R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXXX

(2345/2014)

DECIZIA PENALĂ NR. 502/Co

Ședința publică din data de 14 iulie 2014

Curtea compusă din:

Președinte: C_______-C_____ D_____

Grefier: T_____ S______

**************

Ministerul Public - P________ de pe lângă de Apel București a fost reprezentat de procuror Amaryl S____.

Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatul U____ F_____ împotriva încheierii de ședință din data de 23.06.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală în dosarul nr.XXXXXXXXX14.

Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședință publică de la 07.07.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, instanța a rămas în pronunțare asupra soluției, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, amânând pronunțarea succesiv la 10.07.2014, 11.07.2014 și 14.07.2014, când:

C U R T E A

Prin incheierea de sedinta din data de 23.06.2014 Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala a respins, ca neîntemeiată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu formulată de inculpatul U____ F_____,

Prin rechizitoriul nr. 4252/P/2013 din 11.03.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului a inculpatului U____ F_____, zis “F_____ al lui Vancică”pentru săvârșirea, în concurs real a infracțiunilor de camătă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 351 din C.pen. și spălare a banilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea 656/2002, republicată, astfel cum a fost modificată prin art. 111 pct. 2 alin. (1) din Legea 187/2012, cu aplic. art. 5 din C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.

Inculpatul U____ F_____, în perioada ianuarie 2012 – aprilie 2013, a acordat cu titlu de îndeletnicire împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane.

Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că în perioada de referință inculpatul U____ F_____ a împrumutat bani cu camătă următoarelor persoane:

- M_____ VLASOV: a împrumutat frecvent de la inculpat sume de ordinul sutelor sau chiar milioanelor de euro, într-una din seri primind chiar suma de 1.500.000 (un milion cinci sute de mii) de euro;

- AL JAHNI NABIL: a împrumutat în repetate rânduri bani cu camătă de la inculpat pentru a-i juca în cazinouri, având în prezent o datorie față de acesta de 400.000 (patru sute de mii) de euro;

- ABBAS MOHAMAD A__: a împrumutat sume de ordinul sutelor sau chiar milioanelor de euro, în prezent având de restituit inculpatului suma de 250.000 (două sute cincizeci de mii) de euro;

- T_______ L____ C______: a împrumutat de la inculpat cu camătă suma de 100.000 (una sută de mii) de euro, având de restituit suma de 50.000 de euro;

- H_____ C______: a împrumutat de la inculpat suma de 60.000 (șaizeci de mii) de euro;

- ASAAD HAYTHAM: a împrumutat de la inculpat suma de 2000 (două mii) de euro.

În perioada ianuarie 2012 – aprilie 2013, a folosit banii proveniți din săvârșirea infracțiunii de camătă pentru a-și construi un imobil tip locuință în orașul Voluntari, _____________________. 65, jud. Ilfov, finisat, utilat și mobilat ultramodern, pe care îl folosește împreună cu familia sa, disimulând adevărata natură a provenienței și proprietății acestui imobil, prin aceea că l-a înregistrat și a efectuat toate operațiunile cu privire la acesta prin intermediul soacrei sale, C______ F______.

Tribunalul a apreciat din probatoriul administrat de organul de urmărire penală, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa, în sensul că, în perioada ianuarie 2012 – aprilie 2013, inculpatul U____ F_____ a folosit banii proveniți din săvârșirea infracțiunii de camătă pentru a-și construi un imobil tip locuință în orașul Voluntari, _____________________. 65, jud. Ilfov, pe care îl folosește împreună cu familia sa. Inculpatul U____ F_____ a disimulat adevărata natură a provenienței și proprietății acestui imobil, prin aceea că l-a înregistrat și a efectuat toate operațiunile cu privire la acesta prin intermediul soacrei sale, C______ F______, folosind banii proveniți din săvârșirea infracțiunii de camătă pentru care este cercetat pentru a-și construi imobilul respectiv, pe care îl folosește împreună cu familia sa.

Din documentele aflate la dosar a reieșit că numiții C______ F______ și C______ M____ (cei care apar în acte ca fiind beneficiarii construcției), socrii inculpatului, au cumpărat în anul 2007 imobilul respectiv (casă și teren), plătind pentru acesta suma de 200.000 de euro. Ulterior, în perioada 2012-2013, pe baza documentației întocmite de B__ Amir Dalbozi, a fost demolată casa și edificată o nouă construcție, conform autorizației de construire nr.72/26.04.2013, cu o valoare declarată de 911.400 lei, iar până în prezent lucrările de construcție nu au fost recepționate de către beneficiari.

Din datele puse la dispoziție de către Ministerul Justiției - Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, a reieșit că numitul C______ M____ figurează ca asociat la ALMICRIS Construct S.R.L. cu o cotă de 50%. Procedându-se la efectuarea de verificări pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice s-a stabilit, însă, că activitatea societății menționate anterior a fost suspendată începând cu data de 01.09.2009, neînregistrând profit.

Din datele puse la dispoziție de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, a rezultat că numitul C______ M____ figurează doar în anul 2008 cu venituri înregistrate - salarii în cuantum de 548 lei – iar în restul perioadei cuprinse între 2006 – ianuarie 2014 nici sus-numitul, nici soția acestuia, C______ F______, nu figurează cu venituri supuse impozitării.

Tribunalul a apreciat că se mențin și cerințele prev. de art. 223 și urm. C.pr.pen. cu referire la art.202 alin.3 C.pr.pen., întrucât inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de camătă și cea de spălare de bani, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de minim 5 ani, iar pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, se constată că privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, constând într-un sentiment firesc de nesiguranță indus cetățenilor, măsura fiind proporțională cu gravitatea faptelor și necesară pentru realizarea scopului urmărit.

