R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI

...

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Cod operator 3087

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 700/2015

Ședința publică de la 17 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE V_______ E________ G_____ T______

Grefier I_____ Z______

Pe rol fiind judecarea cererii formulată de reclamantul V___ S_____, domiciliat în oralul Săliștea de Sus, ________________, județul Maramureș în contradictoriu cu ORAȘUL SĂLIȘTEA DE SUS, prin Primar, în calitate de succesor în drepturi al fostului CAP Săliștea de Sus cu sediul în Săliștea de Sus, _______________, nr. 204, jud. Maramureș, precum și cu nou chematul în judecată FLUȚAR V_____, domiciliat în Săliștea de Sus, _______________, nr.310, județul Maramureș având ca obiect servitute de trecere.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că în fond concluziile părților au fost consemnate prin încheierea din 10.12.2015, când pentru motivele acolo arătate pronunțarea s-a amânat la data de azi, când se aduce prezenta hotărâre.

J U D E C Ă T O R I A

Deliberând asupra acțiunii civile de față constată că:

Prin acțiunea înregistrată la data de 29.05.2012, în dos nr. XXXXXXXXXXXX, reclamantul V___ S_____ a chemat în judecată pârâții I___ I____ și I___ A____, solicitând stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea extratabulară a reclamantului și cea a pârâților; obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate suprafața de 400 m.p. ocupată de pârâți; stabilirea unui drept de trecere, peste terenul aflat în proprietatea/posesia pârâților adecvat trecerii cu piciorul, autoturismul, utilaje agricole și atelaje în tot timpul anului.

Pârâții, prin Întâmpinare (f. 21 și 64 din dos nr. XXXXXXXXXXXX) s-au opus admiterii acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.

La data de 14.06.2012 M_____ I_____ a formulat cerere de intervenție accesorie în spijinul pârâților în care a arătat că este mama pârâtei I___ A____ și ea este cea care a cumpărat terenul în litigiu de la fiica surorii ei, I___ I_____ și soțul ei, I___ S_____. Terenul a fost frățesc și a aparținut inițial părinților săi V___ S______ și V___ A____, precizând că tatăl ei a moștenit terenul de la mama sa, G___ I____, căsătorită V___, așa cum rezultă din extrasul C.F. nr. 1456 Săliștea de Sus.

Arată că reclamantul nu are nici un drept să ceara servitute de trecere peste terenul respectiv deoarece are și alte variante de acces spre terenul său.

Prin sentința civilă nr.523/27 septembrie 2012 din dos nr. XXXXXXXXXXXX s-a admis în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul pârâților formulată de intervenienta M_____ I_____; s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului V___ S_____ și s-a respins cererea formulată de reclamantul V___ S_____, în contradictoriu cu pârâții I___ I____ și I___ A____ și intervenienta M_____ I_____, având ca obiect grănițuire, revendicare imobiliară și servitute de trecere.

Prin decizia civilă nr. 102/A/24.04.2013 Tribunalul Maramureș a admis apelul declarat de către apelantul V___ S_____, împotriva sentinței civile nr. 523/27.09.2012 pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, pe care a anulat-o, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În considerentele deciziei de casare se reține că „în mod eronat prima instanță nu a dat curs cererilor în probațiune formulate și nu s-a preocupat a administra proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie, necesară atât pentru soluționarea excepțiilor puse în discuție, cât și pentru soluționarea pe fond a petitului principal vizând grănițuirea.”

În îndrumarul deciziei de casare se prevede că în rejudecare, „prima instanță va proceda la administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară, precum și a altor probe ce vor fi apreciate pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, cu respectarea dispozițiilor legale incidente.”

Judecătorul căruia i s-a repartizat manual cauza în rejudecare a formulat declarație de abținere (f. 5), care a fost respinsă prin Încheierea din data de 19.06.2013 (f.8) cu motivarea că hotărârea primei instanțe a fost soluționată pe excepție, fără a se intra în cercetarea fondului, iar în rejudecare trebuie soluționat fondul.

La data de 09.10.2013 s-a formulat o cerere de recuzare împotriva judecătorului investit cu soluționarea cauzei, însă și aceasta a fost respinsă prin Încheierea din data de 09.10.2013.

