemeiniciei celor constatate și, astfel, a inversării prezumției de veridicitate. Această sarcina este una exclusivă și îi aparține, potrivit art. 1169 Cod civil doar petentului.

Prin urmare, din cele arătate mai sus, în situația în care un petent nu solicită dovezi în sensul dovedirii netemeiniciei unui proces-verbal, instanța nu va putea solicita administrarea unor dovezi care să tindă la realizarea acestui demers, ci, odată constatată validitatea acesteia, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt conforme cu adevărul (cu realitatea celor întâmplate).

Legat de acest aspect, instanța de fond a constatat că, în cauza de față, contestatoarea a solicitat instanței în vederea dovedirii netemeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției administrarea probei cu înscrisuri, cerere care i-a fost încuviințată, la dosarul cauzei fiind depus de către acesta procesul verbal de contravenție întocmit de către intimată (fila 5 dosar fond) și un set de înscrisuri.

În acest sens, instanța de fond a constatat că petenta în chiar cuprinsul plângerii formulate arată că termenul de prezentare la Biroul Vamal a fost depășit, însă invocă existența unor cauze obiective și neimputabile. Petenta a afirmat că se afla într-o situație de excepție, deoarece nerespectarea termenului de datorează unor circumstanțe temeinic justificate, respectiv mașina s-a defectat, sens în care a depus la dosar o adeverință din care rezultă că începând cu data de 17.11.2011 ora 8:00 și până în data de 18.11.2011, ora 20:30 autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX s-a aflat în service din cauza unor probleme de alimentare.

Cu privire la acest înscris, instanța de fond a apreciat că este unul întocmit pro causa, cu atât mai mult cu cât în momentul întocmirii procesului verbal, șoferul nu a făcut vreo referire la faptul că autovehiculul ar fi avut ceva probleme, iar pe de altă parte, (conform referatului efectuat pentru primul termen de judecată de către grefierul de ședință, din care rezultă că pe rolul acestei instanțe sunt înregistrate mai multe plângeri) în toate plângerile formulate petentul invocă același motiv, defecțiuni la autovehicul.

Față de cele arătate mai sus, instanța de fond a constatat că mențiunile din cuprinsul procesului verbal sunt conforme cu adevărul, petentul din cauza de față nereușind să facă dovada contrarie celor consemnate în cuprinsul acestuia.

În același sens, instanța de fond a mai reținut că, în conformitate cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului stabilite prin jurisprudența sa constantă, unul din elementele fundamentale ale unui proces echitabil este egalitatea armelor, constând în aceea că fiecare dintre părțile aflate în litigiu beneficiază de aceleași drepturi în ceea ce privește dovedirea temeiniciei/ netemeiniciei pretențiilor. Potrivit acelorași standarde se poate vorbi de un litigiu între două părți în momentul în care există o dispută legată de un drept.

Prin urmare, în cazul unui proces-verbal de constatare a contravenției prin care s-a stabilit o sancțiune principală, există o dispută imediat după ce agentul constatator a stabilit sancțiunea (moment în care se naște și raportul de drept administrativ și de la care în principiu sancțiunea poate fi contestată și, astfel, se poate naște o dispută în sensul art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), iar contravenientul contestă acest fapt, invocând obiecțiuni legate de acesta.

Existând, astfel, o dispută în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, imediat după aplicarea sancțiunii contravenționale, presupusul contravenient trebuie să beneficieze de posibilități reale de apărare și de dovedire a propriilor pretenții.

Organul constatator fiind acela care întocmind procesul-verbal de constatare constituie o probă în vederea dovedirii dreptului litigios, se află din acel moment pe o poziție de superioritate având avantajul probei preconstituite care, în același timp, se bucură de o prezumție de autenticitate și de veridicitate.

Singura posibilitate de echilibrare a șanselor, a armelor și a garanțiilor procesuale este aceea ca presupusului contravenient să-i fie pus la dispoziție un ansamblu de mijloace procesuale prin intermediul cărora să poată dovedi netemeinicia actului sancționator.

Astfel, prin această garanție, egalitatea armelor pentru un proces-echitabil, în înțelesul art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este restabilit. Deși, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza A_____ c. României), trebuie să existe un raport de proporționalitate între prezumțiile de veridicitate și legalitate a actului sancționator și prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, aceste principii nu trebuie, însă, absolutizate, atât timp cât petentului i s-a acordat posibilitatea de a propune probe în apărare, respectându-se, astfel, garanțiile prevăzute de art. 6 par. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În condițiile date, față de probatoriul administrat, instanța de fond a reținut că cele menționate în cuprinsul procesului verbal corespund adevărului, iar cu privire la sancțiunea aplicată, instanța de fond a reținut următoarele, potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001, sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Conform art. 7 alin. 2 și 3 din același act normativ, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, putându-se aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Analizând faptele contestatoarei prin prisma criteriilor prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a constatat că nu se impune reindividualizarea sancțiunii având în vedere faptul că aceasta a mai fost sancționată de nenumărate ori pentru același tip de contravenții, ceea ce denotă o conduită antisocială permanentă și încălcarea dispozițiilor legale în vederea completării veniturilor, fiind necesară aplicarea unei sancțiuni exemplare, de natură să corecteze atitudinea sa.

