Cod operator: 3171

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. xxxxx/2014

Ședința publică de la 28 Noiembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE R_____ E____ I_______

Grefier A____ G_______ M____

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant T___ I__, reclamant T___ L__________, intervenient G_______ C_________ și pe pârât A______ P. V_____ - decedat, pârât A______ L____, pârât T____ G_______ E____, pârât P___ D____ V______, pârât S_____ C_______ M____ prin reprezentant legal S_____ G______- l, având ca obiect servitute de trecere.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 19.11.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberări s-a amânat pronunțarea pentru data de 26.11.2014 și ulterior pentru azi când,

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 9 iulie 2012, sub număr dosar XXXXXXXXXXXXXX, reclamanții T___ I__ și T___ L__________ au chemat in judecată pe pârâtul A______ V_____, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să li se constituie o servitute de trecere cu mijloace de transport asupra fondului aservit, imobil –teren situat in D____, _______________________, sector cadastral 44, _________________/4), identificat cu număr cadastral 1021, pentru uzul a două fonduri dominante, respectiv imobilele situate in _______________________, jud. Iași, aflate in sectorul cadastral 44, parcelele nr. 1 (743/18/1) și nr. 1 (7443/18/2).

Au solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea cererii au arătat că au cumpărat de la pârât imobilul teren, in suprafață de 500 mp, __________________/18/1), conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub număr 542/13.02.1997 la BNP B___ A____ L______, iar deși pe schița anexă la contract a fost identificat și marcat un drum de acces la lotul de teren cumpărat, in contract nu s-a făcut nicio mențiune referitoare la servitute de trecere pentru lotul cumpărat. Au precizat reclamanții că in fapt accesul acestora la imobil s-a făcut pe drumul evidențiat pe schiță, proprietatea pârâtului.

S-a mai arătat că ulterior au mai cumpărat de la același pârât suprafața de 1200 mp , ___________________/18/2), conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub număr 697 din 31.01.2005 la BNP M______ R_____ M______. Odată cu efectuarea vânzării s-a mai realizat și dezmembrarea imobilului pârâtului in mai multe loturi, constituindu-se și _________________/18/4), pe care se realizează efectiv accesul cu mijloace de transport atât la cele două loturi ale reclamanților cât și la _________________/18/3), proprietatea pârâtului. Nici in acest contract nu s-a făcut mențiune despre vreo servitute de trecere.

Reclamanții au invocat că in toată această perioadă s-a folosit neîntrerupt calea de acces existentă in fapt, aflată pe _________________/18/3), proprietatea pârâtului, iar ulterior au intervenit unele divergențe, motiv pentru care se impune intervenția instanței de judecată.

In drept, au invocat prevederile art. 757 și art. 759 Cod civil.

Au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori, expertiză.

La primul termen de judecată, reclamanții și-au modificat acțiunea și au solicitat să se judece in contradictoriu cu moștenitorii pârâtului A______ V_____: A______ L____, T____ G_______ E____, P___ D____ V______ și S_____ C_______ M____.

La data de 15 martie 2013, pârâta A______ L____ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca nefondată.

A arătat că cele două suprafețe achiziționate de reclamanți sunt alipite, că accesul se făcea direct din drumul public principal, printr-un drum larg de aproape 7 metri, drum pe care se făcea accesul și la proprietatea pârâtei. A precizat că accesul reclamanților la al doilea lot cumpărat se poate face pe proprietatea acestora, fără a fi nevoie să treacă pe proprietatea pârâtei. S-a mai arătat că nu sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru crearea servituților, terenul reclamanților nefiind înfundat.

A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu.

Pârâta S_____ C_______ M____, prin reprezentant legal S_____ G______, a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului A______ V_____, acesta fiind decedat la data de 4 august 2007, deci anterior formulării cererii de chemare in judecată.

A invocat și excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamanților. In susținerea acestei excepții s-a arătat că nu sunt îndreptățiți să ceară cale de acces atât timp cât vorbesc despre o cale de acces pe care o și folosesc. Mai mult, proprietatea acestora se învecinează cu un drum, astfel încât nu au interes să solicite servitute de trecere.

