Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXXXX

4789/2014

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.868/C

Ședința din camera de consiliu din data de 03 decembrie 2014

Curtea compusă din:

Judecător de cameră preliminară: O_____ R_________ N______

Grefier: D______ S________

Ministerul Public - P________ de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M_____ M_____.

Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de P________ DE PE L____ TRIBUNALUL G______ împotriva încheierii din Camera de consiliu de la data de 25 noiembrie 2014, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul G______ - Secția Penală - Cauze Generale în Dosarul nr.XXXXXXXXXXX14.

La apelul nominal, făcut în ședința din Camera de consiliu, au răspuns: intimatul inculpat F_______ V_____, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărătorul ales, avocat P_____ A_____ și intimatul inculpat M____ M______ V_______, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărătorul ales, avocat U______ D_____, în baza împuternicirilor avocațiale aflate în dosarul de fond.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul ales al intimatului inculpat F_______ V_____, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere.

Apărătorul ales al intimatului inculpat M____ M______ V_______ solicită judecătorului de cameră preliminară al Curții să aibă în vedere actele existente în dosarul de fond, arătând că nu mai are alte probe de administrat.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu administrarea acestei probe.

Judecătorul de cameră preliminară încuviințează proba solicitată, care este administrată prin depunerea la dosar a înscrisurilor prezentate.

Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe noi de propus și administrat, judecătorul de cameră preliminară constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra contestației cu care a fost sesizat.

Reprezentantul Ministerului Public susținând contestația formulată de P________ de pe lângă Tribunalul G______, critică soluția instanței de fond sub aspectul netemeiniciei acesteia, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și la acest moment procesual și că lăsarea în libertate a inculpaților creează o stare de pericol pentru ordinea publică, astfel că, luarea unei măsuri preventive mai ușoare nu este suficientă pentru atingerea scopului prev. la art.202 din Codul de procedură penală.

În ceea ce îi privește pe inculpați, solicită a se reține că inculpatul F_______ V_____ este cercetat pentru două acte materiale comise în anul 2011 și pentru un act material ce a fost comis în luna octombrie 2014, iar inculpatul M____ M______ V_______ este cercetat pentru două acte materiale comise în luna septembrie 2014, că ambii sunt cercetați pentru infracțiuni grave precum și perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul F_______ care, deși comisese două acte materiale în anul 2011, acesta a continuat activitatea infracțională, comițând infracțiunea de luare de mită și în anul 2014.

Mai susține că activitatea infracțională a inculpaților nu era una izolată, dimpotrivă, era un obicei, persoanele care tranzitau punctul respectiv de frontieră cunoscând deja care era taxa ce se percepea pentru a putea trece prin acel punct de frontieră, fără respectarea dispozițiilor legale.

Totodată, în raport de împrejurările concrete ale cauzei și având în vedere și atitudinea procesuală a inculpaților până la acest moment procesual, consideră că singura măsură preventivă care se justifică în ceea ce îi privește pe aceștia este măsura arestării preventive și că lăsarea în libertate a inculpaților creează o stare de pericol pentru ordinea publică. În consecință, solicită admiterea contestației formulată de către P______, desființarea hotărârii instanței de fond și rejudecând cauza, respingerea, ca neîntemeiate, a cererilor formulate de inculpați privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

Apărătorul ales al intimatului inculpat F_______ V_____ solicită respingerea contestației formulată de P______, ca neîntemeiată și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, având în vedere motivarea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București, care a apreciat, în urma evaluării situației și a conduitei procesuale a inculpatului că cererea acestuia este întemeiată, făcând totodată referire la faptul că măsura controlului judiciar este necesară și suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1 din Codul de procedură penală.

Susține, în acord cu argumentele instanței de fond că, în ceea ce privește buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care urmărirea penală a fost finalizată și inculpații au fost trimiși în judecată, riscul ca aceștia să poată perturba desfășurarea procesului penal este foarte mic. Or, raportat la toate aspectele arătate precum și la înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, apreciază că judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a făcut o justă evaluare a situației de fapt și în același timp, o corectă referire la egalitatea de tratament juridic față de ceilalți opt inculpați din prezenta cauză, care trebuie luat în seamă cu ocazia analizării contestației formulată de P______. În consecință, solicită respingerea contestație formulată de P______ și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Apărătorul ales al intimatului inculpat M____ M______ V_______ solicită respingerea contestației formulată de P______, ca neîntemeiată și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Susține că în cauză este vorba de fapte petrecute în anul 2011 pentru care inculpații au fost arestați abia în anul 2014 și că toată procedura derulată în cauză ridică un semnal de alarmă cu privire la faptul cum a fost tratată această speță. Mai susține că, potrivit dispozițiilor art.103 alin.3 din Codul de procedură penală, o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia în mod determinant doar pe declarațiile, înregistrările sau procesele-verbale ale investigatorului sub acoperire, așa cum s-a în speța de față. Ceea ce se critică în motivele de contestație de către P______ vizează cu precădere aspectul referitor la egalitatea de tratament juridic invocată de către prima instanță, or, solicită a se observa că judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a expus, punctual, toate considerentele pentru care a admis cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpat.

Mai solicită a se reține că lăsarea în libertate a inculpatului nu poate tulbura ordinea publică și că nu există teama că acesta ar mai putea să săvârșească alte infracțiuni, întrucât în prezent acesta este suspendat din funcție. În consecință, solicită respingerea contestației formulată de P______, ca nefondată.

