Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL M________

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 33/A

Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A_____ M______

Judecător M______ C_____ O____

Grefier D___ D______

Pe rol judecarea apelurilor civile formulate de pârâtele G______ D____ M____ și R____ A_____ V_______, împotriva sentinței civile nr.2693 din 17.09.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______, intimați fiind reclamanta B______ E____ și pârâtul P_______ I_____, având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns:avocat Ș_____ A________ pentru intimata-reclamantă B______ E____, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții invocate de soluționat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra apelurilor

Avocat Ș_____ A________ pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea apelurilor ca nefondate, cu plata cheltuielilor de judecată pe cale separată. Susține că despăgubirile urmează să fie achitate de la data când hotărârea devine definitivă.

INSTANȚA

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T____ S______ la data de 30.01.2014 sub nr.XXXXXXXXXXXXX reclamanta B______ E____ a chemat în judecată pe pârâții G______ M____-D____-C_____, R____ A_____ V_______, P_______ I_____, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constituirea unei servituți de trecere pe terenul paraților pe o suprafața de teren de 100 m.p. (cu lungimea de 25 m din care 5 m. pe terenul paratului P_______ - neînscris in cartea funciara, 10 m. pe terenul paratei R____ - CF xxxxx nr. cadastral xxxxx - si 10 m. pe terenul paratei G______ - CF xxxxx nr. cadastral 4572, și lățime de 4 m) pentru accesul auto si pietonal de la proprietatea noastră la calea publica - ___________________________________ cuvenita.

În motivarea acțiunii a arătat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 649/19.03.1997 de BNP I__ A______, a dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 250 m.p. de la mama mea, Meitoiu Fima, teren ce se afla in intravilanul mun. Drobeta T____ S______ - Dudasul Schelei, cu vecini: N. si V. - P_____ E____, E. - fosta proprietate C______ E________ (în prezent proprietatea paratului P_______) si proprietate de stat (in prezent proprietatea paratelor G______ si R____) si S. - rest proprietate Meitoiu Fima.

Deși inițial adresa imobilului era _________________________, ulterior, asa cum rezulta din adresa nr. 9235/24.07.2002 a Primăriei mun. Drobeta T____ S______ - Serviciul Urbanism si Amenajarea Teritoriului, adresa a fost schimbata in ________________________, Schela Cladovei.

Pe acest teren a început edificarea unei locuințe, potrivit autorizației de construire nr. 179/20.06.1997 care a fost finalizata, si la data de 06.07.2007 s-a făcut recepția finala, așa cum reiese din procesul verbal nr. 179 încheiat la acea data.

A susținut că în prezent, locuiește în acest imobil si și-a stabilit si domiciliul, eliberându-i-se carte de identitate in acest sens.

Pârâtul P_______ in mod tacit i-a permis sa treacă către _______________________________ proprietate de stat, iar acest teren fosta proprietate a statului din partea de est a proprietății sale, a fost retrocedat către pârâtele G______ si R____, astfel încât terenul meu nu mai are ieșire la calea publica.

A mai arătat ca de la data începerii posesiei terenului si pana in prezent a folosit o parte din terenul care acum aparține paraților pentru a circula spre _______________________________ coboară in Calea Timișoarei, iar în prezent, imobilul proprietatea sa nu are ieșire la calea publica si modul cel mai simplu si mai puțin costisitor este pe terenul paraților pe care de altfel se afla edificata si o platforma betonata, astfel încât circulația auto si cu piciorul nu este anevoioasa.

Având in vedere ca servitutea de trecere se instituie cu justa despăgubire pentru fondul aservit,a arătat că este de acord cu plata acestei despăgubiri ce va fi stabilita de instanța in urma unei expertize.

În drept, și-a întemeiat cererea pe disp.art. 617 si urm. C. civ.

La dosar s-au depus in copie certificată următoarele înscrisuri: contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 649/19.03.1997 de BNP I__ A______; adresa nr. 9235/24.07.2002 a Primăriei mun. Drobeta T____ S______ - Serviciul Urbanism si Amenajarea Teritoriului; autorizația de construire nr. 179/20.06.1997; schița terenului; procesul verbal de recepție finala nr. 179/06.07.2007; cartea mea de identitate; certificat de sarcini nr. xxxxx/14.08.2013 eliberat de BCPI Drobeta T____ S______.

