ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA A II -A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 229

Ședința publică din data de 9 februarie 2016

Președinte- D_______ R_____

Judecător - S_________ A______ F______

Judecător - S________ M____

Grefier - S___ V_______

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamantul E________ C_________ SPRL cu sediul în Ploiești, ________________________, _____________, ___________________ în calitate de lichidator judiciar pentru debitoarea __________________________ SRL, împotriva sentinței nr. 507 din 18.05.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații pârâții M_____ M______ cu domiciliu în Ploiești, ____________________, ______________, ____________________ și I__ D______ R___ domiciliat în București, ___________________________. A, _____________, _______________.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata pârâtă M_____ M______ personal, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Intimata pârâtă având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat în cauză.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.

Intimata pârâtă având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, a fost administrator pentru o lună doar în anul 2012, nu a avut nicio legătură cu ce s-a întâmplat acolo, sentința pronunțată la fond este legală și temeinică.

C U R T E A

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

În cadrul dosarului de insolventa lichidatorul _________________________ SRL, E________ C_________ SPRL, în contradictoriu cu pârâții M_____ M______ și I__ D______ R___ a solicitat instituirea răspunderii acestora pentru pasivul debitoarei, în temeiul art. 138 alin. 1 lit. a, e, d și f din Legea nr. 85/2006, pentru suma de 124.550 lei.

În motivarea cererii s-a arătat ca în data de 01.04.2013 s-a deschis procedura simplificată de insolvență împotriva debitorului, prin aceiași sentință s-a dispus dizolvarea societății și ridicarea dreptului de administrare, a fost numit lichidator judiciar E________ C_________ SPRL, care a notificat debitoarea pentru depunerea actelor prevăzute de art. 28 din lege, s-a prezentat la sediul lichidatorului judiciar domnul A_____ Zafiriadis asociat cu 5% în societatea debitoare care nu deține documentele contabile, în ceea ce privește cifra de afaceri, active imobilizate și stocuri analiza se bazează pe cifrele înregistrate în perioada 01.01.2010 – 31.12.2011, rezultă că a înregistrat valori negative la 2011, ceea ce înseamnă că datoriile societății sunt mai mari decât activele, iar din datele din bilanț se observă că societatea la 2011 nu deține stocuri și deține active imobilizate, mijloacele de transport au fost transferate doar pe baza de factură către alte societății sau abandonate, situația juridică nefiind clară.

S-a mai susținut că referitor la creanțele și datoriile în anul 2010, societatea avea creanțe în sumă de 48.067 lei și datorii în sumă de 321.278 lei iar în anul 2011 creanțe de 46.661 lei și datorii în sumă de 614.210 lei, în situația în care debitoarea în 2011 ar fi încasat toate creanțele nu ar fi putut acoperi datoriile, rezultatele financiare sunt reflectate de contul de profit și pierderi, din examinarea căruia se poate constata evoluția cheltuielilor în raport cu veniturile, rezultatul exercițiului la 31.12.2010 este o pierdere de 172.921 lei și la 31.12.2011 este o pierdere de 299.498 lei.

Reclamanta a învederat că dispozițiile art. 138 lit. d din Legea 85/2006 preved că simplu fapt că administratorul falitului nu a ținut contabilitatea conform legilor contabile, atrage răspunderea acestuia, deoarece nu există posibilitatea de a se analiza activul patrimonial, modul în care a fost gestionat acesta, dacă debitorul a respectat dispozițiile legale privind inventarierea bunurilor, dacă a efectuat transferuri patrimoniale și în ce condiții, precum și felul în care administratorul a folosit veniturile obținute.

