R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 789/2015

Ședința publică din data de 30 Ianuarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: B____ V_______

GREFIER: B_____ A_____

Pe rol se află pronunțarea hotărârii judecătorești în cauza Civilă formulată de reclamanții M_______ G______ și M_______ E_____ L____, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P__________ „MĂGURA”, având ca obiect constatare nulitate act juridic.

La data de 28.01.2015, prin Serviciul registratură, pârâta, prin reprezentant convențional, avocat P____ V_____, a transmis la dosar concluzii scrise cu privire la fondul cauzei.

La data de 29.01.2015, prin fax, reclamanții, prin reprezentant convențional, avocat D____ A____ L_____, au transmis la dosar concluzii scrise cu privire la fondul cauzei.

Cauza s-a judecat în fond la termenul de judecată din data de 23.01.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării hotărârii judecătorești la data de 30.01.2015, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând, constată că:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamanții M_______ G______ și M_______ E_____-L____ au solicitat, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P__________ MĂGURA, în principal, să se constate nulitatea absolută a Hotărârilor Adunării Generale a Asociației de P__________ Măgura din data de 17.04.2013, iar în subsidiar, să se dispună anularea acestor hotărâri; și suspendarea punerii în executare a hotărârilor atacate, până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze; cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.

În motivare se arată că reclamanți sun coproprietari asupra apartamentului nr. 115, situat la ultimul etaj al scării B din blocul nr. 30 situat în Bistrița, _________________________ blocului au fost amplasate, de către operatorul de telefonic mobilă Orange (fosta ______________.A.), antene de telefonic mobilă (GSM) și alte instalații aferente acestora (local tehnic, pilon, echipamente radio, aparatură electronică, etc.), în baza unui contract de închiriere încheiat anterior între ______________.A. și Asociația de P__________ Măgura.

Reclamanții susțin că nu și-au dat acordul pentru amplasarea acestor antene și instalații, de la bun început, și nu sunt de acord nici în prezent cu menținerea lor pe acoperișul blocului, acoperiș care constituie, în același timp, și plafon al apartamentului proprietatea lor, situat la ultimul etaj al acestui imobil. Întrucât contractul anterior de închiriere, cu actuala companie ___________________.A., urmează să expire la data de 18.06.2013, s-a ținut, la data de 17.04.2013, o ședință a Asociației de P__________ Măgura, având ca obiect adoptarea unei hotărâri în privința continuării raporturilor contractuale cu compania Orange pentru folosirea de către aceasta a unui/unor spații din părțile comune indivize ale blocului reclamanților (acoperișul blocului) în același scop, al menținerii și exploatării antenelor rețelei GSM și al celorlalte instalații care le deservesc.

Cu ocazia acestei ședințe, s-a concluzionat, de către persoanele care au prezidat adunarea, faptul că majoritatea proprietarilor de apartamente ar fi decis în favoarea continuării închirierii spațiului proprietate comună indiviză, pe care se află amplasate antenele GSM, către compania Orange, cu toate că, deși sunt un număr de 60 de apartamente pe scara B a blocului, așa cum rezultă din tabelul depus la dosarul de constituire al asociației, anexat prezentei, au participat la ședință doar circa 20 de persoane, nefiind întrunit cvorumul de prezență cerut de art. 5 alin. 3 și art. 7 din Statutul Asociației de P__________ Măgura, respectiv „două treimi din numărul proprietarilor”, motiv de nulitate a acestei/acestor hotărâri.

Reclamanții mai arată că hotărârile adoptate la data de 17.04.2013 în ședința Adunării Generale a Asociației de P__________ Măgura sunt nelegale întrucât nu au fost luate cu respectarea statutului asociației și a legii, respectiv cu respectarea normelor privind procedura de convocare (art. 6 alin. 1 din Statut), cvorumul de prezență (art. 5 alin. 3 și art. 7 din Statul) și cvorumul de vot. Astfel, nu a fost respectată procedura de convocare, prin afișarea anunțului cu cel puțin 10 zile înainte de data ședinței la afișierul de la parterul blocului, cu indicarea datei, orei, locului și ordinii de zi și nici cvorumul de prezență, de două treimi din numărul proprietarilor.

Totodată, în cazul adoptării unei hotărâri privind folosința proprietății comune de către terți, persoane fizice sau juridice, de drept public sau de drept privat, dispozițiile art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, precum și de cele ale art. 23 din HG nr. 1588/2007 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, instituie necesitatea unui cvorum special de vot, ce derogă față de cel general, prevăzut de dispozițiile generale ale art. 25 alin. 2 din Legea 230/2007 și art. 8 din Statutul Asociației de proprietari Măgura, și anume „acordul majorității proprietarilor membri ai asociației”, acord care, în speță, nu a existat. Prin urmare, hotărârile adoptate în ședința Adunării Generale a Asociației de P__________ Măgura, la data de 17.04.2013, sunt contrare legii și statutului asociației, motiv pentru care sunt lovite de nulitate.

Reclamanții menționează faptul că, în vederea promovării prezentei acțiuni, a notificat pârâta, prin executor judecătoresc, să le comunice, în copie certificată cu originalul, întreaga documentație care s-a întocmit cu privire la ședința din data de 17.04.2013 însă nu au primit, nici până la acest moment, niciun răspuns la cerere. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 4 din Legea nr. 230/2007, pârâta avea obligația să procedeze, din oficiu, nu la cerere, la comunicarea în scris, către toți proprietarii, a hotărârii/hotărârilor Adunării generale a membrilor Asociației de proprietari, aspect arătat în notificarea trimisă. În aceste condiții, solicită instanței să pună în vedere pârâtei să depună la dosarul cauzei copii certificate de pe toate actele privitoare la ședința Adunării Asociației de P__________ Măgura din data de 17.04.2013, în a căror posesie se află și pe care a refuzat să le comunice reclamanților - convocator, listă de prezență și vot, procesul-verbal al ședinței, hotărârea/hotărârile adoptate.