Prin rezoluția din 07.04.2014 a fost comunicată acțiunea si înscrisurile aferente, pârâților, iar la data de 28.04.2014 pârâtele G______ M____-D____-C_____ și R____ A_____ V_______, au depus la dosar întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei întrucât nu a dovedit prin actele comunicate împreună cu cererea de chemare în judecată faptul că este proprietarul fondului care este lipsit de acces la drumul public, cum prevede art. 617 alin.l C.civ.

Astfel, au solicitat ca instanța să pună în vedere reclamantei să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenului pentru care se tinde la constituirea unui drept de servitute, iar în cazul în care reclamanta se conformează, pe fond, au arătat că sunt de acord cu admiterea acțiunii ce vizează constituirea dreptului de servitute, solicitând a se face aplicarea art. 454 alin.l teza I C.proc.civ. în sensul de a nu fi obligați la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariu avocat și onorariu expert, taxe de timbru.

Precizează că au purtat discuții cu reclamanta în sensul vânzării unei părți din terenul proprietatea sa și a pârâtei R____ A_____, sau chiar a întregului teren din _____________________________ fie contactată de aceasta pentru alte oferte decât cea inițială. Nu s-a întâmplat așa, fiind convocată la conciliere, contrar certificatului de informare gratuită, a fost prezentă la mediator, însă a purtat discuții oral, doar în prezența avocatului reclamantei.

In drept a invocat disp.art.205 si urm. C.p.civ.

Reconvențional, au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 250 lei/an ce se achita la data de 01 martie a fiecărui an, reprezentând despăgubire pentru terenul folosit și indisponibilizat ca urmare a constituirii dreptului de servitute.

În drept, au invocat dispozițiile art. 555 și 629 C.civ., fără a mai face referire la motivele de fapt ale cererii, față de poziția reclamantei, dar și faptul că prin limitarea dreptului de proprietate li se produce un prejudiciu ce trebuie reparat.

În dovedire, au arătat că sunt de acord cu probele solicitate de reclamantă, cartea funciară la zi a imobilului proprietatea sa fiind depusă deja la dosar.

Au atașat prezenta în trei exemplare, pentru comunicare cu reclamantei și pârâtului P_______ I_____, precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, conform art. 3 alin.l lit. a din OUG nr. 80/2013.

Au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 09.05.2014 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea pârâtelor și întâmpinare la cererea reconvențională.

A solicitat respingerea excepției lipsei calității procesual active invocate de paratele R____ A_____ V_______ si G______ M____-D____-C_____ deoarece a făcut dovada proprietății imobilului.

F___ de precizările făcute in întâmpinarea paratei G______, a arătat ca într-adevăr, aceasta a fost prezenta la mediere dar ședința de informare este prevăzuta de lege ca obligatorie si anterioara judecații chiar daca, faptic, nu se putea rezolva problema litigioasa prin acord de mediere. Parata a fost prezenta in data fixata inițial dar, datorita lipsei dovezii de încunoștințare a celeilalte parate, ședința a fost reprogramata.

În al doilea rând, in finalul întâmpinării, paratele R____ si G______ sunt de acord cu constituirea servituții de trecere ceea ce implicit duce la recunoașterea caracterului de loc înfundat a terenului a cărui proprietar este.

Cu privire la cererea reconvențională, a arătat că ambele parate au solicitat, pe cale reconvenționala, obligarea sa la suma de cate 250 lei/an reprezentând despăgubirea pentru lipsa de folosința a terenului pe care s-ar constitui servitutea - calea de acces pre drumul public, a susținut că așa cum a arătat și în cererea de chemare in judecata, având in vedere ca servitutea de trecere se instituie cu justa despăgubire pentru fondul aservit, este de acord cu plata unei despăgubiri dar care va fi stabilita de instanța in urma unei expertize in funcție de calea de acces propusa de expert.

De altfel, a si solicitat prin cererea de chemare in judecata ca sa fie efectuata o expertiza topo cu obiective identificarea terenului proprietatea mea si sa se stabilească daca este sau nu cu ieșire la calea publica si sa se precizeze daca terenul in suprafața de 100 m.p. (cu lungimea de 25 m și lățime de 4 m) pentru accesul auto și pietonal de la proprietatea noastră la calea publica - _________________________________ cea mai simpla pentru mine si cea mai puțin împovărătoare pentru parați precum si o expertiza evaluare imobiliara cu obiectiv stabilirea contravalorii lipsei de folosința pentru suprafața de 100 m.p. (cu lungimea de 25 m și lățime de 4 m) pe unitate de timp : luna, an.