Potrivit art. 16 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

Văzând dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, instanța de fond a apreciat că faptele reținute în sarcina petentei întrunesc elementul material necesar pentru a califica faptele drept contravenție, întrucât, așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză, contestatoarea a manifestat o comportare activă, conștientă și voluntară în sensul de a încălca regulile în materie.

Prin urmare, întrucât petenta nu a făcut dovada unei situații contrarii actului de sancționare, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond a respins plângerea acesteia ca neîntemeiată.

Împotriva Sentinței civile nr. 5017/2012, petenta contravenientă __________ SRL Rovinari, a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii.

În motivare, s-a arătat că prin sentința civila nr. 5017/2012, Judecătoria Satu M___ a respins plângerea contravenționala formulate de către __________ SRL pe motiv ca înscrisul depus la dosarul cauzei (Adeverința nr. 3270/18.11.2011) a fost întocmit pro causa, nefiind susținută la data încheierii procesului verbal că ar fi avut autovehiculul vreo defecțiune care a dus la depășirea termenului de tranzit.

Arată în primul rând că înscrisul depus în apărare emană de la o terță persoană față de dosarul cauzei care în orice moment, pe baza evidenței sale, poate furniza informații cu privire la autovehiculele care au efectuat reparații în service-ul său.

În al doilea rând susține recurenta că șoferul mijlocului auto nu are calitatea de contravenient, prin urmare nu poate face mențiuni pertinente în cuprinsul procesului verbal. Acesta a recunoscut fapta, recunoaștere făcută și de către contravenientă în cuprinsul procesului verbal, dar despre împrejurările obiective care au dus la depășirea termenului de tranzit nu a amintit.

Încă o dată recurenta petentă reiterează motivele obiective care au dus la depășirea termenului de tranzit, fiind incidente în cauza dispozițiile articolului 356 alin. (3) din Regulamentul CEE nr. 2454/1993. Prin excepție, situația în care mărfurile sunt prezentate la biroul de destinație după expirarea termenului prevăzut la alin. (1), se socotesc că au fost prezentate în termen dacă „... nerespectarea termenului de datorează unor circumstanțe temeinic justificate și acceptate de biroul de destinație și care nu sunt imputabile transportatorului sau principalului obligat".

În măsura în care se va trece peste aceste apărări, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, admiterea plângerii contravenționale în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului precizând că această „conduita antisociala" nu are drept scop „completarea veniturilor" societății recurente. La momentul la care a fost aplicată acesta sancțiune contravențională activitatea de transport marfă a contravenientei era la început (societatea are ca obiect principal de activitate transportul național de persoane), iar cu prilejul aplicării sancțiunii amenzii contravenționale acesta s-a perfecționat, până în prezent nu s-a mai aplicat nici o sancțiune contravenționala în acest sens.

În temeiul dispozițiilor art. 21 din OG nr. 2/2001 recurenta a solicitat a se dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul, întrucât fapta are un pericol social redus și a fost determinată de o cauză obiectivă, independentă de voința petentei.

Prin întâmpinarea depusă la data 09.10.2012 (filele 7-8), intimata DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ, în nume propriu și în reprezentarea Autorității Naționale a Vămilor București, a solicitat respingerea recursului pentru următoarele motive:

În primul rând, intimata a arătat că în cauză nu i-a fost comunicată cererea de recurs formulată. Astfel, a solicitat ca instanța, în temeiul art. 86 C.proc.civ. să dispună comunicarea către instituția intimată a motivelor de recurs formulate de __________ SRL.

În fapt, intimata a arătat că prin declarația din data de 16.11.2011 petenta a introdus în țară în regim de tranzit un autovehicul, prezentându-se ulterior la biroul vamal de destinație pentru încheierea tranzitului, cu nerespectarea termenului dat de biroul vamal de plecare.

Potrivit art. 92 din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitare și pct. 50 (1) din Ordinul nr. 9327/19.12.2006 a Vicepreședintelui ANAF „procedura de tranzit se încheie atunci când mărfurile și declarația vamala de tranzit sunt prezentate la biroul de destinație, conform dispozițiilor regimului”. În același sens sunt și dispozițiile art. 114 pct. 1 din Codul Vamal al României.

