Cod operator: 3171

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică din data de 14 Aprilie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE Z______ L___ F_____ M_____

GREFIER Z__________ N______

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5061/2015

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent T______ I__ O_____ și pe intimat O.C.P.I. IAȘI, intimat D.G.R.F.P. IAȘI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, intimat B.R.D.-G.S.G. IAȘI, intimat B.E.J. C______ R_____ C______, intimat M_________ M_____ I___, intimat M_________ ANIȘOARA, având ca obiect sechestru asigurător.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 07.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, când:

INSTANȚA,

Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:

I. Susținerile părților

1. Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe la 25.09.2014, cu numărul mai sus menționat (în antet), reclamantul T______ I__ O_____ a solicitat un acord privind radierea sechestrului asigurător ce a fost emis de Judecătoria Iași în dosarul penal nr.xxxxx/245/2012 la solicitarea părții civile ANAF, împotriva averii imobiliare a inculpatului M_________ M_____ I___, notat în cartea funciară nr.xxxxxx-C1-U6 a localității Iași, privind imobilul apartament nr.12, situat în Iași, _________________, __________________, etaj 3, jud.Iași.

În motivare, a arătat următoarele:

În urma licitației publice organizate de B__ C______ C______ R_____, în baza titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr.474, contractul de garanție reală și contractul de ipotecă nr.231/2010, la stăruința creditorului S.C. Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale S.A., a fost declarat adjudecatarul apartamentului menționat, asupra căruia fusese instituit sechestru prin hotărârea nr.395/2013 a Judecătoriei Iași.

După înscrierea provizorie a dreptului de proprietate dobândit prin adjudecare în favoarea lui și a soției sale, a solicitat O___ Iași, în baza încheierii nr.715/18.09.2014 emise de B__ C______ C______ R_____, conform dispozițiilor art.856 C.pr.civ., întabularea definitivă a imobilului în cartea funciară a municipiului Iași.

În urma acestui demers, O___ Iași i-a solicitat printr-o notă de completare următoarele: “având în vedere faptul că imobilul este grevat de sechestru asigurător până la concurența sumei de xxxxx lei (conform încheierii din dosarul nr.xxxxx/2013 a O___), în favoarea Judecătoriei Iași, în baza dispozitivului sentinței penale din 08.02.2013 a Judecătoriei Iași în dosarul cu nr.xxxxx/245/2012, pentru notarea înscrierii definitive a dreptului de proprietate, vă rugăm să depuneți în original sau copie conformă cu originalul (emisă de instanță) acord privind radierea sechestrului asigurător, emis de instituția care a fispus înscrierea măsurii asigurătorii (în speță, Judecătoria Iași în dosarul cu nr.xxxxx/245/2012)”.

Această cerere intră în contradicție cu dispozițiile civile statuate de legiuitor prin art.856 din Noul C.pr.civ..

Mai mult decât atât, organul de executare a adus la cunoștința creditorului ANAF Iași, înainte de a trece la executare, faptul că urmează a vinde imobilul supus sechestrului penal, cerând chiar acordul acestuia în vederea susținerii vânzării imobiliare. Această instituție a răspuns prin adresa nr.xxxxx/04.02.2014, informând că admit autorizarea executorului judecătoresc de a proceda la vânzarea imobilului respectiv (conform încheierii de încuviințare a executării silite emise de Judecătoria Iași în dosarul nr.xxxxx/245/2013 din 02.07.2013). Totodată, în temeiul dispozițiilor art.563, 564 C.pr.civ., a solicitat înscrierea creanței sale de 890 lei în tabloul de creanțe al creditorilor, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, respectiv virarea sumei în contul său”.

Prin urmare, se subînțelege că a fost stins debitul pentru care a fost instituit sechestrul penal.

În drept, a invocat art.169 și urm. din Vechiul Cod Penal, coroborat cu art.856 Noul C.pr.civ..