Intimatul inculpat F_______ V_____, personal, în ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate, întrucât se va prezenta de fiecare dată la organele de poliție.

Intimatul inculpat M____ M______ V_______, personal, în ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate, întrucât se va prezenta de fiecare dată la organele de poliție și că nu va influența buna desfășurare a procesului penal.

Judecătorul de cameră preliminară

Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 25.11.2014 a Tribunalului G______ pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXXX s-a dispus în baza art.242 alin.2 cod proc.pen. raportat la art.202 alin.4 lit.b cod proc.pen. înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților M____ M______ V_______ fiul lui P___ și V______, născut la 5.09.1980, în mun. G______, jud. G______, domiciliat în mun. G______, P-ța Unirii, ______________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, arestat preventiv în baza M.A.P. nr. 409/UP din 21.10.2014 emis de Tribunalul București, secția I-a penală și F_______ V_____ – fiul lui I__ și A_____, născut la 18.09.1967, în ________________________, jud. D___, domiciliat în mun. G______, ___________________, jud. G______, CNP xxxxxxxxxxxxx, arestat preventiv în baza M.A.P. nr. 410/UP din 21.10.2014 emis de Tribunalul București, secția I-a penală cu măsura controlului judiciar.

În motivarea hotărârii s-a reținut mai întâi că prin cererea înregistrată la Tribunalul București, secția I-a penală sub numărul xxxxx/3/2014, inculpatul M____ M______ VICENTIU, fiul lui P___ și V______, născut Ia 05.09.1980, în municipiul G______, jud G______, CNP xxxxxxxxxxxxx a formulat cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, în temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură penală.

În motivarea cererii a arătat că este cercetat pentru săvârșirea a doua fapte de luare de mita, infracțiune prevăzuta de art. 289 Cod penal rap. la art. 6 si 7 din legea nr. 78/2000, constând în doua acte materiale din care exista presupunerea ca ar fi obținut un folos material în cuantum de 200 lei.

Admiterea propunerii de arestare preventiva formulata de P______ si confirmata de judecătorul de drepturi si libertăți s-a bazat in mare parte pe analizarea in abstract a pericolului pe care faptele de corupție le prezintă pentru societate. In concret, insa, este necesar sa ne raportam la situația de fapt pe care se fundamentează acuzațiile, iar aceasta consta in presupunerea ca as fi luat o suma totala de 200 lei.

Pentru faptele care i se imputa și pentru pericolul social concret pe care îl reprezintă consideră ca măsura arestului preventiv este mult prea dura si nu satisface o nevoie reala de a-l îndepărta din rândul societății.

Așa cum a arătat cu ocazia declarației date în fota judecătorului, are o familie, este căsătorit de 7 ani și are în îngrijire un copil in vârsta de 6 ani. Provine dintr-un mediu stabil și care nu este predispus comiterii de fapte penale.

Mai mult decât atât, pentru cea mai mare parte dintre coinculpați măsura a fost înlocuita cu prilejul contestației. Apreciază că, pentru egalitate de tratament ar fi oportun sa fiu și el cercetat fără sa se afle în custodia statului.

Solicită sa fie luata împotriva sa măsura arestului la domiciliu, o măsura aproape la fel de severa ca arestul preventiv, dar care i-ar oferi posibilitatea să stea alături de familia sa.

Raportat la fapta și la gradul de pericol social pe care l-ar putea prezenta pentru ordinea publică, apreciază că nu sunt întrunite condițiile de necesitate si proporționalitate despre care vorbește textul de lege pentru stabilirea unei masuri atât de grave.

De asemenea apreciază că, măsura arestului la domiciliu ar satisface pe deplin nevoia autorităților de a-l avea la dispoziția lor si, în același timp, i-ar restrânge suficient libertatea de mișcare, în așa fel încât se atingă scopul luării unei masuri.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 242 alin. 2 rap. la art. 228 si urm. Cod procedură penală.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 10.11.2014 Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, secția I-a penală În baza art. 96¹ alin. 1 ROIIJ înaintează prezenta cauză înregistrată sub nr. xxxxx/3/2014 Tribunalului G______ învestit cu soluționarea cauzei înregistrate sub nr. XXXXXXXXXXX14, aflată în procedura de cameră preliminară, în vederea soluționării cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul M____ M______ V_______.

S-a reținut că, urmare a verificărilor efectuate pe portalul instanțelor de judecată și a adresei înaintate de către PÎCCJ – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a rezultat că pe rolul Tribunalului G______ a fost înregistrat la data de 06.11.2014 dosarul nr. XXXXXXXXXXX14 privind (și) pe inculpatul M____ M______ V_______ – trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 Cod penal.

Față de toate aceste considerente a înaintat cererea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului G______ învestit cu soluționarea cauzei nr. XXXXXXXXXXX14.

La Tribunalul G______ dosarul xxxxx/3/2014 al Tribunalul București, secția I-a penală a fost atașat la dosarul nr.XXXXXXXXXXX14 aflat în procedura de cameră preliminară și s-a stabilit termen pentru soluționarea cererii la 25.11. 2014.