Între timp, la data de 18.07.2013 reclamantul a formulat Precizări la acțiunea inițială (f. 24 și 55, vol I, în rejudecare) în care, practic îl cheamă în judecată și pe pârâtul M_____ S_____, soțul intervenientei accesorii M_____ I_____, cu privire la care susține că sunt proprietarii tabulari ai terenului cu care se învecinează terenul său.

La data de 19.09.2013 pârâții I___ I____ și I___ A____ depun Note de ședință (f. 36) în care arată că pârâtul M_____ S_____ este decedat încă din anul 2003, sens în care anexează copia certificatului de deces (f. 39, vol I, în rejudecare)

Mai arată că cel care a conferit terenului calitatea de loc înfundat este chiar reclamantul, prin vânzarea unei suprafețe de 0,10 ha din locul „Pe Ș__/În Sus” numitului P__ I___ prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 22.05.1991, pe care îl anexează (f. 40, în rejudecare).

Prin Încheierea din data de 19.09.2013 s-a dispus suspendarea cauzei pentru introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului M_____ S_____.

La data de 05.11.2013 reclamantul a formulat cerere de introducere în cauză a moștenitorilor (f.53), dispunându-se citarea acestuia cu menținea dacă solicită și repunerea pe rol a cauzei, raportat la disp. art. 245 C.pr.c. 1865 care prevede că judecata reîncepe „prin cererea de redeschidere…”

La data de 08.01.2014 reclamantul a solicitat repunerea pe rol a cauzei.

Prin Încheierea din data de 30.01.2014 s-au încuviințat probele propuse de părți, respectiv câte doi martori pentru fiecare parte și efectuarea unei expertize topografice, fiind desemnată prin tragere la sorți doamna expert B____ A___ I____, care a depus Raportul de expertiză (f. 132, vol I., în rejudecare)

În ședința publică din data de 18.09.2014, reprezentantul reclamantului a arătat că renunță la petitele de grănițuire și revendicare, susținând doar petitul de servitute de trecere.

La data de 30.10.2014 reclamantul a chemat în judecată și Orașul Săliștea de Sus, prin primar, solicitând constituirea unui drum de trecere pe o lățime de 3,5 m în suprafață de 107 m.p. pe terenul, folosit de pârâții M_____ I_____, I___ I____ și I___ A____, proprietar tabular fiind CAP Săliștea de Sus, de la drumul județean spre casa Pompelor, drum care asigură ______________________ proprietatea sa.

Motivează, în fapt, că terenurile în litigiu au format proprietatea tabulară a tatălui său V___ V_____ l. S_____, cu care acesta s-a înscris în Cooperativa de Producție Săliștea de Sus, care și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară și a atribuit diferite suprafețe de teren pentru construirea unor locuințe unor cetățeni din comună, ca lot ajutător, așa cum este și situație pârâților M_____ S_____ și M_____ I_____ cărora li s-a atribuit suprafața de 248 m.p. și li s-a dat în folosință și cca 340 m.p.

Arată că după 1990, pârâții au ocupat întreaga suprafață și chiar au început îngrădirea terenului deși reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,64 ha care include și terenurile folosite de acești pârâți și de alte persoane care și-au extins mejdele mult peste drepturile lor legale.

Susține că Comisia Locală Săliștea de Sus l-a pus în posesie doar pe suprafața de 1900 m.p., justificând că parte din terenul reconstituit în favoarea sa este ocupat faptic de diferite persoane fizice.

Arată că pârâții I___ I____ și I___ A____, fără a avea vreun drept, au început construirea unei fundații de casă, închizându-i accesul la drumul județean.

Pentru a crea o situație relativă de legalitate aceștia și-au intabulat un teren din. apropiere prin uzucapiune, cu altă identificare topografică, trecând ca vecini, vecinii terenului meu.

Susține că pe porțiunea de teren de lângă proprietatea pârâților M_____ S_____ și M_____ I_____, pe latura estică a existat un drum de acces spre Casa Pompelor aparținând Primăriei Săliștea de Sus, construită tot pe terenul antecesorului său, acces care a fost blocat prin construirea fundației de casă de către pârâții I___ și a unei magazii de pârâții M_____.

