Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 8

Ședința publică de la 07 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE I____ M______ L____

Grefier A_____ T______

Ministerul Public, P________ de pe lângă Tribunalul Argeș este reprezentat prin procuror E_______ C________.

S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația formulată de inculpata G______ L____, fiica lui G_______ și M____, născută la 14.10.1979, în Curtea de Argeș, jud. Argeș, domiciliată în Pitești, _____________________, jud. Argeș, CNP xxxxxxxxxxxxx, în prezent aflată în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 30 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXX14.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatoarea - inculpată G______ L____ în stare de arest și asistată de avocat ales P______ D__ cu împuternicire avocațială aflată la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

S-a procedat la înregistrarea audio a cauzei cu mijloace tehnice, potrivit art. 369 Cod procedură penală.

Contestatoarea G______ L____ arată că nu dorește să dea o nouă declarație în cauză și își menține declarația dată la instanța de fond.

Apărătorul contestatoarei și reprezentanta Parchetului precizează pe rând că nu mai au alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul asupra contestației.

Tribunalul în raport de această împrejurare, constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.

Apărătorul contestatoarei solicită admiterea contestației, desființarea încheierii de ședință din 30 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX14 și pe fond admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu formulată de inculpata G______ L____

Potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

Dintre cele 4 scopuri prevăzute la art. 202 Cod procedură penală - dacă există probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată orei al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, singurul scop care este de atins este asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal. Arată că cele 4 scopuri se găsesc la art. 223 din Codul de procedură penală la arestarea preventivă .

Solicită să se aibă în vedere că inculpata are 4 copii, că unul are grad de handicap și nu înțelege de ce mama sa nu este lângă el. Precizează că până la pronunțarea condamnării inculpata poate sta lângă copii care n-au nicio vină , că inculpata atât știa să facă, iar cei care au apelat la ea au apelat din considerente lipsite de morală, având în vedere că partea vătămată a avut inițiativa și s-a dus peste inculpată, urmărind un scop imoral, acela de a desparte un bărbat cu care trăia în concubinaj de familie și copii și i-a cerut ca în situația în care nu reușește să facă acest lucru să-i facă vrăji acelui bărbat să moară. Referitor la faptul că inculpata a șantajat-o pe partea vătămată, amenințând-o că va publica fotografii compromițătoare, arată că aceasta n-ar fi făcut acest lucru și că totul s-a întâmplat fiind vorba de obișnuință, aceasta fiind etnia ei.

Solicită să se aibă în vedere faptul că inculpata este arestată de aproximativ 4 luni de zile, a recunoscut și regretat fapta săvârșită, este la prima abatere, iar probele au fost administrate în totalitate.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii Judecătoriei Pitești și pe fond admiterea cererii și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Reprezentanta Parchetului pune concluzii de respingere a contestației ca nefondată, menținerea încheierii Judecătoriei Pitești ca legală și temeinică, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Contestatoarea, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta, că nu știa unde ajunge, că nu cunoaște legea și că partea vătămată i-a spus că-i dă 1000 euro dacă-i omoară rivala. Adaugă faptul că are un copil bolnav, că este bolnavă, că nu va mai săvârși asemenea fapte.

TRIBUNALUL

Deliberând, constată:

La data de 6.01.2015, a fost înregistrată la această instanță contestația formulată de către inculpata G______ L____ împotriva încheierii de ședință nr.4 din data de 30.12.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești.

Prin încheierea contestată, în baza art. 242 C.p.p, s-a respins cererea formulată de către inculpata G______ L____ de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Inculpata G______ L____ a fost trimisă în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul din 14.11.2014 pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și șantaj prev. de art. 244 alin. 1 și art. 207 alin. 1, 2 și 3 C.pen cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

S-a reținut, în esență, prin actul de sesizare, că în perioada 18.08.xxxxxxxxxxxxx14, inculpate a indus în eroare pe persoana vătămată N____ D_____-V________ prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că va face vrăji în scopul rezolvării problemelor amoroase ale persoanei vătămate, iar in acest scop a pretins și primit bani și bunuri în valoare de circa 17.000 lei. De asemenea, în perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx14 a amenințat persoana vătămată cu darea in vileag a unor fapte compromițătoare pentru aceasta, respective publicarea unor fotografii compromițătoare pe care persoana vătămată I le predase anterior, in scopul obținerii pentru sine in mod injust a unui folos patrimonial de 1000 euro.