2. La data de 24.11. 2014 pe rolul Tribunalului G______ s-a înregistrat cererea inculpatului F_______ V_____, fiul lui I__ și A_____, născut la data de 18.09.1967, în ________________________, jud. D___, domiciliat în municipiul G______, _____________________, jud. G______, CNP-xxxxxxxxxxxxx, inculpat în cauza cu numărul XXXXXXXXXXX14 a Tribunalului G______, aflată în stadiul procesual de Cameră preliminară prin care solicită înlocuirea măsurii preventive a arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, prev. de art. 211 și urm. din Codul de procedură penală, pentru următoarele motive:

În fapt, arestarea sa preventivă s-a dispus prin încheierea de ședință pronunțată la data de 21.10.2014 în cauza cu numărul xxxxx/3/2014 a Tribunalului București, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, fapte prev. și ped. de art. 289 din Codul penal, rap. la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 38, alin. 1 Cod penal, toate cu aplic. art. 5 din Codul penal.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție din data de 31.10.2014, a fost sesizat Tribunalul G______ cu privire la trimiterea sa în judecată în stare de arestare preventivă pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, conform încadrării juridice sus-amintite, fapte pretins comise la datele de 06.12.2011, 08.12.2011 și 17.10.2014.

Prin același rechizitoriu au fost trimiși în judecată un număr de alti nouă colegi ai săi din cadrul Poliției de frontieră, pentru fapte similare cu cele reținute în sarcina sa.

La momentul actual, în stare de arestare preventivă, în prezenta cauză se mai regăsește, alături de el, doar un singur inculpat, M____ M______ V_______, argumentul pentru care au rămas în arest preventive doar ei fiind doar acela că ei doi ar fi comis fapte de luare de mită în cursul acestui an, 2014, astfel relevându-se o „perseverență" infracțională din partea lor.

Solicită evaluarea împrejurărilor concrete ale cauzei, precum și conduita personală a inculpatului F_______ V_____, astfel încât să se aprecieze că măsura preventivă mai ușoară, aceea a controlului judiciar este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202, alin. 1 din Codul de procedură penală, adică pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru împiedicarea sustragerii inculpatului de la judecată, cât și pentru prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni.

Se arată că, de la momentul reținerii și arestării preventive a inculpatului a trecut o perioadă de peste cinci săptămâni, timp suficient pentru inculpat să înțeleagă situația în care se află și să acționeze așa încât să nu mai fie pus în situația de a mai săvârși fapte penale și de a răspunde în prezenta cauză tuturor solicitărilor autorităților și instanțelor competente, așa încât să respecte toate obligațiile impuse în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar.

De asemenea se susține că, nu este firesc ca o măsură preventivă să fie transformată într-o măsură de pedeapsă, atâta timp cât scopul măsurii preventive nu mai necesită menținerea unei asemenea măsuri de privare de libertate, cea mai intensă măsură preventivă prevăzută de Codul de procedură penală.

Se mai susține că, trebuie avute în vedere gradul de educație și instruire al inculpatului, statutul socio-profesional și familial al acestuia, perspectiva certă de reintegrare în societate a acestuia.

De asemenea, egalitatea de tratament cu ceilalți inculpați din cauză trebuie avută în vedere la soluționarea cererii sale.

Susține că, faptul că inculpatul este acuzat de comiterea uneia dintre fapte ce ar fi fost comisă pe parcursul acestui an nu constituie un motiv de apreciere a situației sale ca fiind altfel decât a celorlalți inculpați, în condițiile în care doar investigatorul sub acoperire susține acuzația, prin ceea ce consemnează în procesul-verbal pe care l-a încheiat, aducând cauza de față în situația de a se avea în vedere disp. art. 103, alin. 3 din Codul de procedură penală, unde se prevede că hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului.

Mai susține că, nici o altă probă nu relevă primirea vreunor sume de bani de către inculpatul F_______ V_____, martorii audiați în cauză făcând referiri generice, fără date concrete privind săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpatului F_______ V_____. Nu se arată de către martori nimic concret cu privire la vreo acțiune a inculpatului F_______ V_____, fără a se arăta data faptelor la care se referă sau alte aspecte concrete privind împrejurările acestor fapte.

Față de toate cele mai sus expuse, apreciază cererea de față ca fiind una întemeiată, fapt pentru care solicită să fie admisă, temeiul de drept constituindu-se în disp. art. 242, alin. 2 din Codul de procedură penală.

Analizând actele si lucrările dosarului cu privire la cererile de înlocuire a arestării preventive formulate de inculpații M____ M______ V_______ și F_______ V_____ , judecătorul de cameră preliminară al primei instanțe a reținut că prin încheierea din data de 21.10.2014, pronunțată în dosarul nr. xxxxx/3/2014, Tribunalul București, a admis în parte propunerea formulată de P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, în dosarul 521/P/2013 și, în baza art. 202 alin. 4 lit. e Cod procedură penală rap. la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală a dispus luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării față de inculpații: R___ M_____, I______ V_______, F_______ V_____, P______ I__-GIGEL, M_____ C______, M____ M______ V_______ și începând cu data 21.10.2014 până la data de 19.11.2014, inclusiv față de inculpații C______ D____ și S____ D__ GERARD.

În baza art. 202 alin. 4 lit. d Cod procedură penală rap. la art. 227 alin. 2 Cod procedură penală cu referire la art. 221 Cod procedură penală a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile începând cu data 21.10.2014 până la data de 19.11.2014, inclusiv față de inculpații de P_______ M_____ și N___ C_____.