Pârâta M_____ M______ prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii formulată de lichidatorul judiciar ca neîntemeiată, întrucât nu se face vinovată de săvârșirea nici uneia din faptele imputate,a fost numită administrator al debitorului de către acționarul majoritar al acestei societății S.C. PSV Company S.A. societate în insolvență, la data de 01.08.2012, în termen de 30 zile de la numirea sa ca administrator a întocmit un raport care reflecta starea societății la acea dată, pe care l-a predat acționarului majoritar împreună cu demisia sa din funcția de administrator, motivat de starea în care se afla societatea debitoare, solicitând să se ia toate măsurile pentru înlocuirea sa din funcția de administrator, pe întreaga perioadă de la data depunerii demisiei sale și până la ________________________ debitorului nu a desfășurat fapte de comerț și nu a desfășurat nicio activitate care să angajeze societatea din punct de vedere patrimonial.

Pe baza probatorilor cu înscrisuri prin sentința nr. 507 din 18.05.2015 Tribunalul Prahova,a respins acțiunea formulată ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a constatat că potrivit disp. art. 138 din legea insolvenței, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de conducere care au cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre faptele enumerate la literele a - g din textul legal, printre care și folosirea bunurilor persoanei juridice în interes personal sau al altei persoane (lit. a); deturnarea sau ascunderea unei părți din activul persoanei juridice ori mărirea în mod fictiv a pasivului acesteia (lit. e); ținerea unei contabilități fictive sau neținerea contabilității în conformitate cu legea (lit. d) precum și folosirea mijloacelor ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți (lit. f).

S-a reținut de tribunal că pârâtul I__ D______ R___ a deținut calitatea de administrator statutar al debitoarei in perioada ianuarie –iunie 2012, revocarea din funcție intervenind urmare demisiei, iar pârâta M_____ M______ a deținut calitatea de administrator statutar in perioada 18.07.xxxxxxxxxxxxx12 , calitate ce a încetat prin demisie înregistrata la registratura generala a asociatului majoritar _________________ sub nr.xxxxxx/31.08.2012, neînregistrarea actului unilateral de demisie la ORC îl lipsește de efectul publicității, dar nu și de conținut si consecințe juridice intre părți – administrator si societate .

Judecătorul sindic a observat că lichidatorul judiciar a analizat indicatori economici la nivelul anilor 2010-2011, constatând ca insolventa a apărut încă din anul 2010, când societatea înregistra datorii in valoare de 321.278 lei, deci oricum o perioada mult anterioara mandatelor celor doi pârați, la nivelul anului 2012 societatea nu figurează cu situații financiare declarate conform informațiilor de la ORC, insa reclamantul nu a menționat în ce măsura cei doi pârâți, pe durata mandatelor, au săvârșit faptele prevăzute de art. 138 din legea 85/2006, vinovăția acestora, legătura de cauzalitate si cat din pasivul neacoperit al debitoarei poate fi imputat acestora, iar din conținutul actelor de demisie a celor doi pârâți, reiese că aceștia au refuzat mandatul de administratori după constatarea declinului economic al societății, urmare lipsei infuziei de capital si de reacție a asociaților

În privința răspunderii instituite de art. 138 lit. d), prima instanță a reținut ca reclamanta s-a limitat la a susține că administratorii notificați, nu au predat actele contabile, nu s-a probat că pârâții ar fi ținut „o contabilitate fictivă” sau că „nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea”, în condițiile în care nici lichidatorul judiciar nu a putut intra în posesia tuturor documentelor contabile, pentru a putea verifica acest aspect, chiar dacă lipsa de colaborare din partea pârâților a îngreunat sarcina lichidatorului judiciar, de a identifica eventualele bunuri existente în patrimoniul debitoarei, nu s-a tăcut dovada că această conduită ar fi generat insolvența debitoarei.