În susținerea celor arătate, a propus proba cu înscrisuri, anexând: cererea emisă de B__ C______ C______ R_____ de autorizare a vânzării imobilului (f.6), adresa nr.xxxxx/04.02.2014 emisă de D.R.G.F.P. Iași cuprinzând “cerere de înscriere în tabloul de creanțe al creditorilor” în dosarul de executare nr.715/2013 aflat pe rolul B__ C______ C______ R_____ (f.7), act de adjudecare din 30.07.2014 întocmit de B__ C______ C______ R_____ în dosarul de executare nr.715/2013 (f.8-9), încheierea nr.715/18.09.2014 emisă de B__ C______ C______ R_____ (f.10-11), încheierea nr.xxxxx/04.08.2014 emisă de O___ Iași (f.12), extras de carte funciară nr.xxxxx/04.08.2014 emis de O___ Iași (f.13-15).

1’. La solcitarea instanței, reclamantul și-a precizat cererea în data de 03.10.2014 (f.18 și urm.), arătând că formulează o contestație privind radierea sechestrului penal emis de Judecătoria Iași în dosarul penal nr.xxxxx/245/2012, precum și faptul că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâții ANAF Iași (în fapt Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași), M_________ M_____ I___ și M_________ Anișoara, S.C. Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale S.A., B.E.J. C______ R_____ C______ și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași.

În motivare, a arătat aceleași aspecte ca în cererea introductivă și a anexat aceleași înscrisuri.

La 17.03.2014, a făcut unele precizări privind probatoriul (f.107), iar la ultimul termen a mai depus o ________ înscrisuri noi.

2. Pârâtul B.E.J. C______ R_____ C______ a depus întâmpinare la 18.11.2015 (f.47), prin a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce îl privește, indicând dispozițiile art.643, art.644 C.pr.civ. și art.60 alin.1 și art.61 din legea 188/2000.

A anexat o ________ înscrisuri suplimentare, și anume adresa din 08.10.2014 a B__ (f.48), proiect de distribuire a sumelor de bani obținute din vânzarea bunurilor imobile (f.50-53).

3. Pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a depus întâmpinare la 27.11.2015 (f.78), prin a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că atât existența sechestrului asigurător instituit în procesul penal, cât și a sechestrului instituit în temeiul C.pr.fisc., implică indisponibilizarea bunului imobil la inițiativa directă, respectiv indirectă a creditorului AJFP Iași, neputându-se pune problema renunțării la acest beneficiu atât timp cât nu a fost recuperat debitul.

În drept, a invocat prevederile art.141, art.172 C.pr.fisc..

4. Pârâta S.C. Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale S.A. a depus întâmpinare la 09.03.2015 (f.93), prin care a solicitat admiterea acțiunii reclamantului, achiesând la argumentul potrivit căruia sechestrul nu mai este justificat în condițiile în care D.R.G.F.P. Iași și-a exprimat acordul în scris la vânzarea bunului și adăugând următoarele:

O___ Iași a interpretat greșit situația de fapt, considerând că Judecătoria Iași ar fi beneficiarul sechestrului, în condițiile în care aceasta doar a dat o soluție de instituire a măsurii.

Și în ipoteza lipsei acelui acord, tot se putea trece la vânzarea silită, având în vedere că dreptul său de creditoare era garantat cu ipotecă înscrisă în cartea funciară înaintea sechestrului. Totodată, măsura respectivă nu putea să impiedice valorificarea bunului și adjudecarea sa liberă de orice sarcini, după cum nu împiedică nici înscrierea bunului adjudecatarului în cartea funciară.

5. Ceilalți pârâți nu au depus întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță pentru a formula apărări, deși au fost legal citați.

O.C.P.I. Iași a depus o precizare prin care a pretins că nu i-ar fi fost comunicate cererea introductivă și înscrisurile anexate acesteia, deși dovezile de comunicare de la dosar dovedeau contrariul.

II. Aspecte procesuale

Cererea a fost legal timbrată.

O___ Iași a depus la dosarul cauzei înainte de ultimul termen dosarele nr.xxxxx/22.08.2013, nr.xxxxx/2013 și xxxxx/2013 și adresa nr.xxxxx/22.08.2013.

Prin încheierea de la ultimul termen, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile de la dosar.

III. Situația de fapt

În urma licitației publice organizate de B.E.J. C______ C______ R_____ în dosarul de executare nr.715/2013, în baza titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr.474, contractul de garanție reală și contractul de ipotecă nr.231/2010, la stăruința creditorului S.C. Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale S.A., reclamantul T______ I__ O_____ a fost declarat adjudecatarul apartamentului situat în Iași, _________________, __________________, etaj 3, _______________.