La aprecierea acestor cerințe, Tribunalul a avut în vedere următoarele împrejurări care rezultă din probele aflate la dosar: amploarea activității infracționale a inculpatului; curajul și dezinvoltura cu care se pare că inculpatul a acționat în vederea obținerii unor venituri importante, cu consecința prejudicierii grave a persoanelor vătămate prin pretinderea unor dobânzi foarte mari; înmulțirea îngrijorătoare a faptelor de acest fel cu consecințe deosebite asupra încrederii în capacitatea instituțiilor statului de a eradica faptele de cămătărie, care duc ușor la săvârșirea infracțiunilor de șantaj și spălare de bani; răsunetul deosebit de negativ al faptelor de acest gen în rândul cetățenilor; scopul imoral urmărit de inculpat de a se îmbogății prin exploatarea slăbiciunii persoanelor dependente de jocurile de noroc. Toate aceste aspecte impun cu necesitate intensificarea eforturilor de combatere a acestui gen de infracțiuni, nu doar pentru conservarea ordinii publice și pentru întărirea sentimentului de încredere în instituțiile statului, ci și pentru descurajarea persoanelor tentate să comită astfel de fapte, mai ales în contextul actual, când situația financiară a multor persoane le poate îndemna să ia împrumuturi cu dobânzi uriașe cu consecința imposibilității de achitare și a deposedării victimelor de bunurile personale sau cu consecința vătămării fizice și psihice a acestora în încercarea de a le forța să își onoreze datoriile.

Tribunalul a subliniat ca, spre deosebire de situația unei persoane care cu titlu de îndeletnicire acordă împrumuturi cu o dobândă apropiată de cea legală, care nu ar fi de natură a justifica arestarea preventivă, situația inculpatului este cu totul deosebită și alarmantă, întrucât se pare că acesta și-a făcut un mod de viață din exploatarea persoanelor aflate în nevoie sau a jucătorilor împătimiți din cazinouri, cărora le împrumută și pe care îi urmărește pentru a le împrumuta sume mari de bani cu dobânzi exorbitante.

În ceea ce privește circumstanțele de ordin personal ale inculpatului, constând în lipsa antecedentelor penale, situația personală și familială, existența unui loc de muncă sau a unei ocupații, etc., Tribunalul a considerat că, de principiu, ele trebuie avute în vedere cu ocazia soluționării cauzei pe fond, întrucât, la acest moment procesual, aceste circumstanțe nu sunt de natură a justifica aprecierea rezonabilă în sensul că nu se impune menținerea arestării preventive, fiind destul de probabil că, în cazul lăsării lui în libertate sau arestat la domiciliu, acesta va încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea a martorilor, părților vătămate, prin alterarea mijloacelor de probă, prin punerea de acord asupra declarațiilor viitoare sau prin alte asemenea activități.

Impotriva incheierii de sedinta din data de 23.06.2014, in termen legal, a formulat contestatie inc. Udila F_____ solicitand instanței înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, cu toate obligațiile apreciate de instanță.

Curtea analizand contestatia formulata prin prisma motivelor invocate o apreciaza ca nefondata din urmatoarele considerente:

Curtea reține îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse de dispozițiile legale anterior enunțate, respectiv: 1. existența probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiuni care se regăsesc în enumerarea textului legal menționat 2. privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Astfel, în analiza primei condiții susmenționate, Curtea constata că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infractiunile de – camata si spalare de bani.

Dispozițiile Codului de procedură penală trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor art. 5 paragraful 1 lit. c din CEDO care condiționează legalitatea privării de libertate a unei persoane de existența unor motive verosimile de a bănui că persoana care urmează a fi lipsită de libertate a săvârșit o infracțiune. În accepțiunea Curții Europene a Drepturilor Omului prin motive verosimile se înțeleg date, informații de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit infracțiunea respectivă (cauza Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit), fără a fi necesar ca, la momentul luării sau menținerii măsurii arestării preventive să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă (cauza Murray c. Regatului Unit), nefiind necesar ca persoana să fie într-un final, acuzată sau trimisă în judecată.

Curtea retine ca privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, considerand că există o stare de pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială la care și art. 1 din noul Cod de procedură penală se referă (printre care se numără persoana, drepturile și libertățile ei), ca urmare a lăsării în libertate a inculpatului, fie prin activitatea acestuia posterioară faptei, fie prin reacția declanșată în cadrul societății de fapta comisă.

Curtea constată că spălarea de bani, ca fenomen infracțional derivat din camătă, creează condițiile optime disimulării provenienței ilicite, din camătă, a sumelor de bani obținute de inculpat și împiedicarea recuperării acestora, asigurând, în același timp, inculpatului produsul infracțiunii;

În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică, este desigur adevărat că pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă că aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută prin abstracție de la gravitatea faptei. Sub acest aspect existența pericolului public poate rezulta, între altele și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este acuzat inculpatul, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

Periculozitatea se impune a fi percepută însă ca o alternativă la gravitatea faptei săvârșite, privită drept criteriu de stabilire a sancțiunii penale. Gravitatea faptei săvârșite reprezintă un criteriu obiectiv, iar periculozitatea poate fi concepută doar prin raportare la o persoană.

Raportând toate aceste considerații teoretice la situația concretă reținută în baza probelor administrate Curtea va reține că în speță se justifică mentinerea starii de arest preventiv a inculpatului si respingerea cerereii de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura preventiva a controlului judiciar sau arestului la domiciliu.

F___ de cele prezentate Curtea va respinge ca nefondata contestatia formulata de catre Udila F_____, va obliga contestatorul la plata sumei 150 lei, cheltuieli judiciare catre stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondata contestatia formulata de catre Udila F_____.

Obliga contestatorul la plata sumei 150 lei, cheltuieli judiciare catre stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14.07.2014.

P_________ GREFIER