Tribunalul a apreciat că nepredarea către lichidator a tuturor actelor prevăzute în art. 28 din Legea 85/2006 nu echivalează cu neținerea contabilității în conformitate cu legea, ci poate constitui -eventual - elementul material al infracțiunii prevăzute la art. 147 din Legea nr. 85/2006, in vigoare la data deschiderii procedurii insolventei, care se pedepsește cu amendă sau închisoare și nu cu atragerea răspunderii patrimoniale a subiectului activ pentru partea din pasivul debitorului rămasă neacoperită în urma lichidării, reclamantul nu a dovedit în concret nici un raport de cauzalitate între nepredarea actelor contabile de către pârâți și prejudiciu, lichidatorul judiciar a făcut doar supoziții, considerând că prin nepredarea actelor contabile pârâții sunt prezumați ca ar fi săvârșit si faptele prevăzute de art. 138 lit. a) ,e), si f) din Lg. 85/2006.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta E________ C_________ SPRL, în calitate de lichidator judiciar al _________________________ SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitându-se admiterea căii de atac promovate, modificarea hotărârii, iar pe fond obligarea pârâților la plata sumei de 124.550 lei reprezentând prejudiciu cert, lichid și exigibil - pasiv neacoperit.

În motivarea recursului s-a arătat că față de societatea debitoare _________________________ SRL s-a deschis procedura simplificată de insolvență, recurenta a fost numită lichidator judiciar, în perioada 1.01.2010 -31.xxxxxx cifrele înregistrează valori negative, ceea ce însemnă că datoriile societății sunt mai mari decât activele, în intervalul analizat societatea a desfășurat activitate, conform datelor din bilanț, din care se observă că debitoarea nu deține stocuri ci active imobilizate, mijloacele de transport fiind transferate doar pe bază de factură către alte societăți ori au fost abandonate, situația lor juridică nefiind clară, în anul 2010 creanțele au o valoare de 48 067,iar datoriile 321.278 lei , în anul 2011 creanțele sunt de xxxxx, iar datoriile de 614.210 lei, în situația în care ar fi fost încasate toate creanțele nu s-ar fi acoperit datoriile, între acestea existând un dezechilibru major, pierderea la 31.12.2010 este de 172 921 lei, iar la 31.12.2011 are o valoare de 299.498 lei .

S-a mai învederat instanței de recurentă că potrivit art. 138 lit. d din legea insolvenței, simplul fapt că administratorul falitului nu a ținut contabilitatea conform legilor contabile atrage răspunderea acestuia, o astfel de obligație fiind prevăzută de art. 73 alin.1 lit. c, art. 134 alin.2, art. 181 alin.1 și 2 din legea nr. 31/1990 și art. 11 alin. 4 din legea nr. 82/1991, neavând posibilitatea de a analiza activul patrimonial, modul în care a fost gestionat, respectarea dispozițiilor legale privind inventarierea bunurilor, efectuarea transferurilor patrimoniale și folosirea bunurilor obținute de administrator, fiind întrunite și condițiile stabilite de litere a ,e și f ale aceleiași norme legale.

Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a art. 304 și 3041 Cod pr.civilă, constată că recursul nu este fondat pentru considerentele ce succed :

Față de _________________________ SRL s-a derulat procedura simplificată de insolvență, deschisă de Tribunalul Prahova la 1.04.2013, prin sentința 664, la cererea creditoarei AFP Ploiești, fiind desemnat să o administreze lichidatorul judiciar Euroinsolv C_________ SPRL, care în îndeplinirea atribuțiilor legale ce îi incumbau, a notificat reprezentanții legali ai societății debitoare pentru depunerea actelor prevăzute de art. 28 din legea insolvenței, prezentându-se asociatul A____ Zafiriadi, ce deține 5% din capitalul social al societății și nu se află în posesia tuturor documentelor contabile,predând recurentei înscrisurile detaliate în procesul verbal din 29.07.2013, între care se regăsesc și facturi și înregistrări contabile din perioada mai 2012 - februarie 2013, precum și bilanțul contabil la 30.06.2012, ulterior fiind formulată cerere de atragere a răspunderii patrimoniale în conformitate cu prev. art. 138 lit.a, e, d și f din legea 85/2006, împotriva administratorilor M_____ M______ și I__ D______ R___.

