Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

TRIBUNALUL C________

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.66

Ședința publică de la 19 ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE – C______ C____

JUDECĂTOR dr. - C_______ G_______

GREFIER – A______ O____

S-a luat în examinare apelul civil având ca obiect servitute, promovat de apelanta reclamantă V______ M____, domiciliată în C________, ________________________.26, județul C________, împotriva sentinței civile nr.5660/15.05.2015 pronunțată de Judecătoria C________, în contradictoriu cu intimații pârâți P_____ G________, P_____ C_____, Ș_____ TUDORIȚA, MILOȘANU R_____, D_______ S___, D___ R___ și I_____ A____, toți cu domiciliul procesual ales la avocat D____ B____, în C________ ____________________ nr.128A, __________________, ________________________, cu domiciliul în Eforie Nord, ________________________ nr.26-28, jud. C________.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelanta reclamantă personal și asistată de avocat C_______ D______, conform împuternicirii avocațiale depuse la dosar și reprezentantul intimaților pârâți , avocat D____ B____, conform împuternicirii avocațiale depuse la dosar.

Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.

Prezentul apel este legal timbrat cu suma de 20 lei conform chitanței ________ CTXWM 6098443PJ/20.09.2015, depusă și anulată la dosar.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că procedura de citare a părților este legal îndeplinită, după care:

Reprezentanții părților precizează că nu mai au alte cereri de formulat.

Instanța, având în vedere poziția procesuală a părților, constată terminată cercetarea judecătorească și, în raport de dispozițiile art.392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile în fond asupra apelului.

Reprezentantul apelantei reclamante solicită admiterea apelului formulat, pentru motivele arătate în cuprinsul cererii de apel, schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii cererii formulate, obligarea pârâților la respectarea servituții de vedere în sensul retragerii gardului edificat de către pârâți la o distanță de minim 60 cm de ferestrele reclamantei, deschise spre imobilul pârâților. De asemenea, solicită obligarea intimaților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.

Reprezentantul intimaților pârâți solicită respingerea apelului promovat, menținerea hotărârii apelate ca temeinică și legală, pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării. Solicită a se constata că imobilul ce formează lotul 4, reprezentat de alee de acces, este deținut în indiviziune de intimați, drept dobândit prin contractul de partaj voluntar. Astfel, din motivele de fapt expuse de apelanta reclamantă, urmează a se observa că nu rezultă niciun motiv care să conducă la încălcarea servituții de vedere a reclamantei. Totodată, solicită a se observa că instanța de fond a respins cererea privind grănițuirea proprietății intimaților de cea a apelantei, motivat de faptul că în acord cu pct.2 al raportului de expertiză, hotarul dintre cele două proprietăți este bine materializat în teren, prin construcții stabilite în timp și garduri edificate în anii 1970.

Instanța, în raport de dispozițiile art.394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr.5660/15.05.2015, Judecătoria C________ a respins ca nefondată acțiunea principală formulată de reclamanta V______ M____ în contradictoriu cu pârâții P_____ G________, P_____ C_____, Ș_____ Tudorița, Miloșanu R_____, D___ R___, D_______ S___, I_____ A____ și D_______ S___ și a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâți.

S-a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C________ la data de 18.06.2014, reclamanta V______ M____ a solicitat obligarea pârâților D_______ I__, P_____ G________, P_____ C_____, Ș_____ Tudorița, Miloșanu R_____, D___ R___, D_______ S___, I_____ A____, D_______ S___ și I_____ A____, să respecte servitutea de vedere, în sensul retragerii gardului edificat de către pârâți la o distanță de minim 60 cm de ferestrele reclamantei deschise spre imobilul pârâților.

În fapt, reclamanta a arătat între ea și pârâți a existat pe rolul Judecătoriei C________ cauza înregistrată sub nr.xxxxx/212/2012 prin care pârâții, în calitate de coproprietari ai aleii de acces învecinate cu imobilul proprietatea sa, au obținut respectarea dreptului lor de proprietate asupra căii de acces, prin obligarea sa la închiderea porților de acces către această alee și refacerea acoperișului pentru respectarea servituții privind picătura streașinei, aspecte față de care s-a conformat.

Ulterior, pârâții au obținut autorizație de construire nr.2045/26.11.2012, edificând un gard de tablă chiar pe limita dintre proprietăți, gard care îi închide vederea la geamurile sale către cele două imobile. Așa după cum s-a constatat prin sentința civilă dată în dosarul nr. xxxxx/212/2012, intrată în autoritatea de lucru judecat, a dobândit o servitute de vedere asupra fondului pârâților – ____________________ uzucapiunea de 30 ani. Astfel, la acest moment, prin gardul edificat de pârâți i se încalcă servitutea de vedere, gardul prin apropierea sa de geam și prin înălțimea acestuia afectându-i pătrunderea luminii în imobil. Prin hotărârea menționată s-a statuat prin considerente dreptul de servitute și, astfel, pârâții sunt obligați să respecte acest drept.