Totodată, pe lângă faptul că încalcă legea și statutul, hotărârea Adunării Asociației de P__________ din data de 17.04.201.3, privind continuarea relațiilor contractuale de folosință a spațiului comun de către societatea Orange România S.A., fie sub forma încheierii unui nou contract, fie sub cea a continuării contractului inițial, este de natură să producă daune reclamanților proprietari ai apartamentului nr. 115, motiv pentru care solicită, de asemenea, desființarea acesteia.

Astfel, reclamanții arată că nu sunt de acord cu amplasarea ori menținerea, pe planșeul apartamentului proprietatea lor, a unor antene GSM care emit unde electromagnetice și care îi expun, atât pe ei, cât și pe fiicele lor, unui risc mare de afectare a sănătății, drept la sănătate consacrat și garantat de art. 34 din Constituția României, numeroasele opinii de specialitate, exprimate în această privință, fiind deosebii de controversate.

Nu se cunosc, până la acest moment, care sunt efectele nocive pe termen lung ale expunerii omului la unde electromagnetice, indiferent de intensitatea acestora, dat fiind faptul că studiile care s-au efectuat în această materie, a efectelor undelor electromagnetice, au avut loc doar pe animale în vitro, a căror durată de viață este una redusă, astfel încât nu s-au putut observa și stabili efectele nocive pe termen lung ale expunerii la astfel de radiații, chiar de intensitate redusă, iar reclamanții învederează că nici nu doresc să le afle prin expunerea lor personală.

De altfel, însuși Guvernul României recunoaște și admite nocivitatea radiațiilor electromagnetice neionizate emise de antenele de telefonie mobilă, indiferent de limitele nivelelor de radiații ce ar fi stabilite de alte organisme, prin instituirea, prin art. 16 din OG 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, a „sporului pentru condiții vătămătoare”, în cuantum de până la 10% din salariul de bază, pentru funcționarii publici care desfășoară activitate „în locurile muncă în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații”. Și aceasta nu doar în cazul funcționarilor care-și desfășoară activitatea la ultimul nivel al clădirii, sub antene, ci în cazul tuturor funcționarilor publici care lucrează în clădirea respectivă. Ordonanța a fost aprobată de către Parlamentul României prin Legea nr. 417/2006 și produce efecte și în momentul de față.

Mai mult, în alte state membre ale UE, regulile privind amplasarea antenelor GSM sunt deosebit de stricte, tocmai în scopul protejării sănătății omului, în Franța, de pildă, fiind interzisă amplasarea acestora la mai puțin de 150 m depărtare față de școli, spitale, instituții publice iar amplasarea acestora pe blocurile de locuințe este strict interzisă. C_ titlu exemplificativ, reclamanții anexează prezentei și un extras din nenumăratele articole existente pe internet pe tema efectelor nocive ale expunerii omului la radiații electromagnetice. Ori, în condițiile în care efectele nocive ale expunerii la unde electromagnetice, mai ales pe termen lung și indiferent de intensitatea acestora, pot fi extrem de grave, chiar ireversibile, acestea putând cauza ori agrava anumite afecțiuni grave, inclusiv cancer, ori dereglări ale funcțiilor organismului uman, opiniile specialiștilor, în acest sens, fiind extrem de controversate, reclamanții arată că nu înțeleg să accepte niciun fel de risc în acest sens, cu atât mai mult cu cât, pe lângă aceștia, este în discuție sănătatea celor două fiice ale lor. De altfel, una dintre vecinele reclamanților, care locuiește la același etaj cu cei doi, numita Z_______ E____, este bolnavă de cancer.

Reclamanții consideră că nu pot fi obligați să accepte un astfel de risc, împotriva voinței lor și a dreptului la protecția vieții și sănătății, prin decizia altor persoane, proprietari ai apartamentelor situate la etajele inferioare ale blocului și care pot fi expuse, probabil, într-o mai mică măsură undelor emise de către antenele GSM amplasate pe acoperiș. După cum se poate observa, nu este vorba despre o hotărâre obișnuită, curentă, a asociației de proprietari, cum ar fi cele de stabilire de cheltuieli comune sau de aprobarea efectuării de reparații, îmbunătățiri ori amenajări asupra spațiilor comune indivize ale condominiului, ci este vorba despre niște decizii care ar putea afecta viața și sănătatea unora (sau chiar a tuturor) dintre proprietarii de apartamente.

Consideră totodată că nicio persoană nu-și poale aroga dreptul de a decide asupra vieții și sănătății unei/unor alte persoane, asupra riscurilor pe care aceasta dorește sau nu să și le asume în acest sens, indiferent de motivație, și cu atât mai puțin pentru o motivație de ordin pecuniar.

În drept s-au invocat prevederile art. 26, 25 alin. 2, 39 din Legea nr. 230/2007, art. 23 din HG 1588/2007, Statutul Asociației de P__________ Măgura (dosar civil nr. 5579/PJ/1997 al Judecătoriei Bistrița), art. 194, 254, 451-455 Cod procedură civilă.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 7-19) și s-a solicitat admiterea interogatoriului și a probei testimoniale în privința numiților D___ C______ Bistrița și B____ A__ C_____.

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității de reprezentant, iar pe fondul cauzei, să se dispună respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.