Referitor la precizarea paratei G______ a arătat că aspectele privind terenul aservit vor fi analizate cu ocazia efectuării expertizei in care se vor stabili posibilitățile de acces la drumul public iar fata de afirmația ca nu este echitabil ca doua fonduri sa fie grevate cu o servitute in folosul unui singur fond, arat ca legea nu prevede un asemenea impediment daca drumul este mai scurt si mai puțin costisitor.

În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri si expertiza topo cu obiective identificarea terenului proprietatea mea si sa se stabilească daca este sau nu cu ieșire la calea publica si sa se precizeze daca terenul in suprafața de 100 m.p. (cu lungimea de 25 m și lățime de 4 m) pentru accesul auto si pietonal de la proprietatea noastră la calea publică- _________________________________ cea mai simpla pentru mine si cea mai puțin împovărătoare pentru parați precum si o expertiza evaluare imobiliara cu obiectiv stabilirea contravalorii lipsei de folosința pentru suprafața de 100 m.p. (cu lungimea de 25 m și lățime de 4 m) pe unitate de timp : luna, anul.

Prin rezoluția din 12.05.2014 instanța a fixat termen de judecată la data de 11.06.2014 cu citarea părților.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitatea topografie de către expertul I__ C_______ V_____, raport de expertiză care a fost depus la dosar la data de 24.07.2014.

Judecătoria Drobeta T____ S______ prin sentința supusă apelului a respins cererile de redeschidere a dezbaterilor formulate de pârâtele G______ M____-D____-C_____ și R____ A_____-V_______; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâtele G______ M____-D____-C_____ și R____ A_____-V_______; a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta B______ E____, în contradictoriu cu pârâții G______ M____-D____-C_____ și P_______ I_____; a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtele G______ M____-D____-C_____ și R____ A_____-V_______; s-a constituit o servitute de trecere în favoarea reclamantei pe terenurile pârâților, astfel: pe suprafața de 38 mp din terenul pârâtului P_______ I_____, situat în Drobeta T____ S______, _________________, între punctele 3-12-36-37-23-22-3 din planul de situație anexă la raportul de expertiză întocmit de expert I__ C_______; pe suprafața de 57 mp din terenul pârâtei R____ V_______-A_____ situat în ________________________, între punctele 12-38-39-36-12; pe suprafața de 48 mp din terenul pârâtei G______ M____-D____-C_____, situat în ________________________, între punctele 38-40-41-39,38; a fost obligată reclamanta să plătească pârâților cu titlu de despăgubire următoarele sume: pârâtului P_______ I_____ suma de 6,84 lei/ lună (82,08 lei/an); pârâtei R____ V_______-A_____ suma de 10,26 lei/lună (123,12 lei/an) și pârâtei G______ M____-D____-C_____ suma de 8,64 lei/lună (103,68 lei/an); a fost obligat pârâtul P_______ I_____ să plătească reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 630 lei, pe pârâta R____ V_______-A_____ să plătească reclamantei suma de 644 lei cu același titlu și pe pârâta G______ M____-D____-C_____ să plătească reclamantei sume de 636 lei cu același titlu.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut următoarele:

Potrivit art.248 C.proc.civ. instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Pârâta G______ M____-D____-C_____ a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, motivând că nu a dovedit că este proprietarul fondului lipsit de acces la calea publică.

Instanța a apreciat ca neîntemeiată excepția invocată întrucât reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate cu contractual de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.649/19.03.1997, aflat la fila 11 dosar, iar din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert I__ C_______-V_____, rezultă că terenul reclamantei nu are ieșire la calea publică.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea dedusă judecății, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții P_______ I_____, R____ V_______-A_____ și G______ M____-D____-C_____ să se dispună constituirea unei servituți de trecere pe terenul paraților pe o suprafața de teren de 100 m.p. (cu lungimea de 25 m din care 5 m. pe terenul paratului P_______ - neînscris in cartea funciara, 10 m. pe terenul paratei R____ - CF xxxxx nr. cadastral xxxxx - si 10 m. pe terenul paratei G______ - CF xxxxx nr. cadastral 4572, si lățime de 4 m) pentru accesul auto si pietonal de la proprietatea noastră la calea publica - ___________________________________ cuvenita.