Pentru a hotărî astfel, Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a reținut că bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați rezultă din: procesele-verbale de sesizare din oficiu; procese verbale de redare a unor convorbiri telefonice; procese verbale de redare în mediu ambiental și planșe foto; denunțurile efectuate în cauză; procese verbale ale investigatorilor sub acoperire; declarațiile martorilor; declarațiile suspecților; procese verbale de percheziție domiciliară.

S-a mai reținut că, mijloacele de probă demonstrează că, în cauză, prin conduita lor, inculpații au încălcat aceste norme deontologice specifice profesiei, și au perseverat în comiterea unor acte cu caracter illicit.

Prin încheierea nr.842/C din 31.10.2014 Curtea de Apel București a admis contestațiile formulate de inculpații R___ M_____, I______ V_______, P______ I__ GIGEL, C______ D____, S____ D__ GERARD și M_____ C______ împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu din data de 21.10.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală în dosarul nr. xxxxx/3/2014, a desființată, în parte încheierea atacată și în fond:

A înlocuit măsura arestării preventive a inculpaților R___ M_____, I______ V_______, P______ I__ Gigel, C______ D____, S____ D__ Gerard și M_____ C______ cu măsura controlului judiciar prev. de art. 202 alin.4 lit. b Cod procedură penală.

În temeiul art.215 alin.1 Cod procedură penală a dispus ca, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații R___ M_____, I______ V_______, P______ I__ Gigel, C______ D____, S____ D__ Gerard și M_____ C______ să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală , la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte sunt chemați.

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fa?a căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

c) să se prezinte la Poliția Municipiului G______ desemnată cu supravegherea inculpaților R___ M_____, I______ V_______, R____ V_______, S______ A_____, P______ I__ Gigel, C______ D____, S____ D__ Gerard, M_____ C______, conform programului de supraveghere întocmit de această instituție, ori de câte ori sunt chemați.

În temeiul art.215 alin.2 lit. a și e Cod procedură penală a impus inculpaților R___ M_____, I______ V_______, P______ I__ Gigel, C______ D____, S____ D__ Gerard și M_____ C______ , pe timpul controlului judiciar să respecte următoarele obligații:

- să nu depășească limita teritorială a României, fixată de organul judiciar, decât cu încuviințarea prealabilă a acestuia.

- să nu exercite profesia , meseria sau activitatea în exercitarea căreia au săvârșit faptele.

A atras atenția inculpaților R___ M_____, I______ V_______, P______ I__ Gigel, C______ D____, S____ D__ Gerard și M_____ C______ asupra dispozițiilor art.215 alin.3 Cod procedură penală referitoare la înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, în situația în care încalcă cu rea-credință obligațiile care îi revin.

A menținut celelalte dispoziții ale încheierii atacate.

A respins ca nefondate contestațiile formulate de inculpații M____ V_______ V_______ și F_______ V_____.

Prin rechizitoriul nr.521/P/2013 din 31.10.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, primit și înregistrat pe rolul Tribunalului G______ sub nr.2990 din 06.11.2014 s-a dispus:

1.Trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

- F_______ V_____ – fiul lui I__ și A_____, născut la 18.09.1967, în ___________________________________, domiciliat în mun. G______, ___________________, jud. G______, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 38 alin. 1 din codul penal , toate cu aplic. art. 5 din codul penal;

-M____ M______ V_______ – fiul lui P___ și V______, născut la 5.09.1980, în mun. G______, jud. G______, domiciliat în mun. G______, P-ța Unirii, ___________, ___________, jud. G______, CNP xxxxxxxxxxxxx,pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din Legea 78/2000, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din codul penal;

2. Trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpaților:

- P_______ M_____ – fiul lui I____ și D_____, născut la 15.08.1974, în mun. G______, jud. G______, domiciliat în București, _________________________, ___________, sector 6, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 din codul penal;

- N___ C_____, fiul lui A_____ și E______, născut la data de 21.06.1977 în G______, domiciliat în G______, ______________________________, ap. 15, CNP: xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din Legea 78/2000, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din codul penal;

3. Trimiterea în judecată, având măsura preventivă a controlului judiciar a inculpaților:

- R___ M_____ – fiul lui N___ și E____, născut la 30.11.1981, în mun. G______, jud. G______, domiciliat în mun. G______, ___________________/300, ___________, jud. G______ ,CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 din codul penal;

-I______ V_______ – fiul lui V_______ și P______-M______, născut la 27.02.1971, în mun. G______, jud. G______, domiciliat în mun. G______, _____________________.208/3S, _________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 38 alin. 1 din codul penal , toate cu aplic. art. 5 din codul penal;

-P______ I__-GIGEL – fiul lui D______ și M____, născut la 19.06.1973, în ________________________, domiciliat în mun. G______, _________________, __________, ___________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din Legea 78/2000, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din codul penal , toate cu aplic. art. 5 din codul penal;

-C______ D____ – fiul lui M____ și V_______, născut la 19.08.1965, în _____________________________________, jud. Teleorman, domiciliat în mun. G______, _________________________________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 din codul penal;

- M_____ C______ – fiul lui P______ și M____, născut la 20.06.1974, în mun. G______, jud. G______, domiciliat în mun. G______, P-ța 1848, ___________, ___________, jud. G______, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din Legea 78/2000, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din codul penal , toate cu aplic. art. 5 din codul penal