Acel drum de acces este întabulat pe CAP, apreciind ca necesară chemarea în judecată a Orașului Săliștea de Sus, în calitate de succesor al fostului CAP, în temeiul art. 18 al.3 si art.29 al.7 din Legea 18/1991.

Orașul Săliștea de Sus a fost chemat în judecată cu un exemplar din cerere, conform citativului de la f. 159, vol I.

În ședința publică din data de 30.10.2014 au fost audiați martorii P__ I___ (f. 164, vol I, rejud), I___ G_______ (f. 165, vol I, rejud) și I___ V_____ (f. 166, vol I, rejud), iar în ședința publică din data de 27.11.2014 a fost audiat martorul T____ I___ (f. 177, vol I, rejud).

La data de 30.10.2014 Orașul Săliștea de Sus a depus Întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă și neîntemeiată, motivând că nu este atributul Orașului Săliștea de Sus să constituie drum de trecere pe terenuri private, atâta timp cât Consiliul local nu are prevăzută în strategia locală construirea drumului respectiv, nu există fonduri și nu sunt prevăzute exproprieri ale terenurilor private.

Arată că, chiar dacă se va admite cererea reclamantului, stabilindu-se drum de trecere în varianta solicitată de reclamant, drumul respectiv este unul privat, neintrând în categoria drumurilor publice pe care primăria să facă investiții.

La data de 30.10.2014 a fost încuviințată completarea la raportul de expertiză, însă la data de 13.11.2014 doamna expert B____ A___ I____ a comunicat faptul că este suspendată (f. 174, vol I, rejud), anexând decizia de suspendare.

Prin tragere la sorți a fost desemnată doamna ing. expert S____ M____ pentru efectuarea unei noi expertize în cauză, însă la data de 16.03.2015 aceasta a formulat o cerere de înlocuire (f. 196, vol I, rejud).

În ședința publică din data de 23.04.2015 s-a dispus înlocuirea doamnei expert S____ M____ cu dl. P________ C_____, care la data de 09.06.2015 a depus Raportul de expertiză ordonat în cauză (f. 215, vol I, rejud).

La data de 17.09.2015 reprezentantul reclamantului a arătat că acceptă raportul de expertiză fără obiecțiuni, însă instanța a dispus completarea raportului de expertiză pentru a preciza dacă mai sunt și alte variante de trecere decât cea propusă prin expertiză, inclusiv să identifice varianta „prin vale” despre care a făcut vorbire în raport.

La data de 13.10.2015 dl. expert a trimis Completarea la raportul de expertiză (f. 6, vol II, rejud), în care propune patru variante de trecere.

La data de 29.10.2015 reclamantul a chemat în judecată și pe Fluțar V_____ (f. 16, vol II, rejud), motivând că solicită constituirea unui drum de trecere de la drumul județean la Casa Pompelor, iar în expertiză se identifică o posibilă variantă și peste terenul folosit de acest pârât, apreciind că într-o acțiune având ca obiect servitute de trecere trebuie chemați în judecată toți posibilii pârâți.

În ședința publică din data de 29.10.2015, punându-se în discuție această cerere, reprezentantul pârâților a arătat că este de acord cu chemarea în judecată și a acestui pârât, astfel că instanța a încuviințat cererea.

Reclamantul a depus obiecțiuni la Completarea raportului de expertiză (f. 18, vol II, rejud).

Pentru lămurirea situației, instanța a apreciat că este necesară deplasarea la fața locului împreună cu părțile și cu dl. expert P________, care să dea lămuriri, însă după comunicarea cererii de chemare în judecată a pârâtului Fluțar V_____, pentru a i se da posibilitatea să-și exprime poziția procesuală.

La data de 09.11.2015 pârâtul Fluțar V_____ a depus Întâmpinare (f. 24, vol II, rejud), prin care solicită respingerea acțiunii față de el deoarece reclamantul are posibilitatea să solicite constituirea unei servituți de trecere pe un traseu care a aparținut antecesorilor săi, care sunt și proprietari de carte funciară.