În motivare se arată că reclamanții nu au domiciliul în Bistrița, _____________________, etaj X, _______________ nu locuiesc efectiv la această adresă și întrucât, apreciază pârâta că nu reclamanții au împuternicit pe avocat să formuleze cererea, invocă excepția lipsei calității de reprezentant a mandatarului. În măsura în care nu se va proba că proprietarii apartamentului nr.115 au formulat cererea de chemare în judecată, solicită anularea acesteia.

Pârâta consideră că reclamanții nu au cunoștință despre existența prezentului proces și nici nu și-au ales domiciliul procesual la sediul avocatului care a formulat cererea, de aceea solicită comunicarea întâmpinării la domiciliul real al reclamanților din localitatea Blăjenii de Sus, nr. 28, județul Bistrița Năsăud, pentru a răspunde personal la excepția invocată.

Totodată, solicită ca avocatul care a formulat cererea să depună la dosar dovada că a încheiat contractul de asistență juridică cu reclamanții sau, dacă l-a încheiat cu un împuternicit al reclamanților, să depună dovada că persoana respectivă are calitatea de mandatar al reclamanților și reprezintă interesele acestora, pentru că numai astfel cererea reprezintă voința reclamanților.

Comunicarea întâmpinării la domiciliul reclamanților se impune pentru ca, în situația în care nu au mandatat avocatul să-i reprezinte, nici alegerea domiciliului pentru comunicarea actelor de procedură nu este valabilă. Or, actele de procedură trebuie comunicate efectiv părților din proces pentru ca ele să aibă cunoștință despre acestea și să-și exprime poziția fată de excepția invocat, pentru că altfel nu poate fi verificată eventuala susținere a avocatului că a fost împuternicit de reclamanți.

Se impune ca reclamanții să depună la dosar și să fie comunicat și asociației dovada că sunt proprietari ai apartamentului nr. l15 din scara B, din ___________________. Pârâta susține că este real că, în prezent, în acest apartament locuiesc două persoane care susțin că sunt fiicele reclamanților și astfel apreciază una dintre acestea ar putea să fie în spatele cererii sau numita B____ A__ C_____ care figurează propusă de martor și care locuiește în scara vecină, scara C și care este cea mai pornită împotriva funcționării antenei Orange pe planșeul situat deasupra etajului XI al scării B.

În ceea ce privește cererea formulată, pârâta solicită respingerea acesteia în întregime ca neîntemeiată.

Astfel, reclamanții susțin că hotărârile adoptate în data de 17 aprilie 2013 sunt nule absolut sau solicită să fie anulate, deoarece ar fi adoptate cu încălcarea legii și statutului sau pentru că le produc daune reclamanților, fiind invocate dispozițiile art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Totuși, toate hotărârile adoptate cu ocazia adunării generale din data de 17 aprilie 2013 sunt adoptate cu respectarea statutului, acordului de asociere și legii și nu sunt de natură să le producă prejudicii reclamanților.

Asociația de proprietari „Măgura”, cu sediul la etajul XI, scara B, s-a înființat în anul 1997, dată la care dispozițiile care reglementau regimul juridic al înființării și organizării asociațiilor de proprietari era Regulamentul cadru al asociațiilor de proprietari, cuprins în anexa 2 a Legii nr. 114/1996 iar acordul de asociere și statutul reprezintă o redare fidelă a dispozițiilor legale, fără ca, în acordul de asociere și în statut să fie prevăzute excepții față de dispozițiile legale, prevăzute în regulamentul cadru, în ceea ce privește, numărul minim de proprietari care trebuie să-și exprime acordul pentru înființarea asociației, modul de convocare a adunării generale, cvorumul necesar pentru adunare a generală sau cu privire la majoritatea cu care se iau hotărârile de către adunarea generală.

Astfel, se poate observa că, în statut, nu s-a prevăzut nimic în legătură cu modul în care un proprietar din condominium, care nu a semnat acordul inițial de asociere, poate dobândi calitatea de membru, nu s-a prevăzut că pentru exploatarea spatiilor comune să fie prevăzută o altă majoritate decât cea simplă din cei prezenți, pentru că nici în regulamentul cadru aceste aspecte nu erau reglementate.

În ce privește convocarea adunării generale în art. 22 din Regulament, s-a prevăzut „anunțarea” adunării generale cu 10 zile înainte, dispoziție cuprinsă în art. 6 din statut, în art. 23 din Regulament s-a prevăzut un cvorum pentru adunarea generală de 2/3 din membrii asociației, dispoziție redată în art. 7 din statut, în Regulament s-a prevăzut o majoritate specială de 80% pentru modificarea statutului și acordului de asociere, dizolvarea asociației, etc., dispoziție redată și în statut.

În timp, dispozițiile legale care reglementează organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari au suferit modificări succesive, fiind modificată dispoziția privind cvorumul, de la 2/3 din membrii asociației, la un cvorum de majoritate a membrilor asociației (prin Legea nr. 145/1999), cvorum care este prevăzut și în prezent în legea nr. 250/2007; s-a prevăzut expres doar votul majorității membrilor prezenți pentru toate hotărârile adunării generale, aceeași majoritate pentru modificarea statutului și dizolvare asociației ca și cea prevăzută pentru constituire și înființare (fiind abandonată majoritatea de 80%), precum și obligativitatea hotărârilor asociației în anumite situații (printre care și exploatarea spatiilor comune) și pentru proprietarii neasociați (și care au proprietăți în condominiul respectiv), modalitatea de dobândire a calității de asociat pentru cei care nu s-au înscris inițial în asociație și, mai târziu, prin Legea nr.2 30/2007 (art. 39), s-a prevăzut și o majoritate specială pentru luarea hotărârilor privind utilizarea de către terți (în baza unui contrat de închiriere, de folosință sau de concesiune a proprietății comune), respectiv acordul majorității proprietarilor membri ai asociației și al proprietarilor direct afectați de vecinătate. În aceeași lege, în privința hotărârilor asociației de proprietari, s-a prevăzut posibilitatea ca aceste hotărâri să fie luate și într-o modalitate specială, situație de excepție pentru care s-a prevăzut și o majoritate mai mare pentru valabilitatea hotărârii asociației de proprietari.