Totodată, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților A______ L____, T____ G_______ E____, P___ D____ V______, motivat de faptul că există un contract de partaj voluntar autentificat sub numărul 4614/15.11.2012 la BNP M______ R_____ M______, contract prin care S_____ C_______ M____ a devenit proprietara parcelelor nr. 1 (743/18/3) in suprafață de 2250, 85 mp și __________________/18/4) in suprafață de 998, 58 mp.

Pârâta a invocat și excepția lipsei coparticipării procesual pasive, arătând că acea cale de acces pe care o folosesc in prezent reclamanții are o lățime mult prea mică pentru destinația pe care o solicită, astfel încât se impunea să fie chemați in judecată și ceilalți vecini, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S_____ C_______ M____. A arătat că cea mai scurtă cale de acces spre proprietatea reclamanților traversează proprietatea vecinului C______, cu care se învecinează in partea de nord, motiv pentru care acesta trebuia chemat in judecată in calitate de pârât.

Pe fond, a invocat că in anul 1997 reclamanții au construit o casă amplasată la nord de proprietatea pârâtului A______ V_____, fără autorizație, iar pentru a nu se naște litigii, acesta din urmă a vândut reclamanților suprafața de 500 mp, pentru a intra in legalitate familia T___. A______ V_____ a păstrat restul din proprietatea sa, care cuprindea și o fâșie situată la est de proprietatea vândută. La acel moment, ambele proprietăți erau învecinate la nord cu DE 649. Ulterior traseul acestui drum a fost mutat, întrucât s-a reconstituit dreptul de proprietate al numitului C______ C_________, astfel încât ambele proprietăți, a reclamanților și a pârâtului, au devenit înfundate. După multe demersuri, Primăria a creat cale de acces din drumul public de aproximativ 20 metri lungime.

Ulterior reclamanții au mai cumpărat de la pârât suprafața de 1200 mp, dar prin niciun act nu s-a transmis vreun drept de servitute de trecere și nici nu s-a promis acest lucru. Dezmembrarea efectuată in mod simultan cu cea de-a doua vânzare nu a avut ca scop crearea unei servituți de trecere pentru reclamanții T___.

Pârâta a precizat că se opune la crearea unei servituți întrucât acest lucru ar face imposibilă folosirea proprietății sale, iar lățimea de 3 metri pe care o are acea fâșie de teren este insuficientă pentru a fi utilizată folosind mijloace de transport, atât de către reclamanți cât și de către pârâtă. Soluția viabilă, in accepțiunea pârâtei ar fi cedarea unei suprafețe de teren de către vecinii C______, B___, T___ și S_____ și crearea unui fundac care să permită accesul la toate proprietățile.

In subsidiar, a solicitat ca eventuala servitute să fie de aproximativ 4 metri lungime și 1-1,5 metri lățime din extremitatea nordică a proprietății, doar pentru trecere cu piciorul. A evidențiat faptul că reclamanții au două suprafețe învecinate, iar in fapt stăpânesc o suprafață de teren formată dintr-un singur trup, iar trecerea se poate face chiar prin terenul achiziționat inițial.

A formulat și cerere reconvențională, prin care solicită obligarea reclamanților la plata unei despăgubiri de 10 lei/lună/mp, începând cu data pronunțării hotărârii de instituire a unei servituți de trecere.

La termenul de judecată din data de 12 iunie 2013, instanța a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a defunctului A______ V_____, ca rămasă fără obiect, a recalificat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S_____ C_______ M____ ca fiind o apărare de fond și a unit cu fondul celelalte excepții invocate.