Subsecvent, a fost emis în favoarea reclamantului (și implicit a soției sale) actul de adjudecare din 30.07.2014 (f.8-9) în același dosar de executare.

Anterior vânzării, organul de executare a adus la cunoștința creditorului ANAF Iași faptul că urmează a vinde imobilul respectiv, care figura în cartea funciară ca fiind supus unui sechestrului penal, instituit prin hotărârea nr.395/2013 a Judecătoriei Iași, cerând chiar acordul acestuia în vederea susținerii vânzării imobiliare (f.6).

Situația premisă (înscrierea sechestrului) reieșea din extrasul de carte funciară nr.xxxxx/04.08.2014 emis de O.C.P.I. Iași (f.13-15), fiind consecința înscrierii operate prin încheierea nr.xxxxx/14.02.2013 emisă de O___ Iași.

D.R.G.F.P. Iași a răspuns prin adresa nr.xxxxx/04.02.2014 (f.7), informând că admite autorizarea executorului judecătoresc de a proceda la vânzarea imobilului respectiv (conform încheierii de încuviințare a executării silite emise de Judecătoria Iași în dosarul nr.xxxxx/245/2013 din 02.07.2013). Totodată, în temeiul dispozițiilor art.563, 564 C.pr.civ., a solicitat înscrierea creanței sale de 890 lei în tabloul de creanțe al creditorilor, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, respectiv virarea sumei în contul său”.

Conform proiectului de distribuire a sumelor de bani obținute din vânzarea bunurilor imobile emis la 03.11.2014 de B.E.J. C______ C______ R_____ în dosarul de executare nr.715/2013 (f.50-53), în baza adresei respective, suma de 11.000 lei, reprezentând valoarea sechestrului instituit asupra imobilului vândut urma să fie virată în contul D.R.G.F.P. Iași, conform sentinței penale nr.395/08.02.2013, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr.xxxxx/245/2012.

Prin încheierea nr.715/18.09.2014 emisă de B.E.J. C______ C______ R_____ (f.10-11), acesta a dispus întabularea în cartea funciară a imobilului adjudecat, dreptul fiind înscris provizoriu prin încheierea nr.xxxxx/04.08.2014 emisă de O___ Iași (f.12).

În urma acestui demers, O___ Iași i-a solicitat printr-o notă de completare (f.15) următoarele: “având în vedere faptul că imobilul este grevat de sechestru asigurător până la concurența sumei de xxxxx lei (conform încheierii din dosarul nr.xxxxx/2013 a O___), în favoarea Judecătoriei Iași, în baza dispozitivului sentinței penale din 08.02.2013 a Judecătoriei Iași în dosarul cu nr.xxxxx/245/2012, pentru notarea înscrierii definitive a dreptului de proprietate, vă rugăm să depuneți în original sau copie conformă cu originalul (emisă de instanță) acord privind radierea sechestrului asigurător, emis de instituția care a fispus înscrierea măsurii asigurătorii (în speță, Judecătoria Iași în dosarul cu nr.xxxxx/245/2012)”.

IV. Analiza excepțiilor

Calitatea procesuală este o condiție de exercitare a acțiunii civile, în conformitate cu art.32 alin.1 lit.b din C.pr.civ.. Potrivit art.36, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

În fine, art.40 prevede că în cazul lipsei calității procesuale [...], instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate [...].

Deși denumită diferit inițial și prin precizările ulterioare, prezenta acțiune este, în esență, una în rectificarea înscrierilor în cartea funciară a imobilului adjudecat de reclamant, ea vizând în cele din urmă nu ridicarea sechestrului asigurător, ci radierea mențiunii privind instituirea sechestrului, chiar dacă scopul avut în vedere de reclamant este, în esență, obținerea înscrierii definitive a dreptului de proprietate dobândit prin adjudecare și este discutabil dacă nu ar fi avut la îndemână și calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară prin care i-a fost respinsă cererea (un argument împotriva acestei idei ar fi faptul că nu a fost depusă la dosarul cauzei o astfel de încheiere, ci doar o notă de informare a O.C.P.I. Iași).

În aceste condiții, nu apare ca justificată chemarea în judecată a pârâților B.E.J. C______ R_____ C______ și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași.