Astfel, în art. 25, care reglementează modalitatea de adoptare a hotărârilor adunării generale (alin. 1 și alin. 2), în alineatul 3 se reglementează o situație de excepție respectiv, se prevede că „în situații excepționale, hotărârile pot fi luate prin acordul scris al majorității proprietarilor unei scări sau a unui __________________________ de proprietari, pentru probleme care îi vizează direct, pe bază de tabel nominal”. Se constată că, în această situație, pentru valabilitatea tuturor hotărârilor luate astfel, trebuie: acordul majorității membrilor asociației de proprietari (spre deosebire de hotărârile adoptate deschis în adunarea generală pentru care este prevăzută doar o majoritate simplă din cei prezenți - în condițiile în care cvorumul de prezență este de majoritatea membrilor, adică ½ plus 1, cu vot deschis simultan decizia ar putea fi luată și cu ½ din asociați plus 2) cu excepția prevăzută de art. 39 din Legea nr. 230/2007, când, și cu vot deschis în adunarea generală, se impune votul majorității asociaților; și acordul trebuie să fie exprimat în scris, pe bază de tabel nominal.

Având în vedere că statutul asociației a redat fidel dispozițiile legale de la data adoptării lui, asociația nu a fost preocupată de modificarea statutului de fiecare dată când s-au modificat dispozițiile legale referitoare la organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. În consecință, dispozițiile din statut care în prezent nu sunt identice cu cele din Legea nr. 230/2007, dar care reprezintă redarea dispozițiilor legale din anul 1997, trebuie interpretate în spiritul modificărilor aduse dispozițiilor legale respectiv, ca fiind identice cu cele cuprinse în Legea nr. 230/2007 și nu ca fiind excepții de la dispozițiile legale. Dar, așa cum va arăta în continuare pârâta, și dacă se are în vedere cvorumul de 2/3 din asociați, prevăzut în statut, hotărârile asociației sunt adoptate cu respectarea legii și statutului și nu sunt de natură să producă daune intereselor reclamanților.

Referitor la convocarea adunării generale din data de 17 aprilie 2013 și ordinea de zi a adunării, pârâta arată că această convocare s-a efectuat potrivit articolului 23 alin. 5, prima variantă, din Legea nr. 230/2007 și art. 6 din statut respectiv, prin afișarea anunțului privind data și ora la care va avea adunarea generală, ordinea de zi, locul unde va avea loc adunarea, la avizierul asociației de la parterul scării, la data de 4 aprilie 2013, conform anunțului anexat prezentei (deci cu mai mult de 7 zile înainte, cum este prevăzut în lege, precum și cu mai mult de 10 zile, cum este prevăzut în statutul asociației). Ordinea de zi anunțată a fost: 1. Prelungirea contractului de închiriere cu Societatea Orange.

În același timp, întrucât era vorba de prelungirea unui contract de închiriere privind un spațiu comun pentru care se impunea votul majorității membrilor asociați, președintele asociației a propus ca hotărârea să fie luată sub forma acordului exprimat în scris pe bază de tabel nominal.

În scopul exprimării acordului sau opunerii la prelungirea contractului de închiriere președintele asociației a anunțat personal pe asociații sau membrii de familie ai acestora în perioada anterioară zilei stabilită pentru adunarea generală, inclusiv asupra modalității de exprimare a acordului și, întrucât în apartamentul 115 locuiesc rudele reclamanților acestea au lut cunoștință de data adunării generale și fiica reclamanților a participat efectiv la adunarea generală, aspect permis, potrivit art. 25 din Legea nr. 230/2007, care prevede că proprietarul poate fi reprezentați la adunarea generală de un membru al familiei (fără să fie necesară împuternicire). Așa fiind, convocarea adunării generale din 17 aprilie 2013 a fost legal și statutar efectuată.

Pe de altă parte, cât timp reclamanții, în calitate de proprietari, au fost reprezentați de un membru al familiei (fiica acestora) care a semnat tabelul nominal la rubrica „nu sunt de acord”, chiar și în situația în care convocarea ar avea vreun viciu, ei nu pot invoca nicio vătămare și nu pot solicita anularea hotărârilor luate.

Referitor la numărul asociaților prezenți la adunare, ordinea de zi discutată, hotărârile luate și modul de votare, pârâta învederează că Adunarea generală s-a desfășurat la parterul scării, în data de 17 aprilie 2013, după masă, pe o durată de aproximativ 3 ore, pentru a da posibilitatea ca toți proprietarii să-și poată exprima acordul în scris în ce privește hotărârea privind prelungirea contractului de închiriere cu societatea Orange și renegocierea chiriei.

Au fost prezenți un număr de 45 de asociați, prezenți fie personal, fie reprezentați de un membru al familiei, dovadă în acest sens fiind tabelul cu semnături, ce constituie una din hotărârile luate, în care, la _______________________ fiicei reclamanților care a votat împotrivă. Susținerile reclamanților în sensul că au fost circa 20 de peroane nu sunt reale, de altfel dacă fiica reclamanților ar fi numărat efectiv persoanele prezente ar fi indicat exact numărul acestora, numărul de circa 20 fiind indicat în mod intenționat în scopul susținerii prin care invocă neîndeplinirea cvorumului de participare.