Potrivit art. 138 din legea insolvenței, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului-persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de conducere care au cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre faptele enumerate la literele a - g din textul legal, printre care se regăsesc: ascunderea unei părți din activul persoanei juridice (lit. e), ținerea unei contabilități fictive, determinarea dispariției unor documente contabile sau neținerea contabilității în conformitate cu legea (lit. d), folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane ( lit a) , precum și folosirea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării plăților (lit f) fiind necesar a se face dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor răspunderii civile delictuale, respectiv comiterea uneia sau unora din faptele expres enumerate de acest text de lege, prejudicierea creditorilor, existența legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu, precum și vinovăția persoanelor pretins responsabile.

Săvârșirea uneia din faptele prevăzute de art. 138 din legea insolvenței nu este suficientă pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială reglementată de acest act normativ, impunându-se a se proba legătura de cauzalitate dintre starea de insolvență a societății debitoare și faptul că administratorii-pârâți nu au predat actele contabile către lichidatorul judiciar, aceasta fiind singura faptă ce a fost imputată în concret lui M_____ M______ și lui I__ D______ R___, celelalte descrise de literele a ,e, și f ale normei legale evocate mai sus fiind doar evidențiate la temeiul de drept al acțiunii deduse judecății.

Ce doi pârâți au deținut calitatea de administratori statutari ai _________________________ SRL pentru perioade scurte de timp , respectiv ianuarie –iunie 2012 pentru I__ D______ R___ al cărui mandat a fost revocat urmare demisiei, iar M_____ M______ a îndeplinit această funcție în intervalul 18.07.xxxxxxxxxxxxxx12, mandatul său încetând tot prin demisie, neexistând legătură de cauzalitate între fapta celor doi pârâți de a nu preda lichidatorului recurent actele contabile după deschiderea procedurii simplificate de insolvență ce s-a dispus la 1.04.2013 și starea de insolvență a societății debitoare, care a apărut însă din anul 2010, conform analizei indicatorilor economici realizată de ______________________________, pe baza datelor aflate pe site-ul Ministerului de Finanțe și a documentelor ce i-au fost predate de asociatul minoritar Zafiriadi A_____ Alexis, astfel că răspunderea intimaților nu poate fi stabilită în temeiul art. 138 alin. 1 lit. d din legea 85/2006.

Referitor la faptele descrise de art. 138 alin. 1 lit., a,e și f din legea insolvenței, Curtea constată că au fost indicate doar ca temei de drept atât în cererea de chemare în judecată cât și în calea de atac promovată, fără însă a se arăta în concret acțiunile/inacțiunile săvârșite de cei doi foști administratori statutari ai societății debitoare, care să configureze incidența acestor prevederi legale , situație în care nu se poate proceda la analiza îndepliniri condițiilor răspunderii speciale patrimoniale reglementată de legea insolvenței, ce impune întrunirea cumulativă a cerințelor acesteia , respectiv comiterea uneia sau mai multor fapte enumerate de textul de lege, prejudiciul cauzat creditorilor, legătura de cauzalitate dintre fiecare faptă și prejudiciu și vinovăția persoanelor pretins responsabile.

În condițiile în care nu se face dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor răspunderii civile delictuale speciale reglementate de art. 138 din legea insolvenței, iar în prezenta cauză reclamanta-recurentă nu a probat legătura de cauzalitate dintre pretinsa faptă de nepredare a documentelor contabile comisă de administratorii __________________________ SRL și cauzarea stării de insolvență a acestei societăți, ce s-a produs încă din anul 2010 când M_____ M______ și I__ D______ R___ nu au avut calitatea de administratori, în mod corect judecătorul-sindic a concluzionat că nu se impune angajarea răspunderii patrimoniale a celor doi intimați, în conformitate cu prevederile literei d a acestei norme legale, nepredarea documentelor contabile necreeînd prezumția că cei doi pârâți ar fi săvârșit și faptele descrise la literele a, e și f , ce nu au fost imputate în concret intimaților, legea 85/2006 ne instituind prezumții legale în materia răspunderii patrimoniale.