Consideră că traseul propus de dl. expert „pe vale”, care îi afectează proprietatea, este impropriu deoarece are o lățime de 1,5 m, există o diferență de nivel la drum de cel puțin 2 m, existând și un stâlp de înaltă tensiune care obstrucționează trecerea.

Consideră că nici varianta între locuința sa și a pârâtei M_____ nu este posibilă datorită îngustimii drumului și pagubelor pe care le-ar produce locuinței sale.

În ședința publică din data de 12.11.2015 instanța a stabilit deplasarea la fața locului pentru data de 19.11.2015, ora 11, însă datorită unor motive obiective, deplasarea a avut loc la ora 14, reprezentanții părților fiind informați telefonic, cu o zi înainte, despre această întârziere de câteva ore.

S-a încheiat procesul-verbal (f. 29, vol II, rejud).

La termenul din data de 10.12.2015 instanța a respins solicitarea reprezentantului reclamantului de efectuare a unei noi deplasări la fața locului, amânând pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise.

Reclamantul nu a depus concluzii scrise, ci doar reprezentantul paraților I___ I____ si I___ A____ și a intervenientei-pârâtă Măties I_____, susținând că atat anterior, cat si după evenimentele din decembrie 1989, relațiile de vecinătate dintre reclamant și aceștia au fost foarte bune, până în momentul instalării lui ca primar, calitate în care și-a atribuit proprietăți ce au aparținut antecesorilor săi, însă omițând a-si reconstitui dreptul de proprietate cu privire la unele terenuri pe care le-a înstrainat anterior, împrejurare în care fondul sau care avea acces la calea publică pe parcelele înstrăinate, a dobândit caracter de loc înfundat.

Susțin că în înțelegere cu vecinul Flutar V_____, acesta a practicat un drum de trecere pe o porțiune de 4-5 m pe terenul acestuia, începand cu anul 1990 până în anul 2011, de când Flutar V_____ i-a interzis accesul pe terenul său, fapt ce l-a determinat pe reclamant să formuleze o cerere de ordonanța presedintiala înregistrată în dos. nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei D___________, unde prin Sentința Civila nr. 424 din 24.04.2013 a fost admisă, însă prin Decizia Civila nr. 144/14.06.2013 Tribunalul Maramureș a schimbat în tot hotărârea primei instanțe, respingând cererea.

Consideră că cererea de ordonanța presedintiala s-a făcut din perspectiva unei acțiuni pe calea dreptului comun obiect al dos. nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei D___________.

Sentința Civilă nr. 523 din 27.09.2012 pronunțată în dos. nr. XXXXXXXXXXXX a fost casată prin decizia civilă nr. 102/A a Tribunalului Maramureș, însă în rejudecare, acțiunea reclamantului a suferit mai multe „modificări de esență”, atât prin chemarea în judecată a altor persoane decât cele chemate în primul ciclu procesual, cât și prin solicitarea unui drum de trecere pe alt traseu decât cel stabilit inițial.

La pronunțarea soluției în rejudecare, solicită să se ia act de cererea reclamantului de renunțare la judecarea capetelor de cerere privind granituirea si revendicarea imobiliară, potrivit încheierii de ședința din 18.09.2014 (fila nr. 23 din dos. în rejudecare), renunțare confirmata oral, personal de reclamant, în ședința publică din 17.09.2015.

Ca urmare, în temeiul art. 246, alin. 3 C.pr.c., solicită obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată față de ei.

Cu privire la obiectul acțiunii, servitute de trecere, consideră că sunt aplicabile prevederile art. 617-620 și art 885 si urm. N.C.civ.

Solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, motivând că lipsa de acces la calea publică a reclamantului se datorează propriilor fapte, deoarece a vândut parcele de teren cu acces la calea publică, aspect confirmat de probele administrate, respectiv actul sub semnătura privată intitulat "contract de vanzare-cumparare” din data de 22.05.1991 depus la dosar la termenul din 19.09.2013, declarația martorilor P__ I___ (f 164) și I___ G_______ (f 165) și expertiza efectuată de dl. ing. P________ C_____ G_______, care la punctul 6.5 conchide că "parcelele de teren învecinate cu terenul reclamantului deținute de V_____ M____ si P__ I___ au făcut parte anterior dezmembrărilor din același trup de teren cu terenul reclamantului".