Ordinea de zi a fost completată și cu alte puncte de discuție, respectiv prezentarea situației financiare a asociației atât în privința veniturilor (în special veniturile din chirii) cât și a cheltuielilor, precum și discutarea unor probleme curente privind administrarea imobilului (posibilitatea folosirii subsolului, necesitatea efectuării de reparații la tomberon, necesitatea înlocuirii cartelei de acces în imobil, a unor corpuri de iluminat).

Totodată, s-a prezentat la adunare reprezentantul magazinului „F________” care a informat proprietarii că se impune efectuarea de reparații la terasa situată deasupra magazinului și care este spațiu comun al scării B. De asemenea, a fost prezent și un reprezentant al Societății Orange România SA.

Toate discuțiile din adunarea generală au fost consemnate în procesul verbal întocmit de președintele asociației.

Pârâta consideră că este de menționat că Legea nr. 230/2007 nu prevede ca cele hotărâte de adunarea generală să fie consemnate și într-o hotărâre distinctă impunându-se doar consemnarea acestora în procesul verbal de ședință. Cum în privința hotărârii privind prelungirea contractului de închiriere aceasta s-a luat în modalitatea anterior arătată, prin acord scris pe bază de tabel nominal, această hotărâre este consemnată în tabelul nominal cu semnături.

Hotărârea privind prelungirea contractului de închiriere a unui spațiu comun este luată cu respectarea legii, statutului și acordului de asociere.

Pârâta arată că, în susținerea nulității acestei hotărâri, reclamanții pornesc de la două premise greșite: că toți cei 60 de proprietari sunt membrii ai asociației de proprietari și că apartamentul 115 este în directă vecinătate cu spațiul închiriat.

Din tabelul anexă la acordul de asociere, pe care reclamanții îl dețin devreme ce a fost depus la dosar, rezultă clar că nu toți cei 60 de proprietari de apartamente și-au exprimat acordul pentru a fi membri ai asociației la data înființării acesteia, asociația fiind înființată cu acordul a 37 de proprietari, așa cum rezultă din tabelul semnat pentru acordul de asociere. Acest lucru este corect, legea impunând doar acordul majorității.

Ulterior înființării, pentru a deveni membru al asociației de proprietari, proprietarii neasociați trebuie să solicite, printr-o cerere, înscrierea în asociația de proprietari. Din cei 23 de proprietari neasociați inițial doar o parte și-au exprimat dorința de a deveni membri ai asociației. Astfel, proprietarii a 7 apartamente din scara B, nu sunt nici în prezent membri ai asociației de proprietari, respectiv proprietarii apartamentelor: 64, 72, 102, 106, 110, 111 și 119, asociația având un număr de 53 proprietari asociați.

La adunarea generală au fost prezenți 45 de proprietari sau reprezentanți ai acestora (fiind depășit și cvorumul de 2/3 (36), prevăzut în statut, cu atât mai mult cel de ½ plus 1, prevăzut în lege (28). Toți proprietarii care au semnat tabelul nominal (la una din cele două rubrici – 42: 37 pentru, 5 împotrivă) au fost prezenți și și-au exprimat acordul sau dezacordul iar doi proprietari (_____________) s-au abținut, fiind făcută această mențiune pe tabelul nominal.

Proprietarul ______________________ A________ (care nu locuiește efectiv în apartament), după ce un membru al familiei sale, care locuiește în ________________ pentru menținerea antenei, a anulat semnătura și a semnat la rubrica „nu sunt de acord”. Proprietarul ___________________ semnat, din eroare, la rubrica „sunt de acord”, după care a anulat această semnătură și a semnat la rubrica „nu sunt de acord”.

La adunarea generală a mai fost un proprietar care a votat împotriva menținerii antenei, care nu a semnat tabelul (fiica reclamanților știe numele acestuia și poate să-l indice), în procesul verbal fiind făcută mențiunea că 8 proprietari se opun, în această categorie fiind incluși și cei doi proprietari care s-au abținut. Oricum, faptul că nu se poate indica numele acestui proprietar nu are nicio relevantă cât timp cvorumul de 2/3 este întrunit, chiar dacă s-ar avea în vedere că sunt membri ai asociației toți cei 60 de proprietari de apartamente.

Hotărârea s-a luat cu acordul a 37 de proprietari, numele acestora fiind reflectat în tabelul nominal semnat, la rubrica „sunt de acord”, fiind depășit pragul minim prevăzute de lege, acordul majorității membrilor proprietari ai asociației.

În ce privește amplasamentul spațiului comun supus închirierii, pârâta precizează blocul situat în Bistrița, la adresa din ____________________, este un _______________, distincte, cu spații de aerisire între scări, fiecare scară cu propriul lift și blocul nu are acoperiș, având doar planșeu cu hidroizolație. Asociația Măgura este asociația de proprietari a scării B și apartamentul reclamanților cu nr. l15 este situat la etajul X. Deasupra etajului X, pe porțiunea situată deasupra liftului și holului există și etajul XI, etaj care are 4 spații (unul fiind sediul asociației).

Spațiul închiriat pentru antenele Orange nu este deasupra apartamentului reclamanților și nici nu se învecinează cu acesta. Deasupra celor 6 apartamente de la etajul X, nu există alte spatii, etajul XI fiind situat doar deasupra spatiilor comune de la etajul X (hol, casa scării, tomberon). În camera de la etajul XI, situată spre apartamentului 115, este sediul asociației.