Motivul de recurs ce vizează faptul că societatea debitoare înregistra pierderi la nivelul anului 2010 în cuantum de 172.921 lei iar la 31.12.2011 pierderea însuma 299.498 lei, conform contului de profit și pierderi, în anul 2011 _________________________ SRL nu deținea stocuri ci active imobilizate, ceea ce atrage incidența art. 138 lit. d din legea 85/2006, administratorii falitului neținând contabilitatea conform legilor contabile, Curtea constată că cei doi administratori pârâți nu au colaborat și nu au predat practicianului în insolvență documentele contabile ale debitoarei, în sarcina lor poate fi reținută fapta descrisă de norma legală indicată în modalitatea de nepredarea documentelor contabile și nu de neținere a contabilității în conformitate cu legea ce nu putea rezulta decât după analiza acesteia și indicarea în concret a neconformității evidențelor contabile și neregularităților constatate, ceea ce nu s-a realizat de lichidatorul judiciar recurent, chiar dacă a avut la dispoziție parte din evidența contabilă a societății debitoare, care i-a fost predată de asociatul minoritar Zafiriadi Alexis A_____, nepredarea documentelor contabile fără dovedirea legăturii de cauzalitate dintre această omisiune și cauzarea stării de insolvență a societății debitoare nefiind suficientă pentru a se stabili răspunderea patrimonială specială în sarcina celor doi intimați pârâți.

Critica potrivit căreia obligația administratorilor de a ține evidența contabilă este reglementată de art. 73 alin.1 lit. c, art. 134 alin.2, art. 181 alin.1 și 2 din legea nr. 31/1990 și art. 11 alin.4 din legea nr. 82/1991, iar în lipsa documentelor contabile nu se poate analiza activul patrimonial, Curtea constată că este lipsit de relevanță, în condițiile în care recurenta-reclamantă nu a examinat documentele contabile ce i-au fost prezentate de asociatul minoritar, neevidențiind în concret care sunt obligațiile neaduse la îndeplinire de administratorii debitoarei, în sarcina cărora nu poate fi reținută decât ipoteza nepredării documentelor contabile, ce nu este suficientă, raportat la faptul că judecătorul-sindic a concluzionat că în cauză nu s-a făcut dovada existenței legăturii de cauzalitate dintre faptele ilicite pretins comise de administratorii societății debitoare și cauzarea stării de insolvență a _________________________ SRL, analizarea condițiilor răspunderii patrimoniale speciale limitându-se la această faptă, iar în lipsa probei pe raportul de cauzalitate nu se poate vorbi de răspundere în condițiile speciale prevăzute de legea nr. 85/2006.

Față de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că în cauză nu s-a făcut dovada existenței raportului de cauzalitate între pretinsele fapte descrise de art. 138 lit.a, d, e și f din legea insolvenței, fără îndeplinirea cumulativă a cerințelor răspunderii civile delictuale speciale reglementate de acest text de lege persoana pretins responsabilă nu poate fi obligată să acopere pasivul societății debitoare, reprezentat de creanțele înscrise în tabelul definitiv, sentința recurată nu este afectată de nelegalitate sau netemeinicie, recursul nu este fondat, urmând ca în conformitate cu art. 312 alin.1 Cod pr.civilă să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul E________ C_________ SPRL cu sediul în Ploiești, ________________________, _____________, ___________________ în calitate de lichidator judiciar pentru debitoarea __________________________ SRL, împotriva sentinței nr. 507 din 18.05.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații pârâții M_____ M______ cu domiciliu în Ploiești, ____________________, ______________, ____________________ și I__ D______ R___ domiciliat în București, ___________________________. A, _____________, _______________, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9 februarie 2016.

Președinte, Judecători

D_______ R_____ S_________ A______ F______ S________ M____

Grefier,

S___ V_______

Red.SM

Tehnored SV

5 ex./17.02.2016

d.f. XXXXXXXXXXXXXXX-Trib. Prahova,

j.f. I____ H______ B______

Operator date cu caracter personal

Număr notificare 3120/2006;