Pe de o parte, executorii judecătorești sunt învestiți, în temeiul legii 188/2000 să îndeplinească un serviciu de interes public și ca atare, nu pot avea calitatea de parte, într-un raport juridic în care relațiile s-au stabilit între creditor și debitor. Acesta nu realizează actele de executare în considerarea unui interes personal, ci acționează ca instituție special abilitată în temeiul legii cadru, anterior citate. Recunoașterea dreptului sau interesului dedus judecății nu poate fi opusă biroului executorilor judecătorești. Instanța, pe calea contestației la executare nu poate fi învestită, decât să verifice legalitatea sau/și temeinicia actelor de executare realizate în cadrul procedurii propriu-zise instrumentate de către executorul judecătoresc.

Pentru aceste motive, executorii judecătorești nu au calitate procesuală nici măcar în cadrul contestațiilor la executare (cu excepția celor în care se contestă tocmai refuzul lor de a întocmi un act de executare silită). Cu atât mai puțin apare ca justificată introducerea lor în prezenta cauză, în condițiile în care se urmărește radierea unui sechestru asigurător penal din cartea funciară a adjudecatarului.

În ceea ce privește calitatea Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, considerentele deciziei Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXII (72) din 15 octombrie 2007 își găsesc pe deplin aplicarea și în speță, chiar dacă prezenta acțiune nu este o plângere împotriva încheierii de carte funciară. După cum sublinia instanța supremă în cazul acelor litigii, nici rectificările de carte funciară nu trebuie să stabilească existența sau inexistența unui drept al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ci doar legalitatea si temeinicia înscrierii.

Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților B.E.J. C______ R_____ C______ și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, urmând să respingă acțiunea în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind introdusă în contradictoriu cu persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Hotărârea urmează astfel a fi pronunțată doar în contradictoriu cu beneficiarul înscrierii privind sechestrul, respectiv cu celelalte persoane care au avut un drept înscris în cartea funciară a imobilului respectiv, fie dacă numai pentru considerente de opozabilitate pentru acestea din urmă.

IV. Analiza fondului

Conform art.907 din Noul Cod Civil, când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.

Potrivit art.908 alin.1 pct.1, “orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui”. A___.2 al acestuia stabilește că “rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.”, iar alin.4 că “acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul.”.

Prezenta acțiune are ca specific faptul că nu a fost precedată de o acțiune de fond, prin care să se fi solicitat ridicarea sechestrului penal instituit asupra averii fostului proprietar al bunului, dar trebuie subliniat că reclamantul nici nu ar fi avut calitate procesuală actică într-o astfel de acțiune deoarece nu a fost persoana față de care a fost instituită măsura. Ori, chiar dacă s-ar admite că poate avea calitate, o astfel de acțiune ar putea fi respinsă ca neîntemeiată pe considerentul că nu a fost încă stinsă creanța care a stat la baza înscrierii inițiale. Faptul că o acțiune de fond nu este obligatorie în toate situațiile rezultă și din formularea ultimului text precitat și în special din folosirea sintagmei “când este cazul”.

Chiar dacă este adevărat că, de regulă, sechestrul este opozabil oricărui dobânditor subsecvent al bunului, temeinicia solicitării de radiere a acestuia rezultă din specificul dreptului de proprietate dobândit prin adjudecare în faza de executare silită.

Astfel, conform art.774 C.pr.civ. (având nota marginală “efectele adjudecării”), prin adjudecare, cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se strămută de drept asupra prețului plătit, în afară de cazul în care adjudecatarul ar fi de acord să fie menținute sau vânzarea s-a făcut în condițiile art. 768 alin. (6).

Acest din urmă text prevede că “dacă bunul este grevat de vreun drept real de folosință, dobândit ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigările vor începe de la prețul cel mai mare oferit sau, în lipsă, de la cel fixat în publicație, diminuat cu valoarea acestor drepturi socotită potrivit art.757 alin.2”.

Or, din actul de adjudecare nu reiese că vânzarea s-ar fi făcut în acele condiții, ceea ce înseamnă că bunul a fost dobândit de adjudecatar “liber de orice sarcini”, ceea ce înseamnă că apare ca nejustificată înscrierea în continuare în cartea funciară a unui sechestru instituit anterior adjudecării.