Consideră că netemeinicia acțiunii rezidă și din aceea că reclamantul a practicat o cale de acces care se suprapunea pe calea de acces spre casa pompelor, aparținând domeniului public, împrejurare ce rezultă si din poziția exprimată de reclamant în cererea de ordonanța presedintială, fiind confirmată prin expertiza ing. P________ C_____-G_______ la punctul 6.2 unde se concluzionează ca "La data efectuării expertizei accesul la teren si la casa pompelor era asigurat peste __________________/4 aflată în folosința lui Fluțar V_____”.

Mai arată că traseul propus de dl. expert ca drum de trecere peste top. 4.606 formează proprietatea tabulară a CAP Salistea de Sus.

Iar situația creată se datorează și pasivității reclamantului care și-a înscris dreptul de proprietate în anul 2013, după introducerea prezentei acțiuni, acesta nesolicitând reconstituirea dreptului de proprietate și asupra parcelelor înstrăinate de el.

Arată că parcelele de teren pe care le folosesc au suprafețe relativ mici, între 588 m.p. si respectiv 600 m.p., fiind afectate de construcții: case de locuit si anexe gospodărești, iar constituirea unui drum de trecere peste aceste parcele de teren ar afecta grav exploatarea lor, fapt ce contravine dispozitiilor art. 617 alin. 2 prima teză N.C.civ., apreciind că completarea raportului de expertiza fundamentează apărările lor, fiind stabilite si alte variante de trecere care nu afectează le proprietățile si care sunt de natură să producă neajunsuri minime.

Solicită obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, potrivit art. 246 alin. 3 si respectiv 274 alin. 1 C.pr.civ., în cuantum de 5454 lei, reprezentând onorarii avocațiale, potrivit chitanțelor depuse la dosar la filele 71-72 în primul ciclu procesual, filele 22-23 în dosarul de apel si fila 18 în rejudecare, plus contravaloarea plății parțiale a expertizei efectuate de ing. P________ C_____ si a unor extrase CF.

Analizând susținerile părților și probele administrate, prin prisma dispozițiilor legale în materie și a îndrumarului deciziei de casare, instanța reține următoarele:

Față de acțiunea introdusă inițial de reclamant în contradictoriu cu pârâții I___ S_____ și I___ I_____, precum și cu intervenienta accesorie M_____ I_____, având ca obiect grănițuire, revendicare și servitute de trecere, reclamantul personal a arătat în ședința publică din data de 17.09.2015 la primele două petite de grănițuire și revendicare, astfel că instanța a rămas investită cu o acțiune în servitute de trecere, urmând să ia act de această renunțare.

Cu privire la cererea reclamantului de chemare în judecată a altor persoane, respectiv a Orașului Săliștea de Sus, în calitate de succesor în drepturi al fostului CAP Săliștea de Sus, precum și a lui Fluțar V_____, chiar dacă art. 57, alin. 3 C.pr.c. 1865 prevede că cererea făcută de reclamant se depune cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanței, având în vedere că hotărârea primei instanțe, respectiv sentința civilă nr. 523/27.09.2012 a fost anulată, Tribunalul Maramureș dispunând prin decizia civilă nr. 102/A/24.04.2013 trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, apreciem că pot fi introduse în cauză alte persoane atunci când necesitatea introducerii acestora rezultă din probe, respectiv din cele două expertize efectuate în cauză și din declarațiile martorilor, dar și raportat la obiectul cauzei, care este servitute de trecere și la îndrumarul deciziei de casare care impune soluționarea pe fond a cauzei.

Din coala CF de la f. 142 din rejudecare rezultă că proprietarii tabulari ai supr arabile de 248 m.p. înscrisă în CF Săliștea de Sus 3693, nr. top. 4600/5 sunt M_____ S_____ și M_____ I_____, acesta fiind motivul pentru care reclamantul l-a chemat în judecată pe M_____ S_____.