Prin încheierea din data de 21.10.2014, în dosarul nr. xxxxx/280/2014, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei G______ L____ pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 21.10.2014 și până la data de 19.11.2014, inclusiv.

În considerentele încheierii de arestare preventivă s-a reținut că, avându-se în vedere ansamblul probator administrat în cauză de către organele de urmărire penală, reies indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpata a comis faptele de înșelăciune și șantaj asupra părții vătămate N____ D_____ V________.

A mai reținut judecătorul de drepturi și libertăți că, referitor la infracțiunea de șantaj în modalitatea prevăzută de art. 207 alin 1, 2 și 3 C.p., în cauză este incident cazul prevăzut de art. 223 alin. 2 Noul Cod de procedură penală, fiind probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunea sub aspectul căreia este cercetată și pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, maximul special fiind de 7 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatei ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, privarea sa de libertate fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, raportat la gravitatea și împrejurările săvârșirii faptei care face obiectul cauzei, de predispoziția sa pentru săvârșirea de astfel de infracțiuni, pe fondul nivelului redus al educației.

S-a menționat că există o necesitate reală și de interes public care, în pofida prezumției de nevinovăție, prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală, justificând luarea măsurii arestării preventive, la acest moment procesual, ca fiind cea mai adecvată în raport de scopul măsurilor preventive și gravitatea acuzației aduse.

A precizat judecătorul că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă o stare de pericol pentru ordinea publică și prin faptul că se creează în rândul opiniei publice, în special comunității din localitatea de domiciliu a inculpatei, un sentiment de insecuritate în situația în care persoane acuzate de săvârșirea unor infracțiuni grave ar fi cercetate în stare de libertate, apreciindu-se că asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, prin organele judiciare penale, ar întreține climatul infracțional și ar crea persoanelor bănuite de săvârșirea unor asemenea fapte impresia că pot persista în sfidarea legii.

Pericolul social concret pentru ordinea publică rezidă tocmai din necesitatea împiedicării acesteia de a participa la săvârșirea în continuare a unor astfel de fapte, existând riscul comiterii unor infracțiuni mult mai grave.

S-a arătat că se impune arestarea preventivă a inculpatei, pentru a preîntâmpina săvârșirea unor fapte similare, pe fondul predispoziției infracționale, în contextul în care anunțul publicat într-un cotidian local este de natură să atragă și alte persoane naive, în special de sex feminin, care să fie dispuse să plătească inculpatei sume mari de bani pentru niște practici apreciate ca fiind oculte, de domeniul „magiei negre”.

Judecătorul de drepturi și libertăți a analizat gradual măsurile preventive și a constatat că nici una din celelalte măsuri preventive nu este suficientă pentru a înlătura starea de pericol pentru ordinea publică.

Astfel, a concluzionat că nicio altă măsură preventivă nu este suficientă pentru a asigura protecția ordinii publice de actele antisociale ale inculpatei, în raport de criteriile prev. de art. 202 alin. 3 Cpp, care trebuie luate în considerare la alegerea măsurii preventive, în contextul în care măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatei și necesară pentru realizarea scopului urmărit.

Prin încheierea din camera preliminară din data de 18.11.2014 și prin încheierea din data de 11.12.2014, s-a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpată în cursul urmăririi penale, apreciindu-se că temeiurile avute în vedere la luarea acesteia subzistă în continuare.

În cauză există probe și indicii temeinice care susțin faptul că inculpata G______ L____, fără ezitare, ulterior obținerii unor sume mari de bani, prin înșelarea persoanei vătămate, a procedat la șantajarea acesteia, amenințând-o în repetate rânduri că va publica fotografii compromițătoare, în care persoana vătămată apare cu un bărbat însurat.

