R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

Sentința civilă nr. 24

Ședința publică de la 12.01.2016

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: M_______ E____ G____

GREFIER: C_______ O____

Pe rol se află soluționarea cauzei de față privind pe reclamanta C_______ F_________ în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta reprezentată prin avocat F_______ G_______ care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea acordă cuvântul pentru susținerea cererilor în probațiune.

Reclamanta, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și arată că dorește să depună tot în cadrul probei cu înscrisuri decizia ÎCCJ nr. 6040/05.07.2013.

Totodată, reclamanta solicită instanței să aprecieze cu privire la depunerea la dosarul cauzei a actelor care au stat la baza emiterii Raportului de evaluare contestat în cauză, având în vedere că în susținerea cererii de chemare în judecată aduce critici privind nerespectarea criteriilor prevăzute de art. 14 și 18 din Legea nr. 176/2010.

Curtea, după deliberare față de solicitarea reclamantei, prin apărătorul său, va pune în discuția părților, cu prioritate, excepția invocată pe calea întâmpinării, respectiv excepția inadmisibilității contestației, care apreciază că nu este necesar a fi unită cu fondul cauzei și urmează a fi soluționată cu prioritate. Referitor la solicitarea de depunere a documentației, Curtea urmează a se pronunța cu privire la oportunitatea administrării altor probe ulterior soluționării excepției.

Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepției inadmisibilității având în vedere decizia nr. 6040/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se reține faptul că raportul de evaluare emis de ANI este un act administrativ și produce efecte juridice, astfel că poate fi supus controlului judecătoresc. Opinează că decizia depusă de partea adversă nu are relevanță în speță și solicită să fie avută în vedere decizia depusă la acest termen, care este recentă și să se respingă excepția inadmisibilității.

Curtea reține cauza spre soluționarea excepției inadmisibilității.

C U R T E A,

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamanta C_______ F_________ a chemat în judecată pe pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună Anularea Raportului de Evaluare nr. xxxxx/G/II/l5.07.2015, ca fiind nelegal.

Pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE a formulat întâmpinare, invocând pe această cale excepția inadmisibilității acțiunii.

În susținerea excepției invocate, pârâta a arătat că Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative reglementează o procedură specială privind activitatea de evaluare a averii desfășurată de inspectorii de integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate.

Astfel, procedura este prevăzută de Secțiunea a 2-a din actul normativ amintit.În speța de față, Agenția Națională de Integritate a emis la data de 15.07.2015 un raport de evaluare în lucrarea nr. xxxxx/G/II/15.07.2015, în conformitate cu art.10 literele d) și f) și art.17 alin.(4) din Legea nr. 176/2010.

Potrivit dispozițiilor art.10 litera d), inspectorii de integritate au competența legală să evalueze diferențele semnificative, în sensul prevederilor ari. 18, dintre modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă, iar potrivit literei f, sunt împuterniciți prin lege să întocmească rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, identifică elemente de încălcare a legislației privind regimul declarării averii.

Articolul 18 din actul normativ amintit definește diferențele semnificative, ca reprezentând diferența mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă.

În conformitate cu dispozițiile art.17 alin.(4) din Legea nr.17&2010 „raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare (...) comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege"

Potrivit art.10 din Legea nr.115/1996, cu modificările și completările ulterioare „pe lângă fiecare curte de apel va funcționa o comisie de cercetare a averilor" iar în conformitate cu dispozițiile art.101 din același act normativ „Comisia de cercetare va începe acțiunea de control de îndată ce este sesizată de Agenția Națională de Integritate cu raportul de evaluare".

Prin urmare, raportul de evaluare este supus controlului Comisiei pentru Verificarea Averilor. De altfel, pe rolul Comisiei pentru Verificarea Averilor București se află în prezent, în cursul de control, sesizarea Agenției Naționale de Integritate materializată prin raportul de evaluare ce face obiectul prezentei cauze.

Prin raportul de evaluare întocmit, inspectorul de integritate a stabilit potrivit competentelor legale „sesizarea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control și constatării diferenței semnificative potrivit art. 18 din Legea nr. 176/2010, privind averea deținută de către doamna C_______ F_________ și comunicarea Raportului de Evaluare reclamantului, potrivit legii.

Din momentul sesizării Comisiei, procedura este una specială, fiind reglementată de Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, raportul de evaluare a averii reclamantei este exceptat căilor de atac prevăzute de Legea nr 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, procedura fiind una specială, reglementată de Legea nr.115/1996.

Este o situație identică aceleia de verificare a conținutului unei cereri de chemare în judecată de către instanța judecătorească investită cu acea cerere, neputându-se accepta situația ca o altă instanță decât instanța care are competența să se pronunțe cu privire la acel act de sesizare să verifice dacă actul de sesizare cuprinde elementele prevăzute de lege.