De altfe, reclamantul nici măcar nu a invocat aceste argumente, ele fiind învederate instanței doar de pârâta S.C. Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale S.A., în cuprinsul întâmpinării. Susținerea acestuia a fost că înscrierea sechestrului nu este justificată deoarece creditoril beneficiar al acestei măsuri și-a dat acordul la vânzarea silită și a participat apoi la distribuirea prețului, ceea ce s-a dovedit a fi adevărat, creditoarea D.R.G.F.P. Iași primind suma de 11.000 lei în urma executării silite. La acest aspect s-ar putea obiecta că sechestrul fusese instituit până la concurența sumei de xxxxx lei, deci a unei sume mai mari decât cea efectiv obținută de creditor.

Dacă acest acord era sau nu necesar ori dacă existența sechestrului putea sau nu să împiedice executarea silită imobiliară, în condițiile în care aceasta era solicitată de un creditor cu o creanță garantată cu ipotecă înscrisă în cartea funciară înaintea sechestrului, sunt chestiuni care depășesc limitele în care a fost sesizată instanța și, totodată, aspecte asupra căreia nu este necesar ca aceasta să se pronunțe nici măcar incidental.

Cert este că dispozițiile art.774 C.pr.civ. nu lasă loc de interpretare, stabilind clar că titularul sechestrului de orice fel își poate valorifica această măsură exclusiv în cadrul și cu prilejul vânzării silite a bunului, dacă acesta face obiectul unei astfel de proceduri, în sensul în care sarcina “se strămută de drept asupra prețului plătit”. Efectul acestei “strămutări” este chiar îndestularea creditorului din prețul bunului asupra căruia obținuse instituirea sechestrului.

De altfel, chiar dacă bunul s-ar fi vândut la solicitarea creditoarei D.R.G.F.P. Iași, aceasta nu putea obține mai mult decât prețul la care s-a vândut bunul scos la licitație. Alternativa ar fi să se considere că un astfel de creditor poate obține prețul din prima vânzare la licitație, apoi să mențină sechestrul asupra bunului și împotriva adjudecatarului (în măsura în care creanța sa nu ar fi fost acoperită după prima vânzare, evident), urmând să treacă apoi din nou la executare silită în contradictoriu cu acesta și să obțină din nou prețul vânzării la următoarea licitație ș.a.m.d.. Or, este evident nu aceasta este esența măsurii sechestrului asigurător, ea putând fi valorificată o singură dată, în contextul pe care îl presupune prima vânzare silită, chiar dacă aceasta ar putea să nu aibă nicio finalitate pozitivă pentru creditor, din cauza concursului cu alți creditori preferabili (cum a fost parțial cazul în speță) sau din cauză că prețul obținul este foarte mic.

Prin urmare, apare ca nejustificată menținerea sechestrului asigurător în cartea funciară a imobilului adjudecat de reclamant în cadrul executării silite.

Subsecvent, instanța va admite cererea sa și va dispune radierea din cuprinsul cărții funciare aferente imobilului situat în Iași, _________________, __________________, etaj 3, _______________ a sechestrului asigurător “până la concurența sumei de xxxxx lei”, înscris în baza sentinței penale nr.395/08.02.2013 a Judecătoriei Iași, pronunțate în dosarul nr.xxxxx/245/2012, în favoarea pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași (atunci Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților B.E.J. C______ R_____ C______ și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași și respinge acțiunea în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind introdusă în contradictoriu cu persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Admite cererea formulată de reclamantul T______ I__ O_____ în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, M_________ M_____ I___ și M_________ Anișoara, S.C. Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale S.A..

Dispune radierea din cuprinsul cărții funciare aferente imobilului situat în Iași, _________________, __________________, etaj 3, _______________ a sechestrului asigurător “până la concurența sumei de xxxxx lei”, înscris în baza sentinței penale nr.395/08.02.2013 a Judecătoriei Iași, pronunțate în dosarul nr.xxxxx/245/2012, în favoarea pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași (atunci Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași).

Cu apel la Tribunalul Iași (care se depune la Judecătoria Iași), în 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14.04.2015.

Președinte Grefier

Z.L.F.M. N.Z.

Red/ Tehnored Z.L.F.M.

9 ex./10.06.2015 (un exemplar către O___ Iași)