Antenele Orange se află montate deasupra camerei situate la etajul XI situată vizavi de sediul asociației, înspre scara A, astfel că nici pe orizontală și nici pe verticală apartamentul 115 nu se învecinează cu spațiul comun închiriat. În consecință, nu există raport de vecinătate directă între spațiul închiriat și apartamentele situate la etajul X astfel că nu se impune acordul acestor proprietari pentru valabilitatea hotărârii, care întrunește toate cerințele prevăzute de art. 39 din Legea nr. 230/2007.

Hotărârea adoptată pentru prelungirea închrierii spațiului comun nu este de natură să producă daune interese proprietarilor, susținerile acestora în acest sens fiind neîntemeiate. Deși invocă tot felul de articole cu privire la un presupus efect nociv al undelor emanate de antenele de telefonie, reclamanții nu au indicat elemente certe nici nu au indicat în ce ar consta prejudiciul pe care l-ar putea produce efectiv. Pârâta este curioasă dacă fiicele reclamanților, care locuiesc la __________________________ mobil.

Se susține că numitaa Z_______ E____, de la etajul X, este bolnavă de cancer, susținere greșită, această persoană fiind de-a dreptul revoltată când a aflat ce afirmație au făcut reclamanții. Aceasta s-a mutat la etajul X în deplină cunoștință de cauză întrucât, la data cumpărării apartamentului de către aceasta, antenele erau pe etajul XI și, pe de altă parte, atunci când a venit în ________________________ o altă boală, respectiv o boală de căderea părului și nu cea indicată de reclamanți. Faptul că unele persoane care locuiesc în prezent în scara B suferă de anumite afecțiuni, afecțiuni pe care le aveau la data mutării în această scară, fie din naștere, fie dobândite, nu se datorează efectelor antenelor.

Pe de altă parte, reclamanții invocă un prejudiciu eventual, pe care nu pot să-l probeze.

În ce privește comunicarea hotărârii, pârâta arată că este adevărat că aceasta trebuie comunicată tuturor proprietarilor (atât celor asociați, cât și celor care nu sunt asociați) și nu a comunicat-o reclamanților dar aceasta nu are nicio influență asupra valabilității ei, având importanță doar sub aspectul determinării momentului în care începe să curgă termenul de contestare a acesteia (chiar dacă în lege se prevede că termenul curge de la adoptarea hotărârii textul a fost declarat neconstituțional, subliniindu-se că termenul trebuie să curgă de la comunicare). Or, cât reclamanții au formulat contestație nu sunt prejudiciați prin necomunicarea hotărârii aceasta urmând să le fie comunicată odată cu această întâmpinare.

Oricum, faptul că s-a hotărât închirierea spațiului comun, a fost cunoscut de membrul de familie al reclamanților, care a semnat împotriva închirierii, încă de la data de 17 aprilie 2013, lucru care se poate observa și din motivarea detaliată a cererii de chemare în judecată. În consecință, pârâta solicită să fie anulată sau respinsă cererea formulată de reclamanți.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 42-46).

Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei la data de 05.08.2013, reclamanții au arătat, în ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant, că este complet nefondată, dovada certă a mandatului de reprezentare al avocatului aflându-se chiar de la început la dosarul cauzei, respectiv împuternicirea avocațială atașată acțiunii introductive. Mai mult, împuternicirea este semnată personal de către cei doi reclamanți, M_______ G______ și M_______ E_____-L____, deși prezența acestor semnături nu ar fi fost necesară, avocatul putând să ateste identitatea părților pe care le reprezintă.

Potrivit dispozițiilor art. 126 din Statutul profesiei de avocat, din 03.12.2011, avocatul se legitimează față de terți cu împuternicirea avocațială, împuternicire care se află depusă la dosar. Prin urmare, atât excepția invocată, cât și cererile formulate în acest sens de către pârâtă sunt nefondate și se impune respingerea lor.

Reclamanții învederează că, deși pârâta emite supoziții în ceea ce îl privește mandatarul lor, nu întâmpină nicio problemă în a depune la dosar o întâmpinare concepută, în mod evident, de către un practician în drept, deși nu poartă semnătura și nici nu este însoțită de vreun mandat al acestuia.

În ceea ce privește apartamentul proprietatea lor, arată că nu intră nici în atribuțiile și nici în sfera de competență a președintele asociației să se pronunțe asupra modului în care reclamanții își manifestă prerogativele dreptului lor de proprietate asupra apartamentului și asupra modului în care înțeleg să îl folosească, atât ei, cât și fiicele lor. Se pare, în același timp, că pârâta întâmpină dificultăți în a recunoaște fiicele doar în partea inițială a întâmpinării, pentru ca ulterior, atunci când încearcă să justifice cvorumul în Adunarea generală a asociației de proprietari, inclusiv prin afirmarea prezenței fiicei reclamanților, această „nelămurire” să nu mai subziste.

În sfârșit, reclamanții atestă faptul că, pe lângă ei, mai sunt numeroase persoane care sunt împotriva menținerea antenelor GSM pe _________________________ cuplului, cu cel puțin alte 7 persoane de pe scara lor, așa cum se arată chiar în procesul verbal al ședinței Adunării Generale din 17.04.2013 și continuând cu numeroși proprietari de apartamente de pe scările A și C ale blocului nostru, între care și numita B____ C_____.