În aceste cazuri de cercetare a averilor, Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București vizează și analiza de formă și fond a actului de sesizare, respectiv procedura de analizare a raportului de evaluare de către Comisie permite persoanei verificate (reclamant în acest dosar) să formuleze critici de nelegalitate a actului de sesizare, fiind garantat accesul la justiție și dreptul la apărare al reclamantului într-o procedură specială.

Din dispozitivul actului contestat rezultă că raportul de evaluare nr. xxxxx/G/H/15.07.2015 emis de către Agenția Națională de Integritate este un act de sesizare a Comisiei de cercetare a averilor prevăzută de Legea 115/1996, raport întocmit și transmis Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București conform art.1l alin.4 din Legea 176/2010.

De altfel, potrivit dispozițiilor art.2 litera c) din Legea nr.554/2004, actul administrativ este definit ca actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

În speța de față nu ne aflăm în fața unui act care să dea naștere, să modifice sau să stingă raporturi juridice și, din această perspectivă, acțiunea reclamantului este inadmisibilă.

Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare, care poate face inutilă cercetarea pe fond a cauzei, în conformitate cu prevederile art. 248 cod proc. civilă, Curtea reține următoarele:

Pârâta a întocmit Raportul de evaluare nr. xxxxx/G/II (filele 14-74) prin care a dispus sesizarea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control și constatării diferenței semnificative potrivit art. 18 din Legea 176/2010, privind averea deținută de C_______ F_________ (fostă T__________).

Așadar, prin raportul de evaluare de mai sus, ce a fost contestat prin acțiunea de față, nu s-a constatat starea de incompatibilitate a reclamantului prev. de art. 17 alin. 6, ci doar a fost sesizată Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București în vederea începerii acțiunii de control, constatarea diferenței semnificative prev. de art. 18 din Legea nr. 176/2010 privind averea deținută de reclamantă.

Curtea mai reține că potrivit art. 22 alin. 1 din Legea 176/2010 „persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.”

Din textul de mai sus, rezultă că pentru admisibilitatea unei contestații împotriva unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate este necesar ca prin raportul de evaluare să se fi constatat un conflict de interese sau o stare de incompatibilitate, ceea ce nu este cazul de față, având în vedere că prin raportul de evaluare contestat nu s-a constatat o stare de incompatibilitate, ci doar a fost sesizată Comisia de cercetare a averilor din C_____ Curții de Apel București în vederea începerii acțiunii de control și a constatării diferenței de avere potrivit art. 18 din Legea 176/2010.

Curtea mai reține că raportul de evaluare contestat nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, întrucât nu produce efecte juridice prin el însuși, nu creează, nu modifică și nici nu stinge raporturi juridice, fiind un act de sesizare a Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București în vederea declanșării procedurii prevăzute de Legea 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.

Mai mult, în conformitate cu prevederile art.5 alin(2) din Legea nr.554/2004 "nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară."

Or, din momentul sesizării Comisiei, conform prevederilor art. 18 din Legea 176/2010, procedura este una specială, fiind reglementată de Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.

În aceste cazuri, Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București vizează și analiza de formă și fond a actului de sesizare, respectiv procedura de analizare a raportului de evaluare de către Comisie permite persoanei verificate (reclamant în acest dosar) să formuleze critici de nelegalitate a actului de sesizare, fiind garantat accesul la justiție și dreptul la apărare al reclamantului într-o procedură specială.

Totodată, nu poate fi ignorat nici faptul că instanța de contencios administrativ nu se poate pronunța în această fază în legătură cu raportul de evaluare privind averea reclamantului, deoarece este de competența Comisiei de cercetare a averilor să dispună o soluție, prin ordonanță motivată, în conformitate cu dispozițiile art. 104 din Legea nr.115/1996, cu modificările și completările ulterioare, care la rândul ei poate fi contestată în condițiile legii speciale.

Pentru considerentele de mai sus, reținând că raportul de evaluare contestat în prezenta cauză nu poate fi cenzurat pe calea acțiunii în contencios administrativ în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 176/2010, Curtea va admite excepția inadmisibilității invocată de pârâtă și va respinge contestația reclamantei ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția inadmisibilității invocată de pârâtă.

Respinge acțiunea formulată de reclamanta C_______ F_________ cu domiciliul în București, sect. 5, _______________ nr. 8, și cu domiciliul procesual ales în București, sect. 4, Splaiul Unirii nr. 96, corp C49, ________________________ cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE cu sediul în București, sect. 1, ______________________. 15, ca fiind inadmisibilă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Recursul se depune la Curtea de Apel București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12.01.2016.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M_______ E____ G____ C_______ O____

Red.jud.M.G./4ex.