Fapta de santaj pentru care inculpata este cercetată prezintă o gravitate sporită prin prelungirea acesteia in timp, prin plasarea persoanei vătămate în situația de a nu mai fi stăpână pe acțiunile sale, afectând valori sociale precum libertatea persoanei, patrimoniul acesteia, viața familială și socială.

Lipsa unei ocupații, a unor venituri din surse licite o expune pe inculpată ignorării în continuare a valorilor sociale protejate de statul de drept și apărate de legea penală. Postarea unui anunț ______________________ indică faptul că această manieră de abordare a persoanelor credule era o obișnuință a inculpatei și nu o faptă izolată, o „greșeală”.

Măsura preventivă dispusă împotriva inculpatei este proporțională cu gravitatea acuzației aduse, condiție impusă de dispozițiile art. 202 alin. 3 N.C.p.p. și care în prezenta cauză este îndeplinită.

Instanța reține că măsura arestului la domiciliu este nepotrivită, având în vedere că inculpata a săvârșit activitatea infracțională la domiciliu, atrăgând persoana vătămată prin anunțul publicat într-un ziar. Scopul de înlăturare a pericolului pe care inculpata îl prezintă pentru ordinea publică nu ar putea fi înlăturat prin această măsură preventivă.

Trebuie ținut cont de gravitatea faptei, de situația personală și familială a inculpatei, de necesitatea înlăturării stării de pericol pentru ordinea publică și preîntâmpinării săvârșirii unor fapte similare de către inculpată.

Argumentul că inculpata are patru copii minori, din care unul este încadrat într-un grad de handicap, că inculpata nu se poate adapta vieții carcerale nu poate înlătura toate acele motive reținute de instanță pentru menținerea inculpatei în stare de arest preventiv.

Instanța apreciază pentru considerentele deja expuse că nu se impune luarea vreunei măsuri preventive mai puțin restrictive, nefiind eficientă, singura măsură preventivă proporțională cu gravitatea acuzației aduse și necesară pentru realizarea scopului urmărit, acela al împiedicării inculpatei să comită noi fapte este măsura preventivă a arestării.

Împotriva încheierii, în termen legal, a formulat contestație inculpata, apreciind-o ca nelegală și netemeinică, cu motivația că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că problemele de ordin social, respectiv cei patru minori ai săi, dintre care unul cu probleme grave de sănătate, impun prezența ei la domiciliu, fie și sub formă de arest.

Examinând încheierea contestată, sub aspectul criticilor formulate, tribunalul constată:

Contestația este fondată.

Coroborând actele și lucrările dosarului administrate până în acest stadiu procesual, în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârșit faptele pentru care este acuzată, însăși aceasta recunoscându-și vinovăția.

Fără a ignora gradul de pericol social al prezumtivelor fapte, trebuie, totuși, să se aibă în vedere și împrejurările în care se presupune că s-au săvârșit faptele , persoana inculpatei, precum și aspectele de ordin social, respectiv problemele familiale.

Este adevărat că inculpata a recurs la un anunț publicitar, pretinzând că deține puteri magice, însă trebuie reținut că nu ea a acostat-o pe partea vătămată, ci aceasta a fost cea care a abordat-o și, deplasându-se de mai multe ori la domiciliul inculpatei, i-a solicitat ca, prin „ farmece” să-l divorțeze pe bărbatul cu care avea o relație extraconjugală de mai mulți ani și să-l determine pe acesta să se căsătorească cu ea.

Inculpata pretinde că denunțătoarea – parte vătămată i-a solicitat lucruri și mai grave.

Această situație de fapt în nici un caz nu înlătură vinovăția inculpatei, însă trebuie avută în vedere la aprecierea menținerii măsurii arestării preventive, cu atât mai mult cu cât în practica judiciară există suficiente cazuri în care astfel de inculpate acostează diferite persoane și insistă pe lângă ele să „ le facă farmece”.