În ceea ce privește legalitatea hotărârilor Adunării Generale a Asociației de P__________ din data de 17.04.2013, pârâta arată că, în primul rând, ceea ce se poate observa încă de la început, este faptul că pârâta nu neagă că la data de 17.04.2013 a avut loc o Adunare Generală a Asociației de P__________ Măgura și că pe ordinea de zi a acesteia a figurat, ca punct principal, „prelungirea sau încheierea contractului cu ___________________.A.”, sens în care se arată că s-a afișat „convocator de prezență” cu ordinea de zi chestiunea contractului cu Orange România S.A., s-a stabilit data și ora ținerii acesteia -17.04.2013, ora 17 - s-a ținut ședința adunării generale și, ulterior, s-a întocmit un proces-verbal, fără să se emită și hotărâri aferente. Prin urmare, este cert faptul că această cale aleasă de către pârâtă, din punct de vedere al procedurii legale de discutare și de adoptare a unei hotărâri în ce privește chestiunea contractului cu Orange România, a fost cea a luării unei decizii în Adunarea Generală a Asociației de P__________, procedură care constituie regula în această materie, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 și 2 din Legea nr. 230/2007, indicate chiar și în întâmpinare, și nicidecum procedura prevăzută de art. 25 alin. 3 din lege - pe bază de tabel nominal - procedură ce are caracter de excepție față de procedura prevăzută de art. 25 alin. 1 și 2, așa cum arată însăși textul de lege („în situații excepționale”), precum și pârâta în întâmpinare.

Este neîndoielnic faptul că art. 24 și 25 din Legea nr. 230/2007 reglementează două situații distincte și două proceduri distincte, una cu caracter de regulă generală - adoptarea de hotărâri în Adunarea Generală a Asociației de P__________, cu cvorumul de prezență și de vot indicate de lege - art. 24 și 25 alin.1 și 2 și, respectiv, o a doua, cu caracter de excepție - în situații excepționale, pe bază de semnături pe tabel nominal, deci fără ținerea unei adunări generale - art. 25 alin. 3. Este și firesc, de altfel, ca regula să fie discutarea oricăror probleme care privesc asociația, cu atât mai mult unele esențiale, cum e cazul de față, în ședința adunării membrilor asociați, cu prezentarea în mod unitar și nediferențiat, ori personalizat, a problemelor și chestiunilor de discutat, cu adoptarea de hotărâri în mod deschis, prin votul celor prezenți la ședință. Este la fel de firesc ca doar în situații extreme, legiuitorul să permită ca anumite decizii, datorită caracterului extrem de urgent al acestora, să fie luate fără respectarea procedurii generale de convocare și ținere adunare generală, pe bază de tabel nominal, întrucât această „procedură” deschide calea arbitrarului, comunicarea în particular între reprezentantul/reprezentanții asociației și fiecare proprietar putând conține informații diferențiate, în funcție de interes, și nu asigură sub nicio formă transparența în luarea deciziilor.

Melanjul pe care pârâta încearcă să-l facă între cele două proceduri, în încercarea de a susține legalitatea hotărârilor adoptate în Adunarea Generală în discuție este inadmisibil, de vreme ce o procedură constituie regula și cealaltă excepția de la aceasta, ele nu pot fi combinate într-un amalgam procedural întrucât se exclud reciproc. Odată ce pârâta a admis faptul că procedura urmată a fost cea generală, în Adunarea Generală a Asociației, convocatorul anexat întâmpinării fiind în acest sens, de convocare a Adunării Generale, la fel și mențiunile din procesul-verbal anexat întâmpinării, adunare în care hotărârile se adoptă prin „vot deschis simultan”, cum arată chiar pârâta, trimiterile acesteia la procedura de excepție, reglementată de art. 25 alin. 3 din lege și la vreun tabel întocmit în baza acesteia nu au nici aplicabilitate, nici relevanță.

Și aceasta cu atât mai mult cu cât procedura de excepție reglementată în prezent de art. 25 alin. 3 nu este prevăzută în Statutul Asociației de proprietari Măgura, astfel că nu are aplicabilitate. Este adevărat că la momentul adoptării statutului, legea nu prevedea această posibilitate de adoptare a hotărârilor, spre deosebire de cea actuală, însă, contrar opiniei pârâtei, apariția unei noi reglementări, mai permisive față de cea anterioară, nu „upgradează” în mod automat și implicit, dispozițiile din statutul persoanei juridice, ci doar deschide acesteia posibilitatea de a modifica, dacă dorește, prevederile statutului, în concordanță cu noua reglementare, mai permisivă, prin hotărâre a adunării generale (doar reglementările legale mai restrictive decât cele din statut dobândesc aplicabilitate în mod direct, pentru că statutul nu poate prevedea dispoziții mai permisive decât legea). Dacă asociația, însă, nu înțelege să modifice statutul, incluzând noi reglementări permise de acum de lege, semnifică faptul că aceasta nu a înțeles să uzeze de aceste „beneficii” ci a decis să mențină reglementările mai restrictive din Statut în ce privește modalitățile de adoptare a hotărârilor.

Mai mult, în cauză, procedura de excepție, a hotărârilor luate pe bază de tabel nominal, oricum nu ar fi putut fi aplicată, chiar de ar fi fost prevăzută în Statut, de vreme ce nu este vorba, nici pe departe, de vreo situație excepțională, a unei hotărâri necesare a fi luate de urgență, ci era vorba despre discutarea unui contract de închiriere cu Orange România, cu privire la care comitetul executiv al pârâtei știa cu cel puțin 5 ani în urmă că va expira la data de 18.06.2013. De altfel, lipsa caracterului urgent este dovedită chiar de momentul la care a avut loc Adunarea Generală în discuție, respectiv cu două luni anterior expirării contractului de închiriere. Caracterul urgent al hotărârilor a fost scopul pentru care legiuitorul a prevăzut această procedură de excepție, fără parcurgerea procedurilor de convocare și derulare a adunărilor generale (care necesită timp) și nu dificultatea de a se întruni toți membri asociației în același moment, cum susține pârâta, și aceasta pentru că argumentarea ei ar duce la un paradox, și anume la concluzia că asociațiile cu un număr mare de proprietari nu ar trebui să se întrunească niciodată în adunarea generală ci s-ar putea uza întotdeauna procedura de excepție a tabelului nominal, pentru că sunt multe persoane, ceea ce ar răsturna caracterul excepțional al acestei proceduri prevăzute de legiuitor.

