Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1235/2013

Ședința publică de la 30 Octombrie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C________ A________

Judecător V______ C_________-S______

Judecător C______-A________ S_____

Grefier A__-M____ P________

Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurenta U____ D_____ în contradictoriu cu intimații C________ M____ și A____________ B_______ DE APA, împotriva deciziei civile nr. 377 din 28 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul având ca obiect validare poprire.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta, prin reprezentant convențional, mandatar B________ D______, intimatul C________ M____, personal, lipsă fiind intimata Administrația Bazinală de A__.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la al treilea termen de judecată; la data de 21.10.2013, prin serviciul registratură, intimatul C________ M____ a depus precizări în înscrisuri; la data de 23.10.2013, prin serviciul registratură, intimatul C________ M____ a depus cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.

Instanța pune în discuția părților cererea de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător formulată de intimatul C________ M____.

Recurenta, prin mandatar, arată că termenul pentru a se formula întâmpinare s-a consumat demult, astfel încât solicită să se respingă cererea intimatului, întrucât acesta trage de timp.

Având în vedere că intimatul C________ M____ a fost prezent în instanță de la primul termen de judecată, că a formulat un memoriu cu caracter de întâmpinare și că nu a solicitat niciodată amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, în condițiile în care a avut posibilitatea să solicite asta până la acest termen, instanța respinge cererea de amânare formulată de intimat.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra fondului cauzei.

Recurenta, prin mandatar, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, desființarea hotărârii pronunțate de Tribunalul Iași în apel, precum și să se rețină că cererea de validare a popririi este lovită de nulitate absolută.

Instanța de fond și cea e apel au validat o cerere de poprire în legătură cu un terț poprit al cărui salariat nu este recurenta U____ D_____. Recurenta este angajata Administrației Naționale Apele Române din 12.10.2010, și nu a terțului Poprit ABA Prut Bârlad.

Au fost încălcate prevederile art. 409 Cod procedură civilă, întrucât s-a supus executării mai mult decât se datora, iar recurenta de aproape 2 ani nu a mai încasat nici un salariu.

Împotriva recurentei s-a pornit o poprire cu validare în anul 2009, când aceasta era suspendată din funcția pe care o deținea la Administrația Națională Apele Române.

În perioada 29.03.2010 – 27.09.2011 nu a intervenit nici unul dintre cazurile de suspendare a executării pornită de C________ M____. Deși s-a scurs un an și șapte luni din acest moment, deci mai mult de 6 luni cât prevede art. 389 alin. 1 Cod procedură civilă, nu s-a mai făcut o nouă cerere.

U____ D_____ s-a judecat cu Statul Român, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat câștig de cauză. Instanțele care au judecat fondul și apelul au concluzionat că această hotărâre CEDO este inoperantă, deoarece nu se specifică faptul că hotărârea judecătorească și-a pierdut efectele și cu privire la cheltuielile de judecată.

Totodată solicită acordarea cheltuielilor de judecată și amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Intimatul C________ M____ precizează că recurenta nu are dreptate, pentru că el nu a greșit cu nimic. Solicită respingerea acestei pledoarii a mandatarului recurentei întrucât nu se confirmă tot ce a precizat și pentru că nu are dreptate.

Instanța, declarând dezbaterile încheiate, în baza art. 150 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față,

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Iași la data de 24.08.2012, creditorul C_________ M____ în contradictoriu cu debitoarea U____ D_____ și terțul poprit Administrația Bazinală de A__ cu sediul în Iași, solicită validarea popririi.

În motivarea în fapt a cererii se arată că în dosarul de executare nr. 123/2009 al Biroului Executorului Judecătoresc (B__) P_____ S_____ în baza titlului executor sentința civilă nr. 1285/12.09.2008 pronunțată de Judecătoria Iași s-a dispus înființarea popririi până la concurența sumei de 6439,29 lei. Se susține că terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile impuse de lege fiind îndeplinite condițiile pentru validarea popririi. În drept sunt invocate dispozițiile art. 460, art. 274 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, debitoarea susține că nu datorează creditorului suma pentru care s-a dispus executarea, inclusiv cheltuielile pentru această fază procesuală.

