ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A___ Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 444
Ședința publică din 26 ianuarie 2016
Președinte: S_______ S_____
Grefier: A______ S_____ B____
S-a luat în examinare plângerea formulată de petentul O______ D______ – R___, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. A___, împotriva procesului – verbal de contravenție __________ nr.xxxxxx din data de 26.11.2015.
La apelul nominal se prezintă petentul, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Plângerea este legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 19 din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, din oficiu, conform dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă verifică competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei, iar în conformitate cu art. 94 pct. 4 Cod procedură civilă și 32 din OG nr. 2/2001, constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Petentul arată că nu a formulat obiecțiuni în cuprinsul procesului verbal de contravenție și declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului și conform prevederilor art. 244 alin. 3 și art. 392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii, cu consecința anulării procesului verbal de contravenție, restituirea amenzii plătite, fără cheltuieli de judecată.
Conform prevederilor art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.
I N S T A N Ț A
Constată că prin plângerea contravențională înregistrată la Judecătoria A___ la data de 27.11.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul O______ D______ – R___ a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, anularea procesului-verbal de contravenție __________ nr.xxxxxx din data de 26.11.2015.
În motivare, a arătat că prin procesul verbal de contravenție agentul constatator a consemnat că în ziua de 26. 11. 2015, ora 18:40, pe Calea Siriei, petentul a condus autoturismul marca VW cu nr. XXXXXXXX și ajungând la trecerea de cale ferată prevăzută cu bariere, conducătorul nu a respectat semnalul luminos de culoare roșie și și-a continuat deplasarea.
În fapt, petentul a precizat că la acea dată se deplasa către trecerea de cale ferată care nu avea încă semnalele luminoase de culoare roșie în funcțiune. Abia când a ajuns cu vehiculul pe trecere s-au activat semnalele luminoase. Fiind întuneric afară și carosabilul umed, o frânare și oprire în condiții de siguranță îi erau imposibile, fiind o zonă tranzitată de trafic intens și de mare tonaj.
A menționat că autovehiculul echipajului de poliție era orientat cu spatele față de direcția sa de mers și pe ambele sensuri de circulație era trafic intens, existând posibilitatea obturării vizibilității pentru organele de poliție.
În temeiul art. 11 alineatul 1 din OUG 2/2001 a invocat starea de necesitate, solicitând anularea procesului verbal.
A învederat că a achitat suma de 472,5 RON, respectiv contravaloarea amenzii stipulate în procesul verbal, atașând dovada plății.
În drept, a invocat dispozițiile art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, iar în probațiune a depus, în copie, carte de identitate, procesul verbal de contravenție contestat, dovadă de circulație și chitanța care atestă plata amenzii.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În cadrul procedurii prealabile, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat și este încadrată juridic corespunzător, procesul-verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit, petentului nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art. 175 alin. 1 din Legea 134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.
În fapt, a arătat că la data menționată în procesul verbal, în timp ce agentul constatator își executa serviciul pe Calea Siriei, în Mun. A___, a surprins conducătorul auto în persoana petentului că a condus auto marca VW, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe Calea Siriei și ajungând la trecerea de cale ferată, prevăzută cu bariere, nu respecta semnalul luminos de culoare roșie în funcțiune, continuându-și deplasarea. De asemenea, petentul avea I.T.P.-ul expirat din data de 02.10.2015.
Intimatul a apreciat că motivele învederate de petent sunt neîntemeiate și nelegale, procesul verbal întocmit fiind act juridic administrativ unilateral, care emană de la o autoritate publică, ce are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale, și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, are forță probantă, se execută din oficiu, este întocmit în forma ad validatem, cu respectarea condițiilor de fond și de formă în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit.
A considerat că petentul putea evita situația creată, dacă ar fi dat dovadă de mai multă responsabilitate sau de mai puțină nepăsare față de lege, culpa sa fiind integrală în producerea incidentului.
Astfel, până la proba contrară, procesul-verbal de constatare face dovada celor consemnate, iar potrivit normelor procesuale civile „cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”.
Totodată, a considerat că petentul se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul-verbal, motivele invocate de acesta nefiind susținute de dovezi care să conducă la ideea unei stări de fapt diferită față de cea consemnată în procesul-verbal.
În ceea ce privește prezumția de vinovăție, în situația faptelor contravenționale constatate personal de agentul constatator, intimatul precizat că sarcina probei revine petentului pentru a dovedi o altă stare de fapt decât cea reținută, iar în speță este rezonabilă prezumția că cele consemnate în procesul verbal corespund realității, întrucât agentul constatator a fost prezent la săvârșirea contravenției și a consemnat ceea ce a văzut.
A invocat decizia din 13 martie 2012 pronunțată în cauza H______ și alții contra României, precum și dispozițiile art. 138 din HG nr. 1391/2006.
Potrivit art. 315 alin 1 din Legea 134/2010 intimatul a arătat că se opune audierii ca martori a unor persoane care sunt rude cu petentul sau au interes în cauză, precum și a celor propuși de petent.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art. 175 alin. 1 din Legea nr. 134/2010, art. 6 par. 2 din CEDO, art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, iar potrivit art. 223 alin. 3 din Legea nr. 134/2010 solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În probațiune a depus referatul din data de 14.12.2015.