Din declarațiile martorilor și din cele două expertize rezultă că reclamantul a folosit o vreme calea de acces peste terenul folosit de Fluțar V_____ al cărui proprietar tabular este fostul CAP Săliștea de Sus, motiv pentru care au fost chemați în judecată Fluțar V_____ și Orașul Săliștea de Sus, în calitate de succesor în drepturi al fostului CAP Săliștea de Sus, conform 18 al.3 si art.29 al.7 din Legea nr. 18/1991.

În rejudecare, respectând îndrumarul deciziei de casare, s-au efectuat două expertize topografice, fiind audiați patru martori, câte doi pentru fiecare parte și încuviințându-se probele cu înscrisuri.

Situația din primul ciclu procesual care a dus la pronunțarea unei soluții de respingere pe excepție s-a schimbat în rejudecare, reclamantul înscriindu-și între timp dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 1900 m.p. reconstituită prin titlul de proprietate în cartea funciară nr. xxxxx Săliștea de Sus, nr. cad xxxxx, prin documentația cadastrală vizată de OCPI Maramureș cu nr. 3091/03.07.2013, așa cum rezultă din expertizele întocmite în cauză de doamna B____ A___ și de dl P________ C_____.

Art. 617 și următoarele din NCC reglementează servitute de trecere.

Atât în vechea reglementare, art. 616 CC 1864, cât și în actuala reglementare, textele de lege se referă la „proprietarul” fondului care este lipsit de acces la calea publică.

Potrivit art. 617 alin. (1) NCC, poate cere permisiunea de a trece pe fondul vecinului său, proprietarul al cărui fond este lipsit de acces la calea publică. Scopul constituirii acestui drept de trecere îl constituie asigurarea accesului pentru exploatarea fondului titularului.

Este lipsit de acces la calea publică („loc înfundat” în terminologia art. 616 C.civ.) locul ce este înconjurat de alte proprietăți diferite (a se vedea C. B_____, Drepturile reale principale, p. 287).

S-a decis că este loc înfundat atât imobilul care se află într-o situație de imposibilitate absolută în privința accesului la calea publică, cât și acela pentru care accesul ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculos.

Dimpotrivă, ori de câte ori locul are ieșire la calea publică pe un drum, care în anumite împrejurări este impracticabil, dar care poate deveni practicabil cu oarecare cheltuieli, dispozițiile art. 616 C.civ. nu-și găsesc aplicarea.

Rămâne la aprecierea instanței să hotărască, în funcție de situația de fapt, asupra consecințelor unor asemenea inconveniente și greutăți (a se vedea CSJ, secț. civ., dec. nr. 2275/1991, în Dreptul nr. 8/1992, p. 85. În același sens, a se vedea și CSJ, secț. civ., dec. nr. 572/1990, în Dreptul nr. 1/1991, p. 68; CA Ploiești, dec. nr. 104/1997, în CD 1997, p. 99; TMB, secț. a III-a civ., dec. nr. 137/1991, în CD 1991, p. 123).

Prin „cale publică” se înțelege drumul deschis circulației publice, prevăzut de art. 4 lit. a) din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, respectiv orice drum public, precum și orice drum de utilitate privată care asigură, de regulă, accesul nediscriminatoriu al vehiculelor și pietonilor (V. S_____, Drepturile reale principale, p. 122).

Dreptul de trecere limitează dreptul de proprietate al proprietarului terenului pe care se va deschide calea de acces, în atributul folosinței. Astfel, proprietarul acestui teren își va vedea diminuat acest atribut prin aceea că va fi obligat să-i permită și proprietarului vecin să folosească o porțiune din terenul său pentru trecere, ceea ce poate implica și permisiunea pentru acesta din urmă de a efectua lucrări de amenajare a unui drum. De aceea, în literatura juridică s-a spus că dreptul constituit asupra terenului proprietarului locului înfundat („servitutea legală de trecere stricto sensu”) este asemănător unui dezmembrământ al proprietății (a se vedea V. S_____, Drepturile reale principale, p. 124).

Servitutea de trecere, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, reprezintă o sarcină impusă fondului aservit pentru uzul și utilitatea fondului dominant. Instanța trebuie să lămurească dacă terenul aparținând reclamantului are vreo ieșire la calea publică.