- S____ D__ GERARD – fiul lui Ș_____ și M________, născut la 16.01.1972, în mun. G______, jud. G______, domiciliat în mun. G______, ____________________/511, ________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 din codul penal rap. la art. 6 și 7 din legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 din codul penal;

În concret, în sarcina inculpatului M____ M______ V_______ s-a reținut că, în data de 05.09.2014, în intervalul orar 05:30 -6:00, în calitate de agent al poliției de frontieră aflat în Punctul de trecere a frontierei G______-R___ a primit de la investigatorii sub acoperire cu nume de cod S___ Vijai Aronel și V_____ M____ câte 100 lei de la fiecare pentru a le permite acestora părăsirea teritoriului țării, în mod nelegal, cu câte un autoturism înmatriculat provizoriu, în vederea înmatriculării acestora în Republica Bulgaria , încălcând astfel dispozițiile art,15 alin.4 din OMAI nr.1501/2006.

În sarcina inculpatului F_______ V_____ s-a reținut că, în data de 06.12.2011, în calitate de agent al poliției de frontieră aflat în Punctul de trecere a frontierei G______-R___ a primit de la investigatorul sub acoperire cu nume de cod N________ B_____ suma de 100 lei, în data de 08.12.2011, a primit de la investigatorul sub acoperire cu nume de cod G________ A_____ suma de 100 lei și în data de 17.10.2014, a primit de la investigatorul sub acoperire cu nume de cod I______ A_____ suma de 100 lei pentru a le permite acestora părăsirea teritoriului țării, în mod nelegal, cu câte un autoturism înmatriculat provizoriu, în vederea înmatriculării acestora în Republica Bulgaria , încălcând astfel dispozițiile art,15 alin.4 din OMAI nr.1501/2006.

Verificând legalitatea și temeinicia măsurilor preventive luate față de inculpații F_______ V_____, M____ M______ V_______, P_______ M_____, N___ C_____, R___ M_____, I______ V_______, P______ I__-GIGEL, C______ D____, M_____ C______ și S____ D__ GERARD în procedura de cameră preliminară, conform art. 348 și art.207 alin.2 Cod procedură penală, prin încheierea din 07.11.2014 Tribunalul G______ a dispus:

I. A constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților F_______ V_____ și M____ M______ V_______ și a menținut măsura arestării preventive a acestora.

II. A constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu luată față de inculpații P_______ M_____ și N___ C_____, și a menținut măsura arestului la domiciliu a acestora.

III. A constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpații R___ M_____, I______ V_______, P______ I__-GIGEL, C______ D____, M_____ C______ și S____ D__ GERARD și a menținut măsura controlului judiciar.

Prin încheierea nr.828 din 12.11.2014 Curtea de apel București, secția II-a penală, în baza art. 205 Cod procedură penală a admis contestațiile declarate de inculpații P_______ M_____ și N___ C_____ împotriva încheierii din data de 7.11.2014 a Tribunalului G______.

A desființat încheierea atacată sub aspectul soluției privind menținerea măsurii arestului la domiciliu a inculpaților P_______ M_____ și N___ C_____ și, rejudecând, a dispus înlocuirea acestei măsuri cu măsura preventivă a controlului judiciar.

În baza art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, a dispus ca pe durata măsurii, inculpații să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor (I.P.J. G______), conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați.

În baza art. 215 alin. 2 lit. a Cod procedură penală a impus inculpaților obligația de a nu părăsi teritoriul României fără încuviințarea instanței pe durata controlului judiciar.

În baza art. 215 alin. 2 lit. e Cod procedură penală a impus inculpaților obligația ca, pe timpul controlului judiciar, să nu exercite profesia de polițist, în exercitarea căreia sunt acuzați că au săvârșit faptele.

A atras atenția inculpaților că în cazul încălcării cu rea-credință a obligațiilor fixate în sarcina lor măsura controlului judiciar se va înlocui cu măsura arestării preventive.

A menținut celelalte dispoziții ale încheierii atacate.

În baza art. 205 Cod procedură penală a respins ca nefondate contestațiile declarate de inculpații F_______ V_____, M____ M______ V_______, R___ M_____ și S____ D__ Gerard împotriva încheierii din data de 7.11.2014 a Tribunalului G______.

Analizând cererile inculpaților M____ M______ V_______ și F_______ V_____ prin prisma dispozițiilor legale arătate, judecătorul de cameră preliminară al primei instanțe a apreciat că acestea sunt întemeiate.

Astfel, în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru a putea fi luată față de cei doi inculpați măsura controlului judiciar, această măsură preventivă fiind necesară și suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1 Cod procedură penală.

În ceea ce privește buna desfășurare a procesului penal, judecătorul de cameră preliminară al instanței de fond a apreciat că, în condițiile în care urmărirea penală a fost finalizată și inculpații au fost trimiși în judecată, riscul ca inculpații să poată perturba desfășurarea procesului penal este foarte puțin probabil.

În ceea ce privește riscul ca inculpații să se sustragă de la judecată, judecătorul de cameră preliminară a considerat că și acesta este destul de redus.

În momentul de față, nu se poate susține că, cercetarea inculpaților în stare control judiciar, asemenea celorlalți opt inculpați față de care în cauză s-a luat această măsură preventivă, ar tulbura efectiv ordinea publică.