D__ fiind faptul că petenta nu a respectat termenul de închidere a tranzitului dat de biroul vamal de plecare, în sarcina acesteia s-a reținut contravenția prevăzută de art. 652 lit. m din HG nr. 707/2006: „neîndeplinirea de către titularul regimului vamal de tranzit sau a regimurilor vamale economice a termenelor, condițiilor și obligațiilor prevăzute pentru derularea și încheierea acestor regimuri”.

În conformitate cu prevederile O.G. nr. 2/2001 organul constatator are posibilitatea să individualizeze mai obiectiv sancțiunea contravențională, deoarece doar acesta are posibilitatea să constate cu propriile simțuri pericolul social concret al faptei.

Procesul verbal de contravenție este un act administrativ unilateral ce emană de la o autoritate publică, care are competența de a constata și de sancționa faptele contravenționale și se bucura de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, are forță probantă și se execută din oficiu.

Intimata a învederat că procesul verbal de contravenție este legal întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr. 2/2001, petenta fiind sancționată cu amenda contravențională minimă în cuantum de 1500 lei prevăzută de art. 652 pct. 1 din H.G. nr. 707/2006.

Cât privește susținerile petentei că automobilul ar fi fost în service, motiv pentru care nu s-a putut prezenta la biroul vamal de destinație în termenul stabilit de biroul vamal de plecare, intimata a solicitat instanței a observa că petenta avea posibilitatea a aduce acest fapt la cunoștința autorității vamale înainte de expirarea termenului de tranzit, pentru a obține, eventual, o prelungire a acestui termen. Pe de altă parte, petenta nu a dovedit faptul că neprezentarea în timp la biroul vamal de destinație s-ar fi datorat unui caz fortuit sau că ar fi fost mai presus de puterile sale a se prezenta în termen la biroul vamal.

Mai mult, intimata a arătat că petenta de azi nu este la singura abatere de acest gen. În acest sens depune procesele verbale de contravenție întocmite pe seama sa de Biroul Vamal Halmeu. Chiar și în plângerile contravenționale formulate împotriva celorlalte procese verbale de contravenție, invocă intervenția aceluiași motiv: _____________________ autoturismului. În acest context, intimata apreciază că devine foarte greu de crezut apariția unei asemenea coincidențe.

În drept, invocă dispozițiile legale la care a făcut referire în cuprinsul întâmpinării.

Recursul se constată a fi nefondat având în vedere considerentele ce urmează:

Instanța de fond a examinat actul atacat atât sub aspectul nulităților de ordine publică, precum și în privința motivelor de nulitate arătate de petenta __________ SRL Rovinari, reținând în mod justificat că nu există rațiuni pentru a anula procesul verbal de contravenție.

Critica recurentei referitoare la greșita soluționare a plângerii sub aspectul respingerii cererii de a se aprecia drept temeinic justificate circumstanțele invocate pentru depășirea termenului de prezentare la autoritatea vamală, nu pot fi primite. În mod legal instanța de fond a apreciat că motivul susținut nu poate fi considerat justificat cât timp contravenienta chiar dacă se confrunta cu o defecțiune a autovehiculului, avea posibilitatea de a aduce acest fapt la cunoștința biroului vamal și de a cere o prelungire a termenului.

Nici criticile din recurs privind soluționarea cererii de înlocuire a sancțiunii nu pot fi reținute, instanța de fond apreciind în mod justificat că față de multitudinea sancțiunilor aplicate contravenientei pentru fapte similare și în lipsa unor circumstanțe reale și dovedite care să permită aprecierea existenței unei încălcări minime a legii contravenționale, nu poate fi înlocuită sancțiunea aplicată prin procesul verbal atacat.

Având în vedere considerentele ce preced, tribunalul în baza art. 312 C.proc.civ. a respins ca nefondat recursul conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul înaintat de recurenta __________ SRL cu sediul procedural în Târgu J__, ______________________, ___________________________ împotriva Sentinței civile nr. 5017/2012 pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX privind pe intimata DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMELAE CLUJ, cu sediul în Oradea, _______________________. 4, județul Bihor.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi, 01 februarie 2013.

Președinte, C_______ F____ M______	Judecător, G___ M____ C____	Judecător, B___ C____ M_______ -eliberat din funcție prin pensionare- pentru, semnează Președintele instanței,
	Grefier, E____ F_____

Red: G.M.C. – 26.02.2013

Tehnored_NM / 27.02.2013

2 ex.

Jud.fond: S___ G______