La data de 8 iulie 2013 G_______ C_________ a formulat cerere de intervenție in interesul reclamanților, solicitând admiterea cererii acestora. A arătat că prin contractul nr. 3694/2011, autentificat la BNP T___, a cumpărat la de C______ P____ o suprafață de 625 mp teren, cu scopul de a construi o casă, devenind vecin cu reclamanții și pârâții din acest dosar. Când s-a adresat primăriei pentru obținerea autorizației de construire pe terenul cumpărat, i s-a impus lăsarea unei suprafețe din terenul proprietatea sa pentru a se crea servitute de trecere pentru vecinii care au proprietăți in continuarea parcelei sale. Invocă in acest sens schița înregistrată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Iași sub numărul 8894/09.02.2012.

A precizat că in momentul in care a achiziționat terenul de la familia C______, a constatat că exista o cale de acces pietruită care trecea pe lângă proprietatea acestuia, continuând pe lângă proprietatea reclamanților T___. I s-a comunicat că această cale de acces există de peste 20 ani și că este folosită de persoanele cu proprietăți din zonă. Astfel, a cedat o suprafață de aproximativ 70 mp in scopul facilitării accesului vecinilor și mai ales a autospecialelor de pompieri, in caz de necesitate, fără a pretinde nicio sumă de bani.

In cauză s-a dispus și efectuat două expertize: una specialitatea topografie și a doua specialitatea contabilitate.

S-au audiat martorii H_____ G_______ și L____ E____, declarațiile acestora fiind atașate la dosarul cauzei la filele nr. 393 și nr. 394.

Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la prevederile legale aplicabile in cauză, instanța reține următoarele:

In fapt:

Reclamanții T___ I__ și T___ L__________ au cumpărat de la pârâtul A______ V_____ imobilul teren, situat in _________________________, jud. Iași, in suprafață de 500 mp, __________________/18/1), conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub număr 542/13.02.1997 la BNP B___ A____ L______ (fila nr. 4 din dosar). Pe schița anexă la contract a fost identificat și marcat un drum de acces la lotul de teren cumpărat (fila nr. 5 din dosar). In contract nu s-a făcut nicio mențiune referitoare la servitute de trecere pentru lotul cumpărat.

Ulterior reclamanții au mai cumpărat de la același pârât suprafața de 1200 mp , ___________________/18/2), conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub număr 697 din 31.01.2005 la BNP M______ R_____ M______ (filele nr. 10-11 din dosar). Odată cu efectuarea vânzării, prin același act, s-a realizat și dezmembrarea imobilului pârâtului, teren in suprafață totală de 4449, 43 mp conform schiței cadastrale, in mai multe loturi, constituindu-se și _________________/18/4), pe care se realizează efectiv accesul cu mijloace de transport atât la cele două loturi ale reclamanților cât și la _________________/18/3), proprietatea pârâtului. Nici in acest contract nu s-a făcut mențiune despre vreo servitute de trecere.

Reclamanții au construit o casă pe _________________, iar cele două parcele cumpărate, cea de 500 mp și cea de 1200 mp sunt delimitate și îngrădite.

Prin contractul nr. 3694/2011, autentificat la BNP T___, intervenientul G_______ C_________ a cumpărat la de C______ P____ o suprafață de 625 mp teren, cu scopul de a construi o casă, devenind vecin cu reclamanții și pârâții din acest dosar. S-a adresat primăriei pentru obținerea autorizației de construire pe terenul cumpărat, și i s-a impus lăsarea unei suprafețe din terenul proprietatea sa pentru a se crea servitute de trecere pentru vecinii care au proprietăți in continuarea parcelei sale. Invocă in acest sens schița înregistrată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Iași sub numărul 8894/09.02.2012.

In momentul in care a achiziționat terenul de la familia C______, a constatat că exista o cale de acces pietruită care trecea pe lângă proprietatea acestuia, continuând pe lângă proprietatea reclamanților T___. I s-a comunicat că această cale de acces există de peste 20 ani și că este folosită de persoanele cu proprietăți din zonă. Intervenientul a cedat o suprafață de aproximativ 70 mp in scopul facilitării accesului vecinilor și mai ales a autospecialelor de pompieri, in caz de necesitate, fără a pretinde nicio sumă de bani.

La data de 4 august 2007 a decedat pârâtul A______ V_____, la dosar existând copie de pe certificatul de deces (fila nr. 28).