Prin întâmpinare, terțul poprit Administrația Bazinală de A__ Prut-Bârlad invocă excepția prematurității cererii de validare conform art. 460 alin. 1 coroborat cu art. 454 Cod procedură civilă. Se susține că nu a fost notificată cu privire la înființarea popririi asupra tuturor sumelor de bani ale debitoarei U____ D_____ până la concurența sumei de 6439,29 lei. Adresa de înființare a popririi nu i-a parvenit, fiind primită de o persoană a cărei semnătură este ilizibilă, a cărei date de identificare nu se regăsesc la angajații săi și personalul de pază.

Judecătoria Iași, prin sentința civilă nr. xxxxx din 25.10.2012 a respins excepția prematurității formulării cererii, iar pe fond a admis cererea formulării de creditorul C________ M____, în contradictoriu cu debitoarea U____ D_____ și cu terțul poprit Administrația Bazinală de A__ Iași și în consecință a validat poprirea înființată prin adresa nr. 123/2009 din 17.05.2012 de B.E.J. P_____ S_____ S________ în dosarul de executare nr. 123/2009, asupra tuturor sumelor de bani pe care debitoarea le primește de la terțul poprit, până la concurența sumei de 6.439,29 lei, constituită din suma de 5.665,35 lei – debit datorat conform titlului executoriu constituit de sentința civilă nr. 1285/2008 a Tribunalului Iași și suma de 773,94 lei - cheltuieli de executare. A obligat debitoarea și terțul poprit să plătească creditorului, în solidar, suma de 10,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța hotărârea, prima instanță a stabilit următoarea situație de fapt:

În urma cererii de executare silită formulată de către creditorul C________ M____ la data de 09.03.2009, executorul judecătoresc a comunicat terțului poprit Administrația Bazinală de A__ Iași, adresă de înființare a popririi asupra tuturor sumelor de bani ale debitoarei U____ D_____, până la concurența sumei de 6.439,29 lei, în baza titlului executoriu constituit de sentința civilă nr. 1285/12.09.2008 a Tribunalului Iași. Dovada de primire a adresei de înființare a popririi comunicată terțului poprit a fost semnată la data de 22.05.2012 de agentul de pază al terțului poprit P_______ G_______.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosar de către terțul poprit, agentul său de pază P_______ G_______ este angajatul său, iar, potrivit proceselor-verbale depuse la dosar, el a fost de serviciu în data de 22.05.2012, de la ora 07,00 dimineața și până la ora 19,00 seara, și apoi în data de 23.05.2012, de la ora 19,00 până a doua zi la ora 07,00 dimineața.

Pentru faptul că angajatul său nu a predat corespondența persoanei desemnate cu primirea corespondenței, terțul poprit are posibilitatea tragerii la răspundere a acestuia, însă, faptul că nu s-a înregistrat în registrul de corespondență al terțului poprit în perioada 21.05.2012 - 24.05.2012, adresa de înființare a popririi nu duce la concluzia directă că aceasta nu a fost primită de agentul său de pază.

Terțul poprit nu s-a înscris în fals împotriva semnăturii angajatului său și este posibil ca factorul poștal, din grabă, chiar dacă societatea avea program de lucru și ar fi avut posibilitatea să predea adresa de înființare a popririi persoanei însărcinate cu primirea corespondenței, să o predea agentului de pază și să-i treacă un număr fictiv al actului de identitate.

Având în vedere și dispozițiile art. 460 Cod procedură civilă, instanța respinge excepția prematurității formulării cererii, iar pe fond admite cererea și dispune validarea popririi ce face obiectul cererii de față.

În apelul declarat împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Iași, debitoarea formulează critici privind: încălcarea dreptului la apărarea la termenul din 18.10.2012, respingerea greșită a excepției prematurității cererii, terțului poprit și debitoarei nu li s-a comunicat notificarea, instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de suspendare formulată conform art. 244 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, executarea debitului trebuia să fie prescrisă conform art. 389, art. 405 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă.

