DOSAR NR. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 914/2012

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE XXXXXXXXX 2012

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREȘEDINTE V_______ P_____

JUDECĂTOR C____ Ș_________

JUDECĂTOR C______ P______

GREFIER V______ Z______

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de recurenții-creditori DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE N____ și de I____________ T_________ DE MUNCĂ N____, împotriva sentinței civile nr. 1291/F/14.12.2011 pronunțată de Tribunalul N____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din Legea nr.85/2006.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 8.05.2012, fiind consemnate în încheierea de ședință pronunțată la acea dată.

INSTANȚA

Asupra recursului de față;

Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:

P___ sentința civilă 1291/F/14.12.2011 s-a aprobat raportul final, s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului V____ N______ și a fost respinse cererile de atragere a răspunderii patrimoniale formulate de creditorii DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE N____, M_________ R____ și I____________ T_________ DE MUNCĂ N____ împotriva pârâtului V____ N______ pentru lipsa capacității de folosință a acestuia.

Au fost respinse ca nefondate, cererile de atragere a răspunderii patrimoniale formulate de creditorul M_________ R____ împotriva pârâtei V____ L____ și de creditorii DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE N____ și I____________ T_________ DE MUNCĂ N____ împotriva pârâților V____ L____ și T______ N. N_____

În temeiul art. 132 alin 2 Legea privind procedura insolvenței a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului _____________ R____, radierea debitorului din registrul comerțului și în temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței a descărcat pe lichidatorul judiciar GREVAL CONS SPRL, de orice îndatoriri și responsabilități. A dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice N____, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul N____, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

P_____ a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut următoarele:

Cu privire la lipsa capacității de folosință a pârâtului V____ St.N______ s-a reținut că în cursul anului 2000 acesta a decedat și a admis excepția lipsei capacității de folosință a acestuia și a respins respinge cererile formulate de cei trei creditori împotriva acestui pârât pentru lipsa capacității de folosință a acestuia.

Cu privire la pârâții T______ N_____ și V____ L____, din adresa emisă de Camera de Comerț și Industrie N____ în anul 2002 rezultă că _____________ a fost administrată de pârâtul T______ N_____, iar potrivit raportului prevăzut de art. 59 alin. 1 din Legea nr.85/2006, întocmit de expert contabil T_________ R_____, _____________ înființată la data de 02.05.1996, a fost administrată de pârâtul T______ N_____, cetățean italian.

Cu privire la cauzele și persoanele vinovate de starea de insolvență a debitorului, expertul contabil a concluzionat că pârâtul T______ N_____ a creditat temporar societatea și a recuperat creditele acordate în momentul în care societatea încasa venituri, lăsând pe creditori fără șansa de a-și recupera creanțele și astfel a dispus continuarea activității debitorului în interesul său; a încheiat cu parteneri străini contracte ce au fost în defavoarea societății întrucât nu a obținut venituri care să acopere integral și la timp cheltuielile și prin creditarea societății cu bani proprii și prin recuperarea sumelor de bani cu care a creditat societatea T______ N_____, fost administrator, a folosit mijloace ruinătoare pentru procurarea de fonduri, fiind incidente dispozițiile art.138 alin 1 lit. c și f din Legea 85/2006.

În completarea la raport, expertul contabil T_________ R_____ precizează că V____ N______ și V____ L____ au fost salariați ai debitorului, au desfășurat activități executive de supraveghere a activității, iar documentele decizionale ale societății nu au purtat semnătura acestora.

Având în vedere că, din cele ce preced rezultă că _____________ înființată în anul 1996, a fost administrată exclusiv de pârâtul T______ N_____, cât și împrejurarea că pârâta V____ L____ nu a săvârșit nici un act de decizie privitor la administrarea societății debitoare, a respins ca nefondate toate cererile de atragere a răspunderii patrimoniale formulate în contradictoriu cu aceasta.

Judecătorul sindic nu a reținut faptele prevăzute la art.138 alin 1 lit. d și c din Legea nr.85/2006 în sarcina pârâtului T______ N_____ deoarece din raportul prevăzut la art.59 alin. 1 din Legea nr.85/2006, nu rezultă că pârâtul nu a ținut contabilitatea societății în conformitate cu legea, că a ținut o contabilitate fictivă, ori că a făcut să dispară unele documente contabile.