Din cele două expertize efectuate de doamna B____ A___ și de către P________ C_____ (la punctul 7 Concluzii se arată că „Parcela cadastrala xxxxx are caracter de loc înfundat, neavand ieșire la calea publica”), precum și din declarațiile martorilor P__ I___ (f. 164, vol I, rejud), I___ G_______ (f. 165, vol I, rejud), I___ V_____ (f. 166, vol I, rejud), dar și din recunoașterea făcută de către pârâții I___ și intervenienta accesorie M_____, rezultă caracterul de loc înfundat al terenului reclamantului V___ S_____.

Față de susținerile pârâților I___ și intervenientei accesorii că reclamantul și-a creat situația actuală prin vânzarea sub semnătură privată a unei părți din terenul ce a aparținut antecesorilor săi, invocând actul sub semnătură din data de 22.05.1991 (f. 40, vol I, rejud) și declarațiile martorilor, arătăm că acest înscris sub semnătură privată nu poate produce efecte translative de proprietate, ci doar încheierea unui contract autentic.

Cu privire la exercitarea dreptului de trecere, art. 617 alin. (2) NCC prevede că trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică, iar în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii.

Pentru respectarea acestui criteriu, în principiu, va trebui ales traseul cel mai scurt spre calea publică. Însă acesta nu este un criteriu absolut, ci trebuie să se țină seama și de pozițiile exprimate de părți și de lucrările necesare pentru exercitarea dreptului.

Din declarațiile martorilor, din poziția procesuală exprimată de reclamant în rejudecare, când a chemat în judecată și pârâtul Fluțar V_____ și Orașul Săliștea de Sus, prin Primar, precum și din concluziile raportului de expertiză întocmit de dl ing. P________ C_____, rezultă că la data efectuării expertizei, accesul la teren si la casa pompelor era asigurat peste __________________________ aflată în folosința lui Flutar V_____ si întabulată în CF 2091 Salistea de Sus, convertit în xxxxx, având proprietar tabular pe CAP Săliștea de Sus.

În completarea la Raportul de expertiză, dl. ing. expert propune patru variante de trecere, conform Planului de amplasament și delimitare de la f. 8, vol II, rejud.

Din variantele propuse, rezultă că cea mai scurtă variantă este pe aliniamentul 5-6-7-8-5 din Completarea la raportul de expertiză, întocmit de dl. ing. expert P________ C_____, pe o suprafață de 86 m.p., peste _____________________/4, aflată în folosința lui Fluțar V_____, întabulată în CF Săliștea de Sus 2091 pe CAP Săliștea de Sus.

De altfel, acesta este și traseul folosit de Primăria Săliștea de Sus pentru a ajunge la Casa Pompelor care asigură alimentarea cu apă a locuitorilor Orașului Săliștea de Sus.

În urma deplasării instanței la fața locului la data de 19.11.2015, domnul expert P________ C_____ a indicat în teren cele patru variante de trecere propuse în schita anexă a completării raportului de expertiză, susținând că cea mai economică este varianta a treia, între casele cu numerele 312-314, prin curtea intervenientei M_____ I_____.

Descriind cele patru variante propuse, dl expert reține că pe cea de-a doua variantă circulă reclamantul în prezent, prin curtea pârâtului Fluțar, pe unde circulă și Primăria pentru a ajunge la pompele de apă.

Apreciem că aceasta este cea mai potrivită variantă de trecere, terenul aparținând domeniului privat al Orașului Săliștea de Sus, așa cum rezultă din Întâmpinarea depusă de acesta, raportat și la faptul că pe acest traseu se face oricum trecerea din partea autorităților Orașului Săliștea de Sus, este cel mai scurt traseu, de 86 m.l., comparativ cu celelalte variante de 91 m.p. și 111 m.l., iar în plus, dacă Comisia Locală de fond funciar din cadrul Primăriei Orașului Săliștea de Sus a pus în posesie reclamantul și a eliberat titlul de proprietate pentru suprafața de 1900 m.p., aceasta ar fi trebuit să asigure și accesul la __________________________ să creeze acestei parcele caracter de loc înfundat.