Tribunalul Iași, Secția I civilă, prin decizia civilă nr. 377 din 28 iunie 2013 respinge apelul declarat de U____ D_____ și păstrează sentința.

În limita motivelor de apel cu care a fost învestit, tribunalul a constatat că dreptul la apărare nu a fost încălcat, prima instanță aplicând art. 156 Cod procedură civilă când a respins cererea de amânare a cauzei, nefiind dovedită imposibilitatea prezentării la dezbateri a mandatarului său, nu s-a cerut la 25.10.2012 când s-a judecat pricina termen pentru a se lua cunoștință de înscrisuri, pronunțarea fiind amânată.

Referitor la excepția prematurității s-a reținut că terțul poprit nu s-a înscris în fals, împotriva procesului-verbal de predare a adresei de poprire din data de 22.05.2012. Se arată în considerentele deciziei că prematuritatea trebuie analizată în raport de obligațiile terțului poprit impusă de art. 460 Cod procedură civilă, de a consemna în termen de 3 luni suma poprită sau să o plătească și nu de debitor. Termenul s-a împlinit anterior datei de 24.08.2012 a introducerii acțiunii, excepția fiind respinsă corect.

Suspendarea conform art. 244 Cod procedură civilă este lăsată la aprecierea judecătorului, executarea în altă cauză vizează un alt terț poprit. Faptul că instanța nu s-a pronunțat nu are efecte asupra debitoarei, câtă vreme cele două dosare nu priveau aceeași poprire înființată prin adresa din 17.05.2012, iar suspendarea pe temeiul de drept de la pct. 2 nu s-a solicitat.

Analizează tribunalul proba cu înscrisuri, măsurile dispuse în dosarul de executare pentru a se identifica domiciliul și bunurile debitoarei, care este terțul poprit, actualizarea creanței prin prisma art. 3 și art. 7 din Decretul nr. 167/1958 și art. 405 Cod procedură civilă, verificări finalizate la 25.04.2012.

Se reține că poprirea s-a înființat la data de 26.04.2012, executarea silită nu este prescrisă și nici nu s-a perimat. S-au efectuat demersuri pentru executare, iar debitoarea nu a indicat actul în raport de care o apreciază ca fiind perimată. Executorul judecătoresc a efectuat demersuri repetate pentru finalizarea executării silite.

În recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Iași, debitoarea U____ D_____ a încadrat motivele de recurs în art. 304 alin. 1 pct. 5 și art. 304 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă, formulând următoarele critici:

- prima instanță și tribunalul au validat o cerere de poprire în legătură cu un terț poprit al cărui salariat nu este debitoarea. Se invocă lipsa calității procesuale pasive a terțului poprit Administrația Bazinală de A__ Prut-Bârlad, în temeiul art. 156-166 Cod procedură civilă și art. 137, art. 57-59 Cod procedură civilă, hotărârile civile sunt nule (art. 105 Cod procedură civilă);

- recurenta citează art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și redă în expunerea și dezvoltarea motivelor de recurs soluțiile date în contestația la executare în care în calitate de terț poprit a avut-o Raiffeisen Bank și în care s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat (art. 1201 Cod civil) că s-au virat lui C________ M____ 2.399 RON din 5.516. Se precizează demersurile debitoarei și cererile formulate pentru întoarcerea executării silite, în alte dosare (nr. xxxxx/245/2013, nr. XXXXXXXXXXXXX) pe rolul Judecătoriei Iași, cu termen de judecată;

- dreptul de a cere executarea silită s-a perimat, nu a intervenit nici un caz de suspendare a executării, demersurile administrative nu sunt cele de continuare a executării silite (29.03.2010 – 27.09.2011), nu s-a făcut o altă cerere, fiind încălcat art. 389 alin. 1 Cod procedură civilă;

- condițiile impuse de art. 460 alin. 1 coroborate cu art. 54 Cod procedură civilă nu sunt îndeplinite, corespondența și somația de plată trebuiau comunicate ANAR București, ce are calitatea de terț poprit și a cărui salariată este recurenta, potrivit deciziei de încadrare;

- instanțele care au judecat fondul și apelul greșit au raționat că hotărârea CEDO din 06.04.2010 definitivă la 06.07.2010 este inoperantă, deoarece nu specifică și sentința nr. 1285/12.09.2008 nu ar fi fost anulată de CEDO. Se arată că statul român a fost găsit vinovat, recurenta a fost reintegrată cu toate drepturile avute anterior, astfel că măsurile abuzive și-au pierdut efectul, inclusiv hotărârea judecătorească cu privire la cheltuielile de judecată.