Din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, se reține că privarea de libertate a unei persoane este atât de gravă, încât ea nu se justifică decât atunci când alte măsuri, mai puțin severe, sunt considerate insuficiente pentru salvgardarea unui interes personal sau public, ce ar impune detenția.

Astfel, în cauza C__________ vs. România, reluând jurisprudența sa anterioară (Lettier vs Franța – hotărârea din 26.06.1991 și Hendriks vs. Olanda – hotărârea din 05.07.2007), s-a reținut că „pericolul de împiedicare a bunei desfășurări a procedurii penale, nu poate fi invocat în mod abstract, ci trebuie să se bazeze pe probe faptice. La fel este și cazul tulburării ordinii publice: dacă un astfel de motiv poate intra în discuție din perspectiva art. 5 din Convenția EDO, în aceste circumstanțe excepțioanale și în măsura în care dreptul intern recunoaște această noțiune, el nu poate fi considerat ca relevant și suficient, decât dacă se întemeiază pe fapte de natură să demonstreze că punerea în libertate a deținutului ar tulbura într-adevăr ordinea publică.”

Dacă pentru ceilalți opt inculpați, trimiși în judecată în aceiași cauză este suficientă și necesară măsura preventivă a controlului judiciar, judecătorul primei instanțe a considerat că această măsură preventivă nu ar fi suficientă, proporțională și necesară și pentru inculpații M____ M______ V_______ și F_______ V_____ pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

S-a mai arătat că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că M____ M______ V_______ și F_______ V_____ se confruntă cu probleme de familie, asemeni celorlalți inculpați cărora li s-a înlocuit măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar. Astfel M____ P___ tatăl inculpatului M____ M______ V_______ suferă de ciroză hepatică cu virus B cu colestază, iar mama acestuia, M____ V______ suferă de angină pectorală de efort , HTAstd.I, grup de risc moderat și insuficieță mitrală gr.II. M____ M______ V_______ este căsătorit, are în întreținere un copil minor de 6 ani. Este absolvent al Facultății de drept și administrație publică al Universității „S____ Haret” din București și a absolvit cursuri de perfecționare profesională. F_______ I__, tatăl inculpatului F_______ Vigil suferă de diabet zaharat de tip II, hipertensiune arterială esențială, dislipidemie mixtă, tulburare anexioasă.

Judecătorul de cameră preliminară evaluând împrejurările concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpaților a reținut că toți inculpații trimiși în judecată în această cauză sunt acuzați de presupuse fapte de luare de mită și comise între 2011 -2014.

Faptul că inculpatul M____ M______ V_______ ar fi săvârșit cele două presupuse fapte de luare de mită în anul 2014, iar inculpatul F_______ V_____ ar fi săvârșit una din cele trei presupuse fapte de luare de mită în anul 2014, nu constituie, în opinia judecătorului de cameră preliminară un motiv suficient pentru menținerea măsurii arestării preventive după trecerea a peste 35 de zile de executare a celei mai grave măsuri preventive, la acest moment impactul mediatic al cauzei diminuându-se semnificativ. Tot astfel, faptul că inculpații nu au recunoscut, până în prezent acuzațiile ce li se aduc, exercitându-și drepturile procesuale nu constituie un motiv suficient pentru menținerea măsurii arestării preventive.

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că, pentru considerentele ce preced, și pentru egalitate de tratament cu ceilalți inculpați se impune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților M____ M______ V_______ și F_______ V_____ cu măsura preventivă a controlului judiciar.

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație P________ de pe lângă Tribunalul G______.

În dezvoltarea motivelor de contestația reprezentantul Ministerului Public a invocat faptul că aspectele avute în vedere de instanță la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar privind starea de sănătate a inculpatului F_______ V_____ și respectiv a părinților inculpatului M____ M______ V_______ erau cunoscute încă de la momentul luării măsurii arestării preventive, neintervenind aspecte noi. De asemenea, s-a mai invocat că nu poate fi vorba despre egalitate de tratament între inculpații F_______ și M____ arestați preventiv și restul inculpaților aflați sub control judiciar, atât timp cât faptele acestora sunt recente față de faptele celorlalți inculpați care sunt din anul 2011.

În final, reprezentantul Ministerului Public a precizat că faptele inculpaților au fost săvârșite în mod repetat, unele chiar în decurs de 30 de minute, iar dacă nu ar fi fost opriți aceștia ar fi putut repeta actele contrare atribuțiilor de serviciu.

Analizând încheierea atacată, Curtea apreciază ca fondată contestația Parchetului pentru următoarele considerente:

Potrivit art.223 alin.2 cod proc.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă închisorii de 5 ani sau mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

De asemenea, potrivit art.211 alin.2 noul cod de procedură penală „Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța de judecată, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1).”