Moștenitorii pârâtului sunt A______ L____, T____ G_______ E____, P___ D____ V______ și S_____ C_______ M____. Intre aceștia s-a încheiat contractul de partaj voluntar autentificat sub numărul 4614/15.11.2012 la BNP M______ R_____ M______, contract prin care S_____ C_______ M____ a devenit proprietara parcelelor nr. 1 (743/18/3) in suprafață de 2250, 85 mp și __________________/18/4) in suprafață de 998, 58 mp (filele nr. 59-61).

Reclamanții au folosit calea de acces existentă in fapt, aflată pe _________________/18/3), proprietatea pârâtului decedat, iar ulterior au intervenit unele divergențe. In acest sens este declarația martorului L____ E____ (fila nr. 394), care se coroborează cu susținerile reclamanților și intervenientului.

In drept:

Potrivit art. 755 Cod civil, servitutea este sarcina care grevează un imobil, pentru uzul și utilitatea imobilului altui proprietar.

Conform art. 617 Cod civil Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.

(2) Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii.

(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant dobândește un alt acces la calea publică.

Art. 619 Cod civil prevede: Întinderea și modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înțelegerea părților, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosință continuă pe timp de 10 ani.

Potrivit art. 49 din vechiul Cod de procedura civila, aplicabil in cauză raportat la data sesizării Judecătoriei Iași (9 iulie 2012), Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane. Intervenția este în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său. Ea este în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia.

Cu privire la excepțiile invocate de către pârâta S_____ C_______ M____, analizându-le cu prioritate, instanța reține:

1. Excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului A______ V_____, a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, prin încheierea de ședință din data de 12 iunie 2013.

2. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților A______ L____, T____ G_______ E____, P___ D____ V______, instanța reține că aceștia sunt moștenitori pârâtului A______ V_____, dar au încheiat contractul de partaj voluntar autentificat sub numărul 4614/15.11.2012 la BNP M______ R_____ M______, contract prin care S_____ C_______ M____ a devenit proprietara parcelelor nr. 1 (743/18/3) in suprafață de 2250, 85 mp și __________________/18/4) in suprafață de 998, 58 mp. Având in vedere că doar pârâta S_____ C_______ M____ este proprietara suprafeței de teren ce face obiectul acestei cauze, urmează a constata că ceilalți pârâți nu au calitate procesuală in cauză, excepția urmând a fi admisă.

3. Excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamanților urmează a fi respinse pentru considerentele ce urmează a fi expuse. Reclamanții au făcut dovada că sunt proprietarii celor două suprafețe de teren, că nu au in favoarea lor nicio servitute de trecere iar pentru a folosi efectiv cele două proprietăți e necesar a se constitui o servitute de trecere. Astfel aceștia au și calitate și justifică și un interes născut, actual și legitim, pentru a exercita o asemenea acțiune. In acest sens sunt si dispozițiile legale anterior enunțate. Având in vedere și jurisprudența CEDO, instanța constată că reclamanții sunt îndreptățiți să solicite instanței instituirea unei servituți de trecere.

4. Cu privire la excepția lipsei coparticipării procesual pasive, instanța reține că pârâta invocă faptul că trebuie chemați in judecată toți proprietarii terenurilor vecine cu terenurile reclamantului, fără a indica nici un temei in drept. Practic, nu există nicio obligație pentru reclamanți de a chema in judecată pe toți proprietarii terenurilor vecine. Reclamanții, apreciind care este calea de acces cea mai scurtă și care necesită cele mai puține cheltuieli, au posibilitatea să cheme in judecată pe proprietarii terenurilor fondurilor aservite, in accepțiunea legii.

In speță, având in vedere probele administrate, comune excepțiilor unite cu fondul cauzei, raportat și la prevederile art. 617 alineat 2 Cod civil, instanța va respinge excepția invocată, ca nefondată.