Analizând lucrările cauzei, Curtea constată că situația de fapt stabilită în considerentele sentinței păstrată în apel are corespondent în probele administrate.

Titlul executoriu îl constituie sentința civilă nr. 1285 din 12.09.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr. XXXXXXXXXXXX) definitivă prin Decizia Curții de Apel Iași nr. 44 din 20.01.2009, prin care reclamanta U____ D_____ a fost obligată să achite suma de 4.760 lei către Biroul de expertize tehnice și contabile judiciare de la Tribunalul Iași, în contul domnului expert C________ M____, obligația și respectiv executarea silită sun distincte de drepturile salariale cuvenite debitoarei în litigiul cu Administrația Națională Apele Române.

Se are în vedre că este o obligație stabilită în cursul procesului, de instanța de judecată, constând în plata onorariului de expert pe care nu și-a îndeplinit-o până la închiderea dezbaterilor.

La data de 09.03.2009, expertul contabil-creditor a solicitat executarea silită prin executorul judecătoresc. O primă executare silită prin poprire înființată prin adresa din 27.09.2011, terț poprit fiind Raiffeisen Bank SA, fiind indisponibilizată suma de 2.399 lei.

În cadrul contestației la executare formulată de U____ D_____, în dosarul nr. xxxxx/245/2011 în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2345/01.02.2012, s-a constatat că titlul executoriu este valabil și poate fi executat silit, că dreptul de a cere executarea silită nu s-a prescris, excepția fiind respinsă. Soluția de admitere a contestației la executare și anulare a popririi emisă în dosarul nr. 123/2009 a B__ P_____ S_____ s-a admis, fiind motivată pe faptul că s-au indisponibilizat ½ din venituri.

La data de 25.04.2012, se comunică B__ datele personale ale debitoarei de Casa Județeană de Pensii Iași din care rezultă calitatea de salariat la Administrația Bazinală de A__, cu sediul în Iași, _______________________. 10; nu figurează cu drepturi la pensie în plată.

Prin cererea din 26.04.2012, creditorul a solicitat continuarea executării silite.

În conformitate cu art. 6 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, act normativ sub imperiul căruia a început executarea silită, dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executoriu se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani. Calcularea termenului are loc conform art. 7 alin. 1, în speță de la data când s-a născut dreptul de a cere executarea silită, drept care se întrerupe conform art. 16 alin. 1 lit. c din Decretul nr. 167/1958 printr-un act începător de executare. Efectele întreruperii prescripției sunt stabilite prin art. 17, curge o nouă prescripție, ce în cazul executării nu curge până la îndeplinirea ultimului act de executare.

În cadrul procesual redat, Curtea constată, pe baza probatoriului administrat în dosarul de executare și prin înscrisuri în instanța de judecată, că dispozițiile legale citate nu au fost încălcate în fazele procesuale anterioare când s-a reținut prin hotărâre judecătorească că dreptul de a cere executarea silită nu s-a prescris.

Demersurile executorului judecătoresc în identificarea debitorului și a bunurilor sale ce pot fi executare silit între care și drepturile salariale sunt periodice, fiind efectuate toate verificările ce s-au impus de soluțiile date în procesele pe rol, în care au fost părți, a comunicărilor autorităților și instituțiilor cu competențe în evidența persoanelor și a bunurilor.

Conform art. 389 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865, dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei.

În speță, perimarea s-a invocat ca mijloc de apărare și nu pe calea cererii de desființare.