În drept, a invocat art.612 și art.615 Cod civil.

Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Au susținut că, prin hotărârea pronunțată în dosarul menționat de reclamantă, instanța le-a respins cererea privind obligarea reclamantei să închidă o fereastră deschisă către fondul lor, cu argumentul că dreptul de servitute a fost dobândit prin uzucapiune. Ulterior au obținut autorizație de construire și au împrejmuit gardul cu tablă cutată montată pe stâlpi metalici. Prin aceasta nu au procedat la înălțarea gardului sau la schimbarea formei inițiale, acesta având aceeași înălțime ca și cea din 1970, doar că atunci era un gard de piatră, iar în prezent este acoperit cu tablă.

Prin cerere reconvențională, au solicitat a se constata că au dobândit prin intermediul accesiunii imobiliare, dobândită prin contractul de partaj voluntar fără sultă autentificat sub nr.2153/28 06 2008 la BNP C_______ Budei, dreptul de proprietate asupra gardului de piatră edificat pe ____________________________ lor.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu.

În considerente, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.xxxxx/04.11.2013 pronunțată în dosarul nr.xxxxx/212/2012, Judecătoria C________ a soluționat o dispută între părți cu privire la raporturile de vecinătate dintre acestea. În concret, reclamanții (pârâții din prezenta cauză) au solicitat în contradictoriu cu V______ M____ și alți doi pârâți grănițuirea proprietăților lor, predarea unei suprafețe de teren și obligarea pârâților să respecte picătura streșinii care cade pe terenul lor, obligarea la închiderea accesului pe care pârâții îl au la imobilul – alee de acces revendicat și obligarea să respecte servitutea de vedere prin închiderea unor ferestre.

În ceea ce privește această din urmă solicitare, instanța a respins acțiunea ca nefondată, cu argumentul că aceste trei ferestre nu sunt construite cu respectarea dispozițiilor art.612 Cod civil, întrucât distanța până la fondul vecinilor este zero. Însă instanța a reținut că aceste ferestre au fost edificate înainte de anul 1975 și, pentru faptul că servitutea de vedere este aparentă și continuă, dispozițiile art.623 cod civil sunt aplicabile, în sensul că s-a dobândit servitutea de vedere prin uzucapiune. Astfel, acest capăt de cerere al reclamanților a fost respins ca nefondat.

În ceea ce privește această soluție și efectele ei asupra pârâților din prezenta cauză, instanța a reținut că, în principal, soluția judecătorească impune faptul că pârâții nu pot pretinde închiderea ferestrelor respective, acțiunea lor fiind în respinsă în fond cu privire la această chestiune și a intrat în puterea de lucru judecat. Însă hotărârea instanței cu privire la servitutea de vedere privește respingerea cererii referitoare la apărarea unui drept al reclamanților din acea acțiune, prin reținerea unui incident în beneficiul pârâtului (reținerea uzucapiunii ca și motiv de respingere a capătului de cerere având un caracter incidental). Cu toate acestea, hotărârea nu instituie un drept în favoarea reclamantei din prezenta cauză, pe care să-l poată opune pârâților, întrucât soluția nu s-a dat în temeiul unei cereri proprii formulată de V. M____ în contradictoriu cu reclamanții din acea cauză, astfel încât respingerea acțiunii acestora este singurul efect ce poate fi opus pârâților din prezenta cauză.

Prin urmare, pârâții din prezenta cauză nu pot fi ținuți să respecte un drept de servitute al reclamantei, întrucât prin dispozitivul hotărârii o astfel de obligație nu li s-a impus, iar considerentele hotărârii nu reprezintă altceva decât argumentele respingerii cererii lor, valoarea obligatorie a argumentelor hotărârii având efect numai în condițiile în care prin acestea se explică dispozițiile impuse prin dispozitiv, neputând fi folosite pentru a justifica un drept recunoscut incidental ca rațiune pentru respingerea acțiunii reclamanților. Astfel, în condițiile în care prescripțiile urbanistice locale au fost respectate, în sensul obținerii autorizației de construire și în condițiile în care reclamanta nu opune un drept recunoscut ca atare, pârâții nu pot fi constrânși să distrugă un gard edificat pe terenul lor, fără încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului.