Curtea apreciază că se impun a fi analizate și dispozițiile art.202 alin.1 din codul de procedură penală, privind scopul măsurilor preventive respectiv trebuie analizate dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă măsura preventivă este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

Totodată, aceste dispoziții din dreptul intern trebuie coroborate și cu dispozițiile art.5 paragraful 1 lit.f și paragraful 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce privește arestarea preventivă, jurisprudența relevantă a Curții EDO, precum cea din cauzele Assanidzé împotriva Georgiei cererea nr. xxxxx/01 , P_____ împotriva Romaniei, I_____ P___ și alții contra Romaniei Cererile nr. 6289/03, 6297/03 și 9115/03, Scundeanu împotriva Romaniei Cererea nr. xxxxx/02 sau C__________ împotriva României, cererea nr. xxxxx/02 din 1 iulie 2008, prevede că art. 5 § 1 lit. c) din Convenție a fost încălcat de fiecare dată când instanțele nu au furnizat, motivele concrete care le-au determinat să adopte o astfel de măsură în conformitate cu art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. De asemenea, Curtea observă că instanțele interne au obligația de a examina în mod individual situația inculpatului, profilul său personal și situația sa familială și posibilitatea adoptării uneia dintre măsurile alternative prevăzute de dreptul intern, conform art. 5 § 3 din Convenție, care conține cerința ca autoritățile să țină seama de asemenea măsuri în măsura în care se pot aplica situației în cauză, iar acuzatul oferă garanții privind prezentarea la audiere.

Există în continuare suspiciunea rezonabilă în sensul art.223 alin.2 cod proc.pen. cu privire la săvârșirea de către inculpații M____ M______ V_______ și F_______ V_____ a faptelor care fac obiectul dosarului.

În acest sens se vor avea în vedere aceleași mijloace de probă care au stat la baza luării și ulterior prelungirii măsurii arestării preventive a inculpatului, probe neconstatate până în prezent de inculpați.

De asemenea, sunt întrunite condițiile prev. de art.223 alin.2 teza finală în sensul că pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestora, se constată că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În accepțiunea noțiunii de stare de pericol pentru ordinea publică prezenta instanța are în vedere existența sau posibilitatea apariției unei stări de neliniște, a unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității, generată de rezonanța socială negativă a faptului că persoanele asupra cărora planează acuzația comiterii unor infracțiuni de o gravitate ieșită din comun sunt cercetate în stare de liberate; o astfel de stare poate fi generată de un prejudiciu material deosebit de mare sau o altă urmare socialmente periculoasă deosebită, de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, calificate, deosebit de periculoase, de scopul josnic, de conduita anterioară și prezentă a inculpatului, care fiind lăsat în libertate a săvârșit infracțiuni deosebite, frecvența faptelor periculoase de același gen în zonă, cartier sau localitatea în cauză, manifestările și reacțiile opiniei publice față de acestea.

În conturarea menținerii în continuare a stării de pericol pentru ordinea publică care justifică pe mai de parte privarea de libertate a acelor doi inculpați, Curtea va avea în vedere în principal faptul că ambii inculpați au săvârșit infracțiuni prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu, acceptând să permită părăsirea teritoriului României a unor autoturisme înmatriculate în mod provizoriu în țară cu scopul de a fi înmatriculate în țara vecină, beneficiind de o fiscalitate mai redusă la taxa de primă înmatriculare. Inculpații au acceptat ca prin săvârșirea faptelor să permită înmatricularea, iar ulterior și punerea în circulație în România a unor autoturisme înmatriculate în Bulgaria, autoturisme pentru care realitatea a demonstrat nu de puține ori, că aveau grave probleme tehnice, sau o situație juridică incertă.

Trebuie observat în cazul inculpatului F_______ V_____ că acesta a săvârșit fapta din data de 17.10.2014, după ce anterior mai săvârșire în urmă cu trei ani în 06.12.2011 și 08.12.2011 alte două fapte similare, în timp ce inculpatul M____ M______ V_______ a săvârșit în data de 05.09.2014 în decurs de 45 de minute două fapte similare, îndeplinind contrar atribuțiile de serviciu. Or, aceste aspecte, formează opinia Curții că aceste fapte nu au un caracter singular, probabil cei doi săvârșind anterior și alte astfel de fapte, dând dovada unei perseverențe infracționale și a unei stări ridicate de pericol pentru ordinea publică/

Deloc de neglijat și faptul că infracțiunile de corupție presupuse a fi săvârșite de către cei doi inculpați sunt de natură a afecta în mod grav prestigiul Poliției Române, ca instituție a statului inclusă în sistemul judiciar și responsabilă să aplice legea, precum și să promoveze conceptele de dreptate și echitate, fiind de neconceput ca persoane cu preocupări în înmatriculării de autoturisme să înțeleagă că își pot ”cumpăra” libera trecere a frontierei de stat cu autoturisme a căror situație juridică este incertă prin mituirea unor agenți de poliție de frontieră, în sensul ca aceștia să-și exercite atribuțiile funcției în scop contrar fundamentelor pentru care au fost învestiți cu exercițiul puterii publice, respectiv pentru a deconspira încercări de treceri a frontierei de stat cu autoturisme cu o situație juridică incertă.

În atare situație, măsura arestării preventive pe care cei doi inculpați o execută este proporțională cu gravitatea acuzațiilor, măsura dispusă fiind necesară pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal iar măsuri alternative mai blânde la acest moment nu pot să prezinte suficiente garanții în acest scop.

Curtea consideră că interesul societății de a se afla în siguranță și de a elimina, măcar temporar, elementele care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial și trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea lor temporară de libertate.