Pe fondul cauzei, instanța reține că sunt întrunite in mod cumulativ condițiile cerute de art. 617 Cod civil. Astfel, potrivit raportului de expertiză topometrică, avizat de O.C.P.I. se constată că reclamanții sunt proprietarii a două fonduri învecinate: __________________/18/1), conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub număr 542/13.02.1997 la BNP B___ A____ L______ si ____________________/18/2), conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub număr 697 din 31.01.2005 la BNP M______ R_____ M______.

Deși cele două parcele aparțin reclamanților T___, ele au număr cadastral diferit, nu constituie un singur imobil, ci două imobile distincte, conform art. 1 alineat 5 din Legea nr. 7 din 1996, a cadastrului și publicității imobiliare.

Cele două parcele nu au ieșire la un drum, fiind lipsite de acces la calea publică. Conform Regulamentului privind conținutul, modul de întocmire și recepția a documentațiilor cadastrale in vederea înscrierii in Cartea funciară, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 634/2006, capitolul 5 alineat 2, toate imobilele rezultate in urma dezlipirii trebuie să aibă acces la un drum sau să aibă îndeplinită condiția de servitute, dacă este cazul.

Conform concluziilor tehnice ale expertului, imobilul in suprafață de 500 mp aparținând reclamanților nu are deschidere la drumul public, iar calea cea mai scurtă, utilă și posibilă este parte din __________________/18/49 ) proprietatea pârâtei S_____ M____ Crisina, cale de acces care de altfel a și fost folosită in fapt, astfel cum rezultă din declarația martorilor audiați.

Nici suprafața de 1200 mp cumpărată de către pârâți nu are acces la drumul public, este un imobil distinct, cu alt număr cadastral și nu există niciun temei in baza căruia să poată fi obligați reclamanții să demoleze construcțiile și gardul pentru a avea acces pe terenul de 1200 mp direct din _________________.

Mai mult, instanța va lua in considerare și faptul că cele două contracte de vânzare cumpărare încheiate intre reclamanți și defunctul A______ V_____, autorul paratei S_____ C_______ M____, au in anexe schița terenului, schiță in care este evidențiată o cale de acces, care a și fost folosită de către părți. Mai reține instanța si faptul că o porțiune din calea de acces a fost pietruită de către reclamanți, pentru a facilita accesul la cele două imobile.

Deși se invocă de către pârâtă, prin reprezentant legal, in concluziile scrise depuse la dosar că au existat abuzuri din partea reclamanților și că și-ar fi construit in mod nelegal casa, instanța reține că aceste aspecte nu fac obiectul cauzei. Mai mult, părțile (reclamanții și pârâtul defunct) au consimțit să încheie cele două contracte de vânzare-cumpărare, la un interval de aproape 8 ani intre ele. Ori, dacă primul contract ar fi fost încheiat in mod forțat, există o prezumție simplă că defunctul A______ V_____ nu ar mai fi vândut acelorași reclamanți o altă suprafață.

Un alt aspect important este acela că in momentul in care s-a încheiat cel de-al doilea contract intre părți, s-a efectuat și dezmembrarea parcelei nr. 1(743/18/4), in baza documentației avizate de O.C.P.I., prin care se stabilește că are destinația de cale de acces (fila nr. 10 din dosar).

Față de aceste considerente, urmează a admite cererea reclamaților și a se constituie o servitute de trecere cu mijloace de transport asupra fondului aservit, imobil –teren situat in D____, _______________________, sector cadastral 44, _________________/4), identificat cu număr cadastral 1021, pentru uzul a două fonduri dominante, respectiv imobilele situate in _______________________, jud. Iași, aflate in sectorul cadastral 44, parcelele nr. 1 (743/18/1) și nr. 1 (7443/18/2), , conform anexei nr. 11 din raportul de expertiză întocmit de expert Ș_______ M______, avizat de OCPI Iași, in suprafață totală de 168 mp –_________________________ punctele 1, 2, 3,4,5,6,10,11,9,8 (fila nr 215 din dosar).