A apreciat prima instanță că această soluție nu ar fi oportună nici în condițiile în care s-ar putea reține și faptul că reclamanta a obținut dreptul de servitute, prin care grevează fondul vecin prin uzucapiune, la modul deplin, în condițiile în care dreptul nu rezultă din convenție, ci dintr-o stare de fapt ca urmare a toleranței titularilor fondului vecin vreme de 30 de ani, întrucât prin aceasta s-ar oferi o legitimitate mai mare unei situații derivate din încălcarea voită a unei norme de conviețuire și bună vecinătate, iar prin aceasta fondul vecin să devină definitiv aservit, în sensul că nici nu ar mai putea fi vreodată exploatat corespunzător (cum ar fi, de ex., edificarea unei construcții mai înalte decât fereastra reclamantei, pentru motivul că prin acea fereastră, pe care de la bun început nu ar fi trebuit să o deschidă, nu mai intră suficientă lumină naturală). Prin urmare, s-a considerat că dreptul pârâților de a îngrădi proprietatea lor, în măsura în care această operațiune a fost autorizată de autoritatea locală, nu poate fi înfrânt în respectul ideii că pârâții nu mai pot constrânge pe reclamantă să închidă ferestrele.

În ceea ce privește cererea reconvențională, prima instanță a reținut că gardul, în legătură cu care se solicită constatarea unui drept de proprietate prin accesiune, se află deja în proprietatea pârâților și reclamanta nu l-a contestat și nici nu emis vreo pretenție în acest sens. Prin urmare, prezumția de proprietate funcționează în favoarea lor, fără a exista necesitatea de a constata acest fapt. Mai mult, rezultă că acel gard este o ruină în legătură cu care pârâții au obținut recunoașterea din partea autorității locale de a construi un alt gard, iar autorizația de construire reprezintă un temei suficient în acest sens, dacă s-ar pune în discuție eventualitatea intabulării.

În consecință, a fost respinsă atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională, ca nefondate.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat în termen legal apel.

În motivarea cererii de apel, a arătat că, după cum s-a constatat prin sentința pronunțată în dosarul nr.xxxxx/xxxxxxxx, intrată în autoritatea de lucru judecat, reclamanta a dobândit o servitute de vedere asupra fondului pârâților-____________________ uzucapiunea de 30 de ani. La acest moment, prin gardul edificat, pârâții îi încalcă servitutea de vedere, prin apropierea sa de geam și prin înălțimea sa gardul afectându-i pătrunderea luminii în imobil.

Instanța de fond a respins în mod greșit cererea sa și contrar disp. art.430 C.pr.civ., pe considerentul că, deși printr-o hotărâre judecătorească anterior pronunțată între aceleași părți, s-a constatat în favoarea sa dobândirea servituții de vedere prin uzucapiunea de 30 de ani, reclamanta nu poate opune această hotărâre pârâților din prezenta cauză, întrucât nu a formulat o cerere proprie în acest sens.

Prin urmare, cum prin sentința civilă nr.xxxxx/4.11.2013 instanța a constatat dobândirea servituții de vedere asupra fondului intimaților pârâți, chiar dacă această chestiune a fost rezolvată pe cale incidentală, fiind stipulată în considerentele hotărârii, cu privire la situația litigioasă respectivă – servitutea de vedere – instanța a statuat în mod definitiv existența acestui drept al reclamantei asupra fondului pârâților.

Mai mult decât atât, în fața instanței de fond intimații pârâți au recunoscut la interogatoriu obturarea vederii reclamantei.

În drept, a invocat disp. art.430, 446 C.pr.civ., art.612, 615 C.civ.

Prin întâmpinare, intimații P_____ C_____, P_____ G________, Ș_____ Tudorița și Miloșanu R_____ au solicitat respingerea apelului ca nefondat. Au arătat că susținerile apelantei nu corespund realității, deoarece au edificat gardul în acord cu dispozițiile legale incidente, parcurgând toate etapele administrative necesare. Conform autorizației de construire nr.2045/2012 și procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.1073/28.11.2013, gardul nu a fost înălțat și nici lățit, acesta având aceeași înălțime și lățime cu cea avută în anul 1970.

Instanța de fond în mod corect a reținut că pârâții nu sunt obligați să respecte un drept de servitute al reclamantei, întrucât în dispozitivul hotărârii o astfel de obligație nu li s-a impus. Nu se poate aduce în discuție faptul că nu ar fi respectat dispozitivul sentinței civile nr.xxxxx/4.11.2013, în condițiile în care au edificat doar lucrări de schimbare a fațadei gardului, respectiv împrejmuirea a fost executată din panouri de tablă cutată, montate pe stâlpi metalici, iar poarta a fost executată din tablă sudată pe structură metalică. Mai mult decât atât, casa reclamantei este construită pe hotar, astfel că aceasta nu trebuie să aibă geam spre proprietatea lor.