Efectul perimării cererii de executare nu stinge însă și debitul, deoarece art. 389 alin. 3 Cod procedură civilă prevede: „Dacă se face o nouă cerere de executare, se va face mai întâi o nouă somație, la care nu se va alătura titlul ce se execută.”

În speță, părțile se găsesc în situația în care ulterior pronunțării sentinței civile nr. 2345/2012 a Judecătoriei Iași, creditorul a formulat o nouă cerere de executare. Totodată s-a emis somația/adresa de înființare a popririi către persoana juridică cu care debitoarea se află în raporturi de muncă, care conform art. 452 alin. 1 îi datorează sume de bani, dobândind calitatea de terț poprit – Administrația Bazinală de A__ Prut-Bârlad.

În consecință, excepția perimării nu a afectat dreptul creditorului de a stărui în executarea silită, așa cum a și procedat, cererea fiind formulată la 26.04.2012, înlăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.

Calitatea procesuală pasivă de terț poprit revine persoanei juridice ce datorează sume de bani debitoarei. Nu are relevanță la data înființării popririi unitatea, locul de muncă și funcția în care a fost reintegrată debitoarea urmare a conflictului de muncă soluționat irevocabil prin hotărâre judecătorească, ci ordonatorul de credite ce îi face plata în anul 2012.

De altfel, terțul poprit, în primă instanță prin întâmpinare, nu a invocat lipsa calității procesuale pasive, ci doar a prematurității cererii.

Dovada de primire și procesul-verbal de predare a adresei de poprire, a titlului executoriu și procesului-verbal privind cheltuielile de executare din 22.05.2012 în Iași, _______________________. 10, jud. Iași la sediul Administrației Bazinale de A__, fac dovada până la înscrierea în fals a celor atestate privind predarea corespondenței sub semnătură, așa cum a reținut și tribunalul dispozițiile art. 454 alin. 1 Cod procedură civilă nu s-au încălcat, debitoarea și terțul poprit fiind înștiințați în forma impusă de lege.

În consecință, momentul de la care se calculează termenul de 3 luni prevăzut de art. 460 alin. 1 în care terțul trebuie să-și îndeplinească obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popriri a fost corect stabilit prin raportare la data comunicării ce este certă. Hotărârile cuprind considerentele în fapt pentru care s-au înlăturat apărările părților sub acest aspect, ce nu se impun a fi reluate. Analiza și interpretarea probelor este și o chestiune de temeinicie ce nu poate constitui motiv de recurs, cale extraordinară de atac.

În consecință,criticile pentru care s-a invocat nulitatea hotărârilor sub acest aspect nu sunt întemeiate.

Pe de altă parte, pentru prima dată în calea de atac a recursului se formulează această critică, deși nu a constituit apărare în primă instanță și nici în apel, ceea ce nu este posibil (art. 316, art. 294 Cod procedură civilă).

Susținerea recurentei că hotărârea pronunțată în cazul U____ v. România din 6 aprilie 2010 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care statul româna a fost găsit vinovat și a fost reintegrată în toate drepturile avute anterior, iar hotărârea cu privire la cheltuielile de judecată – titlul executoriu – și-a pierdut efectul, nu este întemeiată.

Așa cum s-a reținut, obligația de plată a onorariului de expert pentru care s-a emis titlul executoriu are alt izvor decât raportul de muncă. Fiind o hotărâre judecătorească titlul poate fi desființat doar prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, ceea ce în această fază procesuală a executării nu mai este posibil. Efectele sale pot înceta prin efectuarea plății sau în altă modalitate prevăzută de lege pentru actele de executare și nu ca urmare a soluționării unei cereri la CEDO, pe cale incidentă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de U____ D_____ împotriva deciziei civile nr. 377/28.06.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 30 Octombrie 2013.

Președinte, C________ A________	Judecător, V______ C_________-S______	Judecător, C______-A________ S_____
	Grefier, A__-M____ P________

Redactat: C.S.V.

Tehnoredactat: P.A.M.

2 exemplare/19.11.2013

Tribunalul Iași: C_______ M______

M___ M______