Pentru aceste motive, instanța admite în parte acțiunea reclamantului, admițând-o față de ORAȘUL SĂLIȘTEA DE SUS, prin Primar, în calitate de succesor în drepturi al fostului CAP Săliștea de Sus și față de nou chematul în judecată FLUȚAR V_____, care potrivit art. 58 C.pr.c 1865 au dovândit calitatea de intervenienți în interes propriu, urmând să respingă acțiunea față de ceilalți pârâți și față de intervenienta accesorie M_____ I_____, conform dispozitivului, însă apreciem că, totuși chemarea în judecată a acestora a fost necesară pentru opozabilitatea hotărârii.

Deoarece reclamantul a renunțat la judecata primelor două petite de grănițuire și revendicare față de pârâții I___ I____, I___ A____ și intervenienta M_____ I_____, abia în rejudecare, la al 17-lea termen, obligându-i să suporte cheltuieli de judecată, în primă instanță, în apel și în rejudecare, în temeiul art. 246, alin. 3 C.pr.c 1865, precum și raportat la art. 274 C.pr.c 1865, ca urmare a respingerii acțiunii reclamantului față de ei, acesta va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în măsura în care au fost dovedite la dosar: 2000 lei în primul ciclu procesual, 1200 lei în apel și 1200 lei în rejudecare, în total, 4400 lei, celelalte cheltuieli urmând să fie suportate de către pârâți deoarece pronunțarea hotărârii și lămurirea situației pe fond este și în interesul lor.

Având în vedere admiterea acțiunii față de pârâtul Fluțar V_____, care s-a opus acțiunii, instanța îl va obliga pe acesta la suportarea sumei de 800 lei, reprezentând diferență onorariu pentru dl. expert P________ C_____, care nu a fost achitată de niciuna dintre părțile inițiale din dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E:

Ia act de renunțarea reclamantului V___ S_____ la petitele de grănițuire și revendicare.

Admite cererea precizată și completată de reclamantul V___ S_____, domiciliat în oralul Săliștea de Sus, ________________, județul Maramureș în contradictoriu cu ORAȘUL SĂLIȘTEA DE SUS, prin Primar, în calitate de succesor în drepturi al fostului CAP Săliștea de Sus cu sediul în Săliștea de Sus, _______________, nr. 204, jud. Maramureș, precum și cu nou chematul în judecată FLUȚAR V_____, domiciliat în Săliștea de Sus, _______________, nr.310, județul Maramureș având ca obiect servitute de trecere.

Respinge acțiunea față de pârâții I___ I____ și I___ A____, domiciliați în orașul Săliștea de Sus, nr.1260/A, județul Maramureș, I___ A____ (fiica) domiciliată în Săliștea de Sus, nr.1260 A, județul Maramureș și I___ I_____ domiciliată în Săliștea de Sus, nr.312, județul Maramureș, intervenienta accesorie M_____ I_____, domiciliată în orașul Săliștea de Sus, nr.1250, județul Maramureș, care au fost chemați în judecată pentru opozabilitatea hotărârii.

Constată că terenul reclamantului V___ S_____, în suprafață de 1900 mp în natură arabil, situata la locul numit „Ș__ la Plopi” – intravilan, cuprins în titlul de proprietate nr xxxxx/12/11.01.2013, înscris CF Săliștea de Sus xxxxx, număr cadastral xxxxx (provenit din parcelele topografice 4601/1, 4616 si 4617), are caracter de loc înfundat.

Stabilește în favoarea reclamantului o servitute de trecere, pe aliniamentul 5-6-7-8-5 din Completarea la raportul de expertiză, întocmit de dl. ing. expert P________ C_____, pe o suprafață de 86 m.p., peste _____________________/4, aflată în folosința lui Fluțar V_____, întabulată în CF Săliștea de Sus 2091 pe CAP Săliștea de Sus.

Constată că reclamantul V___ S_____ nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Obligă pârâtul Fluțar V_____ să plătească domnului expert P________ C_____ suma de 800 lei, reprezentând diferență onorariu expert.

Obligă reclamantul V___ S_____ să plătească pârâților I___ I____, I___ A____ și M_____ I_____ cheltuieli de judecată în sumă de 4400 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 17.12.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

V_______ E________ G_____ T______ I_____ Z______

RED.V.E.G.T.

DACT. I.Z.

11 ex./ 30.12.2015