În plus, se poate aprecia că partea vătămată a dat dovadă, în egală măsură, de o imensă naivitate , dar și de o puternică determinare în a-și duce la „ bun sfârșit” ( pentru ea) planul prestabilit, ceea ce a determinat-o pe inculpată să persevereze în activitatea infracțională.

În același timp trebuie observat că, deși inculpata în vârstă de 35 ani face parte dintr-o etnie ai cărei membri, într-o proporție considerabilă, sunt predispuși la încălcarea legii penale, aceasta nu are antecedente penale, aflându-se la primul contact cu legea penală, ceea ce poate determina instanța să aprecieze că perioada de arest preventiv efectuată a determinat-o să realizeze consecințele faptelor sale.

Potrivit dispozițiilor legale, la luarea , menținerea, ori înlocuirea unei măsuri preventive trebuie avute în vedere mai multe aspecte, inclusiv cele de ordin social.

În cauză, inculpata are 4 copii minori, unul prezentând probleme majore de sănătate, iar instanța trebuie să manifeste , în egală măsură, interesul atât pentru înfăptuirea corectă a actului de justiție, cât și pentru înlăturarea unor consecințe grave față de terțe persoane, mai ales când acestea sunt minore.

Chiar dacă, în mod corect s-a reținut că inculpata a săvârșit prezumtivele fapte în locuința sa, tribunalul apreciază că acest aspect nu poate exclude posibilitatea ca acesta să execute o măsură preventivă la domiciliu, creându-se astfel posibilitatea celor patru minori să fie îngrijiți de mama lor, cu atât mai mult, cu cât tatăl său este plecat de lângă ei.

Inculpata a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, o măsură de altfel, destul de restrictivă, cu obligații bine stabilite pe care inculpata trebuie să le respecte, cunoscând consecința revocării, în caz contrar.

Față de aceste considerente, urmează ca în baza art. 425 ind.1 alin.7 pct.2 lit.a C.p.p, să se admită contestația și să se desființeze încheierea de ședință din data de 30.12.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, iar pe fond, să se admită cererea inculpatei și să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, prev. de art. 218 C.p.p.

Vor fi instituite în sarcina inculpatei obligațiile prev.de art.221 alin.2 C.p.p

Se va atrage atenția inculpatei asupra disp.art.221 alin.4 teza a IIa C.p.p.

În baza art.221 alin.9 C.p.p, se va desemna poliția de domiciliu al inculpatei, respectiv Poliția Municipiului Pitești, să verifice periodic respectarea măsurii și a obligațiilor impuse inculpatei.

Copia prezentei hotărâri se va comunica inculpatei și instituțiilor prev.de art.221 alin.8 C.p.p.

Văzând și disp.art.275 alin.3 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Admite contestația formulată de inculpata G______ L____, fiica lui G_______ și M____, născută la 14.10.1979, în Curtea de Argeș, jud. Argeș, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în Pitești, _____________________, jud. Argeș, CNP xxxxxxxxxxxxx, împotriva încheierii de ședință din data de 30 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXX14.

Desființează încheierea de ședință din data de 30 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX14 și pe fond, admite cererea inculpatei G______ L____ și dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura prevăzută de art. 218 Cod procedură penală – arestul la domiciliu.

În temeiul art. 221 alin. 2 Cod procedură penală instituie în sarcina inculpatei următoarele obligații pe durata arestului la domiciliu:

- să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemată;

- să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia.

Se atrage atenția inculpatei asupra disp. art. 221 alin. 4 teza a II-a Cod procedură penală.

În baza disp. art. 221 alin. 9 Cod procedură penală desemnează poliția de domiciliu a inculpatei, respectiv Poliția mun. Pitești , să verifice periodic respectarea măsurii și a obligațiilor impuse inculpatei.

Copia prezentei încheieri se va comunica, de îndată, inculpatei și instituțiilor prev. de art. 221 alin. 8 Cod procedură penală.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07 Ianuarie 2015, la Tribunalul Argeș - Secția penală.

Președinte,

I____ M______ L____

Grefier,

A_____ T______

Red. I.M.L

Dact. NE/ 2 ex

13.01.2015