Prin cererea reconvențională formulată, pârâtele G______ M____-D____-C_____ și R____ A_____-V_______ au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 250 lei/an reprezentând despăgubire pentru terenul indisponibilizat ca urmare a constituirii dreptului de servitute.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert I__ C_______-V_____, a rezultat că terenul reclamantei nu are ieșire la calea publică. Calea de acces cea mai scurtă, trece peste trei proprietăți, respective: P_______ I_____-38 mp, R____ V_______-A_____-57 mp și G______ M____-D____-C_____-48 mp.

A mai stabilit expertul și contravaloarea lipsei de folosință pentru suprafața de 100 mp, astfel: P_______ I_____-6,84 lei/lună, R____ V_______-A_____-10,26 lei/lună și G______ M____-D____-C_____-8,64 lei/lună.

Conform art.617 c.civ.,” Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu. Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii.”

Dreptul de servitute reprezintă o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui imobil vecin având un alt proprietar. Spre deosebire de celelalte dezmembrăminte, servitutea reprezintă o simplă limitare a dreptului de proprietate, o îngrădire în exercitarea dreptului său.

În speță, s-a făcut dovada că terenul reclamantei este loc înfundat fără acces la calea publică și calea de acces cea mai scurtă și cu prejudicii minime este pe terenurile pârâților, așa cum a rezultat din raportul de expertiză, astfel că instanța a apreciat acțiunea ca întemeiată și a admis-o.

În ceea ce privește cererea reconvențională, din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că pentru lipsa de folosință a suprafețelor de teren ce vor fi afectate de dreptul de servitute, reclamanta datorează pârâților o despăgubire în cuantum de 25,74 lei/lună (308,88 lei/an), repartizată astfel: pârâtului P_______ I_____ suma de 6,84 lei/ lună (82,08 lei/an); pârâtei R____ V_______-A_____ suma de 10,26 lei/lună (123,12 lei/an) și pârâtei G______ M____-D____-C_____ suma de 8,64 lei/lună (103,68 lei/an).

Având în vedere că prin cererile reconvenționale, pârâtele au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 250 lei/an pentru fiecare, iar expertiza a stabilit valori mai mici și văzând și dispozițiile art.620 alin.1 cpciv, instanța a apreciat ca întemeiate în parte cererile reconvenționale, astfel că le-a admis.

În temeiul dispozițiilor art.453 alin.2 C. pciv, au fost compensate cheltuielile de judecată, astfel că pârâții au fost obligați la plata diferenței, astfel: pârâtul P_______ I_____ la plata sumei de 630 lei, pârâta R____ V_______-A_____ la plata sumei de 644 lei și pârâta G______ M____-D____-C_____ la plata sumei de 636 lei cu acest titlu.

Împotriva acestei sentințe în termen legal au formulat apel pârâtele G______ D____ M____ și R____ A_____ V_______, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Au susținut că reclamanta B______ E____ a formulat acțiune pentru constituirea dreptului de servitute de trecere, asupra terenului proprietatea lor,. învederând faptul că nu are acces la drumul public. Deși nu era necesar, a solicitat și stabilirea în sarcina sa a unei despăgubiri.

Cererea a fost admisă, mențiunea „ în parte” având în vedere doar cuantumul sumei acordate anual.

Au arătat că sunt în situația în care pretențiile părților au fost admise în egală măsură, fiind evident că toate cheltuielile de judecată ar fi fost în același cuantum indiferent dacă ele ar fi solicitat mai mult sau mai puțin decât pretențiile acordate.

În plus, nu trebuie omis faptul că ideea de culpă procesuală ce stă la baza acordării cheltuielilor de judecată trebuie să țină seama într-o justă aplicare a dispozițiilor art. 453 C.proc.civ. și de fondul litigiului.

Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în anul 1997, construcția fiind finalizată în anul 2007, conform susținerilor din acțiune, iar autorul pârâtelor a obținut titlul de proprietate în anul 1999.