Astfel de fapte precum cele săvârșite de către acești inculpați trebuie în mod obligatoriu să constituie un avertisment pentru societate în ansamblul său și trebuie reprimate și dezavuate în mod clar de către reprezentanții societății, pentru a constitui un exemplu clar pentru oricine ar considera că legile sau rigorile sociale sunt mai prejos de propria sa persoană și nu li se aplică și lor. Se va mai reține frecvența și numărul în creștere al acestor fapte în România, precum și faptul că în cazul lăsării în libertate a unor persoane cercetate pentru astfel de infracțiuni, in condiții de criza economică, s-ar crea opiniei publice senzația că organele judiciare nu acționează cu fermitate în vederea reprimării fenomenului infracțional.

Conform deciziilor CEDO Eckle contra Germaniei, Henera contra Franței Kudla v.Polonia din 26 octombrie 2000 sau hotărârea Labita v.Italia orice persoană arestată sau deținută, în condițiile prevăzute de paragraf 1 lit. c din art. 5, trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător și are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere. Conform jurisprudenței CEDO, aspectul privind caracterul rezonabil al unei perioade de detenție nu poate fi apreciat în abstract. Caracterul rezonabil al detenției unei persoane trebuie evaluat de la caz la caz, în funcție de trăsăturile specifice ale acestuia. Menținerea stării de detenție preventivă poate fi justificată într-un caz concret, numai dacă există indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public care, în pofida prezumției de nevinovăție, prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală (a se vedea hotărârea W.v.Elveția din 26 ianuarie 1993). Este în primul rând datoria autorităților judiciare naționale să se asigure că, într-o cauză determinată, detenția preventivă nu depășește o perioadă rezonabilă. În acest scop și având în vedere respectul cuvenit pentru principiul prezumției de nevinovăție, autoritățile trebuie să ia în considerare toate argumentele pentru și împotriva existenței unei necesități de ordin public care să justifice o îndepărtare de la regula respectării libertății individuale și care să constituie considerente pentru hotărârea autorităților de a respinge cererea de punere în libertate.

În condițiile arătate anterior, luând în calcul în mod evident gravitatea infracțiunilor pentru care inculpații au fost arestați, dar și împrejurarea că aceștia au manifestat perseverență infracțională, complexitatea dosarului, instanța consideră că durata arestului preventiv de circa 45 de zile pe care au executat-o nu este contrară principiului proporționalității expus în jurisprudența CEDO, iar menținerea pe mai departe a acestei stări nu ar duce la o durată nerezonabilă a acestei măsuri preventive privative de libertate.

Punând în balanță interesele personale ale inculpatului cu necesitatea ocrotirii interesului general – buna desfășurare a procesului penal -, judecătorul de cameră preliminară consideră că măsura preventivă dispusă în cauză este aptă să asigure la acest moment procesual scopul prevăzut de art.202 alin.1 Cod procedură penală.

Curtea nu poate primi motivele avute în vedere de judecătorul primei instanțe cu privire la starea de sănătate precară a inculpatului F_______ V_____ și respectiv starea de sănătate precară a părinților inculpatului M____ M______ V_______ deoarece acestea nu reprezint aspecte noi, fiind cunoscute încă din faza de urmărire penală. Nu prezintă relevanță nici împrejurarea că cei doi inculpați au studii superioare și numeroase diplome rezultate din activitatea de cooperare transfrontalieră deoarece în raport de activitatea desfășurată cei doi aveau nevoie de un nivel de pregătire adecvat. Mai mult, diplomele de merit ale inculpatului F_______ V_____ datează din anii 2004 și 2008 mult anterior activității infracționale reținute în sarcina acestuia, ulterior acesta neevidențiindu-se în vreun alt mod decât prin săvârșirea în mod repetat a unor infracțiuni de corupție.

Faptul că o parte din inculpații din cauză sunt cercetați în stare de libertate nu poate atrage punerea celor doi inculpați sub control judiciar pentru egalitate de tratament, deoarece la aprecierea luării unei măsuri preventive acest criteriu nu este enumerat de legiuitor printre cele prevăzute de art.202 sau art.223 alin.2 cod proc.pen. Curtea apreciază că în raport de motivele sus-arătate menținerea stării de arest preventiv a inculpaților F_______ V_____ și M____ M______ V_______ se menține pe mai departe, prin caracterul continuat, prin modul defectuos în care și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu inculpații manifestând o stare de pericol pentru ordinea publică ce necesită privarea de libertate pe mai departe.

Față de cele sus-expuse, Curtea:

Va admite contestația formulată de P________ de pe lângă Tribunalul G______ împotriva încheierii de ședință din data de 25.11.2014 pronunțată de Tribunalul G______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXX14.

În temeiul art.425¹ alin.7 pct.2 lit.a cod proc.pen. va desființa în parte încheierea penală atacată și rejudecând:

În baza art.207 alin.4 C.p.p. va respinge cererile inculpaților M____ M______ V_______ și F_______ V_____ de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, ca neîntemeiate.

În temeiul art.275 alin.3 cod proc.pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite contestația formulată de P________ de pe lângă Tribunalul G______ împotriva încheierii de ședință din data de 25.11.2014 pronunțată de Tribunalul G______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXX14.

În temeiul art.425¹ alin.7 pct.2 lit.a cod proc.pen. desființează în parte încheierea penală atacată și rejudecând:

Respinge cererile inculpaților M____ M______ V_______ și F_______ V_____ de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, ca neîntemeiate.

În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare aferente contestației Ministerului Public rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.12.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

R_________ N______ O_____ S________ D______

Red.R.N.O.

Th.red. R.N.O./08.12.2014/2 ex.

Jud.TG/ Jud. A____ I_________