În drept, s-au invocat disp. art.205 C.pr.civ.

Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, tribunalul reține următoarele:

Măsurile luate de instanță trebuie încorporate în partea dispozitivă a hotărârii judecătorești, deoarece doar dispozitivul este susceptibil a fi adus la îndeplinire pe calea executării silite. Orice altă „măsură” adoptată de instanță în partea expozitivă a hotărârii nu poate fi considerată, pe cale de interpretare, ca o dispoziție.

Este real că potrivit disp. art.430 C.pr.civ. invocate de apelantă „(1)Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2)Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă”, însă în același timp disp. art.461 alin.2 din același cod permit formularea căii de atac împotriva considerentelor unei hotărâri.

În speță, pârâții din cauza de față nu au avut această posibilitate, a atacării considerentelor, pentru că sentința Judecătoriei C________ nr.xxxxx/4.11.2013 a fost pronunțată sub imperiul vechiului cod de procedură civilă, astfel că nu sunt aplicabile în cauză nici disp. art.430 C.pr.civ.

Contrar susținerilor apelantei, prin hotărârea judecătorească menționată nu s-a „constatat” vreun drept al acesteia asupra fondului intimaților pârâți. Uzucapiunea nu se poate invoca din oficiu, ci ea trebuie să fie cerută de cel interesat (art.1841 C.civ. 1864, aplicabil în cauză deoarece uzucapiunea la care se face referire a început să curgă sub incidența vechiului cod civil). Efectul uzucapiunii nu se produce de drept. De aceea, în literatura juridică s-a spus că „uzucapiunea, ca mod de dobândire a drepturilor reale principale, are o structură complexă, în care se reunesc faptul juridic în sens restrâns al posesiei, cu toate determinările cerute de lege, și un act juridic unilateral, adică manifestarea de voință a celui interesat de a dobândi un anumit drept real principal” (V. S_____, D____ civil. Drepturile reale principale, vol.II, 2006, Ed. Humanitas, București, p.371).

Mențiunea reclamantei V______ M____ din cauza de față, pârâtă în dosarul nr.xxxxx/212/2012 în care s-a pronunțat sentința civilă nr.xxxxx/4.11.2013, inserată în concluziile scrise sub forma „urmează a fi respinsă și servitutea de vedere solicitată, întrucât ferestrele sunt edificate din 1976”, nu poate reprezenta o manifestare de voință în sensul de a dobândi un anumit drept, ci ca o apărare, menită a paraliza acțiunea reclamanților din acel dosar. În acest mod a și fost tratată de instanța care a pronunțat sentința civilă nr.xxxxx/4.11.2013, care, reținând uzucaparea servituții de vedere de către V______ M____, a respins cererea reclamanților privind obligarea acesteia să închidă ferestrele deschise spre proprietatea lor.

Instanța nu s-a pronunțat în dispozitiv privind dobândirea acestui drept de către V______ M____, pentru că nu a fost investită cu o cerere în acest sens, cu achitarea taxei de timbru corespunzătoare. În consecință, reclamanta nu se poate prevala de obținerea vreunui drept prin sentința civilă nr.xxxxx/4.11.2013, pentru a obține satisfacție în cauza de față.

Aceste considerente fac de prisos analiza susținerilor părților privind înălțimea și fațada gardului, motiv pentru care în temeiul disp. art.480 alin.1 C.pr.civ., neexistând motive de reformare a hotărârii primei instanțe, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge apelul promovat de apelanta reclamantă V______ M____, domiciliată în C________, ________________________.26, județul C________, împotriva sentinței civile nr.5660/15.05.2015 pronunțată de Judecătoria C________, în contradictoriu cu intimații pârâți P_____ G________, P_____ C_____, Ș_____ TUDORIȚA, MILOȘANU R_____, D_______ S___, D___ R___ și I_____ A____, toți cu domiciliul procesual ales la avocat D____ B____, în C________ ____________________ nr.128A, ___________, ___________, județul C________, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.01.2016.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR dr.,

C______ C____ C_______ G_______

GREFIER,

A______ O____

Jud. fond A. I. B_______.

Red./tehnored. dec. apel jud. C. G_______ 27.01.2016/10 ex.

Emis 8 comunicări – 28.01.2016