P_____ fapta prevăzută la art.138 alin. 1 lit. c, așa cum a precizat și expertul la termenul din 23.03.2011 nu sunt acte care să dovedească în afară de orice dubiu că contractele încheiate cu partenerii din Italia au fost în scopul obținerii de profit în această țară.

Având în vedere aceasta cât și împrejurarea că până la _____________________ O.G. nr.38/2002, Legea nr.64/1995 nu obliga societățile aflate în dificultate financiară să solicite instanței deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, iar în cazul în speță procedura insolvenței s-a deschis la data de 17.10.2001, se apreciază că susținerile creditorilor Direcția G_______ a Finanțelor Publice N____ privind săvârșirea de către pârât a faptei prevăzută de art.138 alin 1 lit. c din Legea nr.85/2006 nu sunt fondate.

Nici fapta prevăzută la art.138 alin. 1 lit. f, nu a fost reținută în sarcina pârâtului T______ N_____, întrucât creditarea debitorului de către pârât și recuperarea de către acesta a sumelor de bani cu care a creditat societatea nu poate constitui fapta în discuție decât în cazul în care aceste credite ar fi generat dobânzi împovărătoare în sarcina debitorului, care ar fi întrecut nivelul dobânzilor practicate pe piața bancară.

Din raportul prevăzut la art.59 alin. 1 din Legea nr.85/2006 și completările la acest raport nu rezultă că pârâtul T______ N_____ și-a recuperat sumele de bani cu care a creditat societatea și peste acestea o sumă de bani, care să reprezinte accesorii aferente creditelor, ca să se poată concluziona că acesta a folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri în scopul întârzierii încetării de plăți.

Cu privire la cererea de închidere a procedurii insolvenței a constatat că la data de 13.01.2011, Lichidatorul Greval Cons SPRL desemnat să administreze procedura falimentului debitorului a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lichidării patrimoniului acestuia și distribuirii sumelor obținute din lichidarea averii debitorului, că s-a întocmit raportul de lichidare care cuprinde date privind: situația debitorului la data deschiderii procedurii, etapele desfășurate în cursul procedurii, bunurile din averea debitorului ce au fost lichidate, situația sumelor obținute din lichidarea bunurilor, situația sumelor obținute din încasarea creanțelor debitorului, cheltuielile de administrare a procedurii, stingerea parțială a pasivului debitorului, în temeiul art.132 alin 2 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului _____________.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs I____________ T_________ de Muncă N____ și Direcția G_______ Finanțelor Publice N____.

Recursurile sunt scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar conform art. 17 din Legea 146/1997.

Recurenții critică hotărârea judecătorului sindic sub următoarele aspecte:

I. Recursul Direcției Generale Finanțelor Publice N____:

Recurenta Direcția G_______ a Finanțelor Publice N____ arată că atât din raportul cauzal cât și din expertiza efectuată, rezultă că pârâții au dispus un interes personal continuarea unei activități care ducea persoana juridică la insolvență și au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura fonduri în scopul întârzierii plății, că foștii administratori au creditat temporar o activitate nerentabilă și-au recuperat sumele, lăsând creditorii fără șanse de a-și recupera creanțele. Că au fost încheiate contracte păgubitoare pentru societate, fapte care se încadrează în art. 138 lit.a),c),d) și f) din Legea nr. 85/2006.

II. Recurentul I____________ T_________ de Muncă N____ susține că prin expertiza efectuată s-a dovedit că fostul administrator T______ N_____ este vinovat de starea de insolvență a debitorului, că acesta se face vinovat deoarece nu a ținut corespunzător contabilitatea patrimoniului, au fost declarate eronat impozitele și taxele, are clienți neîncasați de 690.183 mii lei în 2004, s-a dispus în interes personal continuarea activității, a tolerat și creditat temporar o activitate nerentabilă, iar contractele cu partenerii externi au fost defavorabile societății, au fost folosite mijloace ruinătoare pentru procurarea de fonduri.