Petentul nu a formulat răspunsul la întâmpinare.
Analizând plângerea de față prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție __________ nr.xxxxxx întocmit de IPJ A___ la data de 26.11.2015, petentul O______ D______ R___ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 945 lei și cu avertisment, fiindu-i aplicată și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de conducere pe o perioadă de 90 de zile, reținându-se în sarcina sa că la data de 26.11.2015, ora 18,45, a condus auto marca BMW cu nr. XXXXXXXXX, pe Calea Șiriei și ajungând la trecerea de cale ferată, prevăzută cu bariere, nu a respectat semnalul luminos de culoare roșie în funcțiune, continuându-și deplasarea. De asemenea, petentul avea I.T.P.-ul expirat din data de 02.10.2015
Faptele sunt prevăzute de art.138 al.1 lit.b din HG nr.1391/2006 și art.10 al.1 din OUG nr.195/2002 și sancționate de art.102 al.3 lit.c și art.102 al.1 apct.1 din OUG nr.195/2002.
Verificând din oficiu legalitatea procesului-verbal de contravenție, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia, instanța constată că în cauză nu există lipsuri ori mențiuni necorespunzătoare, astfel că, sub acest aspect, procesul-verbal este legal încheiat.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, fiind vorba despre o faptă constatată ex propriis sensibus (personal) de către un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesul-verbal, legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
În acest sens, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile, ținând seama de gravitatea mizei și respectând drepturile apărării. Prin urmare, prezumția de verdicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut și nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.
În cuprinsul procesului-verbal de contravenție petentul a arătat în mod expres că nu are de formulat obiecțiuni.
Pe calea plângerii contravenționale, petentul a contestat temeinicia procesului-verbal de contravenție exclusive sub aspectul săvârșirii faptei prevăzute de art.138 al.1 lit.b din HG nr.1391/2006, invocând faptul că abia când a ajuns cu vehiculul pe trecere s-au activat semnalele luminoase, iar carosabilul fiind umed, o frânare și oprire în condiții de siguranță îi erau imposibile, fiind o zonă tranzitată de trafic intens și de mare tonaj, afirmând că agentul constatator nu a fost în măsură să constate fapta pentru care a fost sancționat.
Pe de altă parte, petentul nu a făcut dovada existenței unor circumstanțe factuale diferite de cele descrise în procesul-verbal de contravenție.
Simpla contestare a stării de fapt, în lipsa unor probe pertinente și credibile care să demonstreze susținerile petentului, nu poate conduce la anularea procesului-verbal de contravenție pe motiv că acesta nu corespunde realității, până la proba contrară, procesul-verbal constituind dovada că persoana în cauză a comis fapta care ii este imputată, bucurându-se de prezumția relativă de adevăr și răspundere a contestatorului fără de care ar fi practic imposibilă sancționarea unor încălcări a legislației în materia circulației rutiere ce intră în competența poliției.
Instanța reține și faptul că petentul nu a formulat apărări sub aspectul săvârșirii celei de-a doua contranvenții constând în aceea că inspecția tehnică periodică era expirată.
Pentru considerentele menționate, instanța reține că faptele reținute în sarcina petentului întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de art. art.138 al.1 lit.b din HG nr.1391/2006 și art.10 al.1 din OUG nr.195/2002, procesul-verbal fiind temeinic.
În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată, aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. De asemenea, dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 prevăd că la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Astfel, făcând aplicarea criteriilor mai sus expuse, văzând și faptul că pentru cea de a doua contravenție acesta a fost sancționat cu avertisment, beneficiind astfel de clemență, instanța apreciază că este necesară sancționarea pecuniară a petentului, aceasta fiind de natură a-l responsabiliza pe viitor, realizându-se astfel prevenția specială și, totodată, și cea generală.
În ceea ce privește dozarea sancțiunii, agentul constatator a aplicat amenda în cuantum minim, respectându-se astfel principiul proporționalității.
Având în vedere cele mai sus expuse, plângerea contravențională formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând să fie respinsă, cu consecința menținerii procesului-verbal de contravenție ca legal și temeinic întocmit.
În temeiul art.453 al.1 NCPC, va constata că intimata nu a solicitat obligarea petentului, căzut în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul O______ D______ – R___, cu domiciliul în A___, ______________________, jud. A___, CNP xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. A___, cu sediul în A___, __________________, nr.17-19, jud. A___ având ca obiect plângere împotriva procesului – verbal de contravenție __________ nr.xxxxxx din data de 26.11.2015.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria A___.
Pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2016.
Președinte, Grefier,
S_______ S_____ A______ S_____ B____
Red./Tehnored./ SS/ASB/10.02.2016/4 ex./2 ____________________________ comunică cu:
- petentul O______ D______ – R___, cu domiciliul în A___, ______________________, jud. A___
- intimatul I.P.J. A___, cu sediul în A___, __________________, nr.17-19, jud. A___