Această suprafață este identificată și in anexa nr. 1 din raportul de expertiză întocmit de expert Ș_______ M______, contur cu roșu (fila nr. 88 din dosar), dar lucrarea inițială nu a fost avizată de O.C.P.I. Iași.

Astfel suprafața de 168 mp identificată de expert va asigura accesul la cele două imobile proprietatea reclamanților, reprezintă singura ieșire la drumul public D.E. 749, fiind in fapt o consfințire a situației faptice existente intre părți. Se suprapune peste __________________________ 1021, proprietatea pârâtei S_____ M____ C_______ (fila nr. 215 din dosar).

In ceea ce privește cererea reconvențională, instanța reține că pârâta a solicitat obligarea acestora la plata unei despăgubiri, iar reclamanții au declarat că sunt de acord cu această solicitare.

Pentru calculul acestor despăgubiri s-a apelat la un expert, la dosar existând raportul de expertiză contabilă, depus de expert M______ A____ (filele nr. 326-337).

Evaluarea judiciară (efectuată în temeiul art. 616 Cod civil) a despăgubirilor pe care proprietarul fondului dominant le datorează trebuie să aibă în vedere caracterul perpetuu al servituții de trecere; exercițiul acestei servituți nu împiedică folosirea concomitentă a terenului afectat de proprietarii celor două fonduri alăturate (în exercițiul acestui drept de folosință, trebuie remarcat că niciunul dintre proprietari nu poate îngrădi suprafața afectată servituții: titularul fondului dominant nu îl poate îngrădi, pentru că nu privește un teren proprietatea sa, iar proprietarul fondului aservit pentru că nu poate face vreun act care să îngrădească folosința servituții – art. 585 Cod civil ambele ipoteze – cel mult, trecerea se poate face pe un drum vizibil care să unească calea publică cu locul înfundat. Astfel, cea mai bună metodă de reparare a prejudiciului cauzat de instituirea unui drept de servitute este calcularea contravalorii cedării forțate a folosinței terenului pe care s-a instituit servitutea, fără a ignora și posibilitatea folosirii acestuia și de către proprietarul fondului astfel aservit.

În privința modalității de plată, apreciază instanța că stabilirea unei sume globale nu se conciliază cu modalitățile de stingere a servituților (caracterul perpetuu fiind, cel mult, de natura servituții de trecere și nu de esența sa): confuziunea, pieirea lucrului în folosul căruia s-a instituit, neuzul, dispariția caracterului de loc înfundat a fondului dominant, ar face ca dintr-o formă de reparare a unui prejudiciu, despăgubirea stabilită în temeiul art. 616 Cod civil să se transforme într-un motiv de îmbogățire fără justă cauză după încetarea servituții. Așadar, singura modalitate de stabilire a despăgubirilor este una plătibilă „pro rata temporis”, anual cât timp va subzista dreptul de servitute.

Având in vedere soluția ce urmează a se pronunța cu privire la cererea reclamanților, instanța va admite și cererea reconvențională și ii va obliga pe reclamanți să plătească pârâtei S_____ M____ C_______ suma de 0,098 lei /mp/luna, respectiv 98 lei/lună /întreaga suprafață de teren.

Cu privire la cererea de intervenție in folosul reclamanților, dat fiind că are natura juridică a unei simple apărări, având in vedere probele administrate, soluția ce urmează a se pronunța cu privire la cererea principală, instanța o va admite.

Părțile au solicitat și cheltuieli de judecată, fiind aplicabile prevederile art. 274 din vechiul Cod de procedură civilă.

Potrivit acestui articol, Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

(2)Judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut.

(3)Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Reclamanții au avansat următoarele sume: taxă judiciară de timbru 73 lei (fila nr. 43) timbru judiciar (filele nr. 2 și 43), 834 lei onorariu expert (fila nr. 117), 600 le onorariu expert (fila nr. 120), 580 lei onorariu expert (fila nr. 386) și 999, 44 lei, reprezentând onorariu avocat (chitanță in copie, nr. 370 din 10 iulie 2012).