Au menționat că lor nu le revine nici o culpă în eliberarea acestui titlu de proprietate, imobilul reclamantei ajungând în situația de a fi fără acces la drumul public prin acțiunea exclusivă a autorităților locale care au eliberat titluri și autorizații de construire fără o cercetare a situației de la fața locului.

Prin admiterea acțiunii principale reclamanta obține un folos practic considerabil, în timp ce ele dobândesc o grevare a dreptului propriu de proprietate, despăgubirea stabilită fiind insignifiantă, dar în mod cert imobilul se va vinde mai dificil, la un preț mai redus.

Au arătat că au purtat discuții cu reclamanta în sensul vânzării unei părți din terenul proprietatea lor, sau chiar a întregului teren din _____________________________ fiu contactată de aceasta pentru alte oferte decât cea inițială.

Au arătat că nu pot fi calificate drept parte care a pierdut procesul, în înțelesul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., cât timp nu au încălcat nici o obligație față de reclamantă, situația de fapt fiind rezultatul unor acte și fapte externe voinței mele, deci pur obiective.

De asemenea, cererile adverse au fost admise în egală măsură, astfel că fiecare parte trebuie să suporte propriile cheltuieli.

Au precizat că în privința taxelor de timbru și a onorariului de expert, acestea nu pot fi puse în sarcina lor, cât timp nu au o vină în situația de fapt a imobilului reclamantei, achitarea sumelor respective cu titlul menționate fiind impuse de necesitatea soluționării acțiunii principale doar în fața instanței, doar cu ajutorul unui expert.

Au precizat că din acest litigiu nu au obținut avantaje, dimpotrivă au fost grevate în multe drepturi, nu doar acela de proprietate.

Cu atât mai puțin, nu trebuie să suporte contravaloarea taxelor achitate de reclamantă pentru obținerea înscrisurilor doveditoare în dosar și nu este echitabil să achite peste 600 lei cheltuieli de judecată și pensia acordată de statul român, în condițiile în care primesc aceeași sumă pentru grevarea dreptului de proprietate în 5 ani.

Au susținut că sentința este nelegală fiind imposibil de pus în executare, pentru că nu a stabilit momentul în care s-a născut obligația de plată, nici termenul în care achitarea sumei trebuie să aibă loc anual, deși eu au formulat cerere expresă în acest ultim sens.

Deși stabilește obligația de plată în sarcina reclamantei, nu se arată de când datorează suma respectivă, în opinia lor, acest moment fiind data introducerii acțiunii, 30.01.2014, fiind evident că neavând acces la drumul public, reclamanta folosește cel puțin din anul 2007 această cale de ieșire, chiar o suprafață mai mare.

Deși au formulat cererea reconvențională cu privire la un termen, legat de achitarea anuală a despăgubirii, instanța de fond nu s-a preocupat sub nici o formă de acest aspect, nu 1-a analizat, dar el se impune a fi stipulat pentru o mai riguroasă reglementare a raporturilor juridice.

Au solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a hotărârii.

În procedura prealabilă intimata-reclamantă B______ E____ a depus întâmpinare la motivele de apel.

A arătat că de îndată ce a promovat o acțiune în fata instanței de judecată, uzând de procedura contencioasa pentru stabilirea unui drept propriu față de alte persoane, este firesc ca instanțele de judecata să facă aplicarea prevederilor legale în materia cheltuielilor de judecata.

A susținut că prin hotărârea pronunțata de către prima instanța s-a constituit un drept de servitute de trecere în favoarea fondului său pentru acces la calea publica și s-a stabilit despăgubirea aferenta, știut fiind că legislația civilă nu admite servituții gratuite.

A menționat că prin întâmpinările formulate, pârâtele au negat dreptul său, invocând lipsa calității mele de proprietar sau lipsa calității de loc înfundat a terenului său.

A precizat că de îndată ce prevederile noului cod de procedura civila îi impun ca pentru promovarea unei acțiuni să depună un certificat de nesechestrare sau extras de carte funciara ( în caz de nedepunere acțiunea fiind anulata ), este evident ca și contravaloarea acestor taxe se circumscriu noțiunii de cheltuieli de judecata, sumele respective fiind avansate în vederea derulării unui proces.

A solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, se constată că apelurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea cu care a investit instanța, reclamanta a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții chemați în judecată, să se dispună constituirea unei servituți de trecere pe terenul proprietatea acestora, invocând că suprafața de 250 mp pe carte a dobândit-o prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.649/19.03.1997 de către BNP I__ A______ - situată în Tr.S______ ______________________ din municipiu, nu are loc la calea publică. Prin aceeași cerere, reclamanta a învederat că este de acord cu plata unei juste despăgubiri către pârâți, al cărei cuantum trebuie stabilit de o expertiză.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtele apelante au susținut că, din înscrisurile comunicate odată cu cererea de chemare în judecată, nu rezultă calitatea reclamantei de proprietar al terenului loc înfundat, astfel că, în principal, au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, arătând că, în situația în care aceasta își va dovedi dreptul de proprietate asupra respectivului teren, nu se opun la constituirea servituții de trecere, reconvențional solicitând ca reclamanta să fie obligată la plata unei despăgubiri anuale de 250 lei, scadentă la data de 01.03 a fiecărui an.

Practic, prin poziția lor procesuală, cele două pârâte au fost de acord cu pretenția reclamantei de a beneficia de instituirea unei servituți de trecere pe terenul lor, iar prin cererea reconvențională au susținut, întocmai ca și reclamanta, necesitatea plății despăgubirii pentru acoperirea prejudiciului rezultat din limitarea de proprietate, singura diferență fiind reprezentată de indicarea cuantumului de 250 lei anual, cuantum care s-a dovedit, prin expertiză, ca fiind prea mare, fără însă ca pârâtele să critice concluziile expertului pe acest obiectiv.

De altfel, chiar dispozițiile art.616 cod civil condiționează instituirea servituții de trecere de plata unei juste despăgubiri în favoarea proprietarului fondului aservit, justificată de pagubele pricinuite de această grevare a proprietății.

Art.454 c.pr.civ, reglementează un caz de exonerare de la plata cheltuielilor de judecată a acelui pârât care recunoaște pretențiile reclamantului până la primul termen de judecată, cu condiția de a nu fi pus anterior în întârziere sau să fie de drept în întârziere.

Ori, în speță, Tribunalul reține că, în condițiile în care cele două pârâte au recunoscut pretenția reclamantei înainte de primul termen de judecată, iar constatarea dreptului real de servitute, respectiv a întinderii acestuia implica mijlocirea instanței chiar și în situația în care părțile ar fi ajuns la un acord pe calea procedurii de mediere(art.58 alin.4 din legea 192/2006), nu se poate afirma culpa procesuală a apelantelor pârâte pentru justificarea obligării acestora la suportarea cheltuielilor de judecată pe care a fost nevoită să le efectueze reclamanta cu demersul judiciar pendinte, situație ce impune admiterea apelului sub acest aspect, consecința fiind cea a înlăturării din sentință a dispozițiilor privitoare la plata de către pârâte a cheltuielilor de judecată.

Neîntemeiate a fi se găsesc însă celelalte două critici formulate.

Sub acest aspect Tribunalul constată că, prima instanță a stabilit care este cuantumul despăgubirii pe care trebuie să o plătească reclamanta fiecărui pârât, atât lunar, cât și anual, iar sentința apelată, dat fiind că a fost pronunțată într-o acțiune de constituire de drepturi, își produce efectele pentru viitor, respectiv de la data pronunțării, iar nu de la data sesizării instanței.

Văzând și dispozițiile art.480 alin.2 c.pr.civ,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile formulate de pârâtele G______ D____ M____, CNP xxxxxxxxxxxxx și R____ A_____ V_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, ambele domiciliate în Timișoara, __________________,___________________, împotriva sentinței civile nr.2693 din 17.09.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______, intimați fiind reclamanta B______ E____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în Drobeta T____ S______, _______________________, județul M________ și pârâtul P_______ I_____, domiciliat în Drobeta T____ S______, __________________, județul M________, având ca obiect servitute.

Schimbă sentința în sensul că înlătură dispozițiile privitoare la obligarea apelantelor pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2015

Președinte, A_____ M______		Judecător, M______ C_____ O____
	Grefier, D___ D______

Redactat. M.A. / 09.02.2015

Tehnoredactat D.D. / 6 ex.

Jud. fond G_________ L______

Cod operator 2626