Curtea, verificând sentința recurată în limitele motivelor de recurs formulate și cu respectarea dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, constată nefondat recursul, judecătorul sindic reținând o situație de fapt în concordanță cu probele administrate și a făcut o corect aplicare a legii.

Răspunderea persoanelor care au cauzat starea de insolvență a debitorului este o răspundere delictuală specială care poate fi angajată exclusiv pentru faptele expres și limitativ enumerate de art. 138 din Legea 85/2006 și săvârșite în condițiile prevăzute de această normă legală.

În ceea ce privește fapta de folosire a bunurilor sau creditelor debitorului în folos propriu recurenții reproduc doar norma legală fără a preciza în ce constă această faptă și nu fac dovada bunurilor care au fost folosite în interes propriu și nici în ce a constat utilizarea în același folos al creditului social de care se bucură societatea debitoare. De altfel prin raportul de expertiză T_________ se precizează expres că pârâții nu au săvârșit o astfel de faptă (fila 116 vol. III).

În ceea ce privește fapta de a dispune în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit la încetarea de plăți, recurenții nu au dovedit în ce constă interesul personal al pârâților în continuarea activității debitorului. Chiar dacă ar fi dispus continuarea unei activități care să ducă societatea în stare de insolvență, această faptă, deși poate angaja eventual răspunderea penală pentru infracțiunea de bancrută, nu angajează răspunderea civilă specială decât dacă această continuare a activității a servit unui interes personal, interes a cărui existență trebuie dovedit de părți cu orice mijloc de probă permis de lege.

Este dovedit în cauză că intimatul T______ N_____ a finanțat activitatea societății. Aceasta formă de finanțare nu se poate circumscrie faptei de a procura mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți decât dacă se dovedește că finanțarea a impus condiții mai oneroase decât cele obișnuite unei finanțări uzuale în circuitul comercial. Or, în cauză nu s-a făcut dovada nici că pentru finanțare s-ar fi perceput dobânzi sau alte foloase care ar putea fi apreciate ca ruinătoare, caz în care ar fi fost incidente eventual și dispozițiile art. 138 lit. c) din Legea 85/2006 invocate de recurenți, s-au că finanțarea ar fi fost doar evidențiată în contabilitatea debitorului fără să fi fost realizată în fapt.

Ambii recurenți invocă neținerea unei contabilități conforme cu legea, însă din chiar raportul de expertiză rezultă că activitatea contabilă a fost condusă conform cu legea, iar erorile din contabilitate, deși sancționate administrativ nu au fost de natură a cauza ________________________ societății.

Recurenții invocă încheierea unor contracte care ar fi defavorizat societatea debitoare, această faptă, deși poate fi circumscrisă art. 138 lit. a) din Legea 85/2006, are la bază afirmația făcută de expertul contabil potrivit căreia nu are posibilitatea de a dovedi cu înscrisuri că au fost încheiate contracte dezavantajoase pentru debitor pentru ca pârâtul să obțină profit în țara de destinație, însă le consideră astfel bazându-se ,, pe practica acestor societăți cu capital străin”, speculație care nu poate fi acceptată într-o probă științifică așa cum ar trebui să fie o expertiză contabilă.

În ceea ce privește susținerea recurentului I.T.M N____ privind existența în bilanțul anului 2004 a unor creanțe ale debitorului în cuantum de xxxxxxxxxxx lei, instanța reține că procedura față de debitor s-a deschis la 17.10.2001, de la această dată urmărirea creanțelor fiind în sarcina practicianului în insolvență desemnat în cauză, recurentul nu a făcut dovada că a acestea ar fi fost încasate de intimați, ori că s-au prescris din vina acestora.

În concluzie, față de considerentele ce preced, instanța, în temeiul art. 312 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.

P_____ ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-creditori DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE N____ și I____________ T_________ DE MUNCĂ N____, împotriva sentinței civile nr. 1291/F/14.12.2011 pronunțată de Tribunalul N____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata-debitoare _____________, intimatul-creditor M_________ R____ și intimații-pârâți V____ L____ și T______ N_____.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 15.05.2012.

Red.s.M____ A________

Red.d.r.V.P.

Tehnored.V.Z./6.06.2012

Ex.2