Pârâta Sillvaș C_______ M____ a achitat următoarele sume, reprezentând onorariu expertiză: 600 lei (fila nr. 195), 300 lei (fila nr. 396), 350 lei, (fila nr. 377).

Instanța reține că reclamanții au depus la dosar doar copie de pe chitanța ce vizează onorariul avocatului. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este in sensul că la dosar trebuie să se depună originalul chitanței și nu o copie. Instanța supremă a reținut că, in privința onorariului de avocat, numai chitanța eliberată de avocat, în original, atestă plata și încasarea onorariului, constituind pentru instanță act justificativ care stă la baza stabilirii și acordării cheltuielilor de judecată - Decizia 1378/2010 a Înaltei Curți de Casație si Justiție –Secția a II-a Civilă. Pentru aceste motive, nu vor fi avute in vedere sumele din chitanțele ce nu sunt in original la dosar.

Având in vedere culpa procesuală a pârâtei, cheltuielile efectuate de părți, luând in considerare că a fost admisă și cererea reconvențională, instanța urmează a compensa cheltuielile de judecată și va obliga pârâta să plătească reclamanților o parte din cheltuielile de judecată efectuate și dovedite, respectiv 800 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților A______ L____, T____ G_______ E____, P___ D____ V______, excepție invocată de pârâta S_____ C_______ M____.

Respinge, ca nefondate, excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamanților T___ I__ și T___ L__________, invocate de pârâta S_____ C_______ M____.

Respinge, ca neîntemeiată excepția lipsei coparticipării procesual pasive, invocată de pârâta S_____ C_______ M____.

Respinge, ca rămasă fără obiect, excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului A______ V_____.

Admite acțiunea formulată de reclamanții T___ I__ și T___ L__________, domiciliați in _______________________, jud. Iași, in contradictoriu cu pârâta S_____ M____ C_______, cu domiciliul in _________________________, ________________________ jud. Iași, prin reprezentant legal S_____ G______, cu domiciliul in Iași, ___________________, ________________, ____________, jud. Iași.

Constituie o servitute de trecere cu mijloace de transport asupra fondului aservit, imobil –teren situat in D____, _______________________, sector cadastral 44, _________________/4), identificat cu număr cadastral 1021, proprietatea pârâtei S_____ M____ C_______, pentru uzul a două fonduri dominante, respectiv imobilele situate in _______________________, jud. Iași, aflate in sectorul cadastral 44, parcelele nr. 1 (743/18/1) și nr. 1 (7443/18/2), proprietatea reclamanților T___ I__ și T___ L__________, conform anexei nr. 11 din raportul de expertiză întocmit de expert Ș_______ M______, avizat de OCPI Iași, in suprafață totală de 168 mp –_________________________ punctele 1, 2, 3,4,5,6,10,11,9,8 .

Respinge acțiunea formulată de reclamanții T___ I__ și T___ L__________ in contradictoriu cu pârâții A______ L____, T____ G_______ E____, P___ D____ V______, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală in cauză.

Admite cererea reconvențională formulată de pârâta –reclamantă S_____ M____ C_______ in contradictoriu cu reclamanții - pârâți T___ I__ și T___ L__________.

Obligă reclamanții, in solidar, să plătească pârâtei S_____ M____ C_______ o despăgubire in cuantum de 0,098 lei /mp/luna, respectiv 98 lei/lună /întreaga suprafață de tere.

Admite cererea de intervenție in interesul reclamanților formulată de intervenientul G_______ C_________, cu domiciliul in Iași, ______________________ nr. 2, ________________, _____________, jud. Iași, in contradictoriu cu pârâta S_____ M____ C_______.

Compensează cheltuielile de judecată și obligă pe pârâta S_____ M____ C_______ să plătească reclamanților suma de 800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată in ședință publică, astăzi, 28 noiembrie 2014.

Președinte, Pt. grefier,

I_______ R_____ E____ M____ A____ G_______, aflată în c.o.,

semnează grefierul șef al secției civile, P____-F______ L____

Red. și tehnored.: I.E.R. – 29 decembrie 2014

6 exemplare