Se impune, în concluzie, fiind vorba despre Adunarea Generală a Asociației, exclusiv verificarea îndeplinirii condițiilor de ținere a acestei Adunări Generale, respectiv cele statuate de art. 5 alin. 3 și art. 7 din Statutul Asociației de P__________ Măgura, în ceea ce privește cvorumul de prezență (2/3 din numărul membrilor asociați) și, respectiv, cele statuate de art. 25 alin.1 și 2 din Legea nr. 230/2007 coroborate cu dispozițiile art. 23 din HG nr. 1588/2007 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, în ceea ce privește cvorumul de vot deschis simultan al celor prezenți în adunare (jumătate plus unu din numărul membrilor asociați).

În ce privește cvorumul de prezență, interpretarea pârâtei conform căreia, deși în Statutul asociației acesta este de 2/3 din numărul membrilor, ar trebui avut în vedere cvorumul prevăzut de Legea nr. 230/2007, de ½ + 1 din membri, este greșită. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, referitor la inaplicabilitatea prevederilor art. 25 alin. 3 din noua lege, și în această situație, a cvorumului de prezență, apariția unei noi reglementări, mai permisive față de cea de la data adoptării statutului, nu modifică în mod automat statutul persoanei juridice, ci doar deschide acesteia posibilitatea de a modifica, dacă dorește, prevederile statutului, în unele mai permisive. Dacă asociația, însă, nu înțelege să modifice statutul în aceste sens, cum e cazul de față, semnifică faptul că aceasta dorește să păstreze, în scop de protecție, reglementările inițiale, mai restrictive.

În ceea ce privește cvorumul de vot, așa cum s-a arătat și în acțiune și cum se admite și în întâmpinare, potrivit art. 39 din Legea 230/2007 și art. 23 din HG nr. 1588/2007, spațiile din proprietatea comună pot fi utilizate de către terți, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorității proprietarilor membri ai asociației, în acest caz, atât cvorumul de vot fiind unul special față de cel instituit de art. 25 alin. 2 din lege, respectiv de jumătate plus unu din totalul membrilor asociați ai Asociației de proprietari. Verificând aceste condiții, așa cum se poate observa din actele anexate întâmpinării, în primul rând, nu există o listă de prezentă a membrilor asociați la Adunarea Generală a Asociației de P__________ Măgura din data de 17.04.2013, motiv de nulitate a hotărârilor adoptate în adunare, nulitate pe care înțelege pârâta să o invoce în completarea motivelor din acțiunea inițială.

Astfel, doar existența unei liste de prezență nominale la Adunarea Generală, cu arătarea în concret a prezenței ori lipsei fiecărui membru asociat, și modalitatea în care este prezent - personal ori reprezentat - toate însoțite de semnăturile celor în cauză, poate asigura, din punct de vedere legal, posibilitatea verificării îndeplinirii cvorumului de prezență în adunare, ea putând constitui unica dovadă a îndeplinirii acestei condiții de cvorum. De altfel, așa cum se poate observa, nici procesul-verbal de ședință nu face referire la existența vreunei liste nominale de prezență în adunare, ci doar se arată că ar fi fost prezenți 49 de membrii asociați, fără să se arate care anume, în ce mod (personal ori prin reprezentare, mai ales că în întâmpinare se susține că unii proprietari nu au fost prezenți personal ci au fost reprezentați de membri de familie, fără ca din înscrisurile atașate să se poată deduce care anume) și care este dovada prezenței acestora. În aceste condiții, nu se poate verifica cvorumul de prezență, respectiv cine a fost prezent, nu se poate verifica regularitatea reprezentării celor care nu au fost prezenți personal, raportat la dispozițiile statutare, astfel încât hotărârile adoptate sunt nule.

Acea listă intitulată de pârâtă „tabelul cu semnături”, atașată întâmpinării, nu constituie o listă de prezență în Adunarea Generală din data de 17.04.2013, în primul rând pentru că în denumirea explicită a acestui tabel nu se arată că ar viza Adunarea Generală din 17.04.2013 - este un tabel cu semnături pro și contra antene - nu se indică data completării acestuia ori momentul completării acestuia, ca și durată în timp (înainte, în timpul ori după adunare), nu cuprinde nici măcar date concrete referitoare la condițiile închirierii - durată, chirie, etc. - astfel încât el poate avea cel mult valoarea unui sondaj general, opinii ale locatarilor din _________________________ antenelor. Mai mult, în procesul-verbal al Adunării Generale atașat întâmpinării, nici nu se face vreo mențiune că votul ar fi fost luat în alt mod decât prin vot deschis simultan, cum arată chiar pârâta că este procedura legală de vot într-o atare adunare, nu se face nici o referire la existența vreunui tabel de prezentă ori la existența vreunui tabel de vot pentru adoptarea hotărârilor în adunare.

Este clar, și pârâta confirmă în întâmpinare, faptul că acest „tabel cu semnături” a fost completat cu intenția de a reprezenta acel tabel nominal la care face referire procedura de excepție reglementată de art. 25 alin. 3 din Legea nr. 230/2007 (pârâta face diferențiere între votul deschis simultan din adunarea generală, care se consemnează în procesul-verbal al ședinței și votul pe tabel nominal, semnat la momente diferite - pag.3 din întâmpinare, frazele 2 și 3), procedură care, însă, așa cum s-a arătat mai sus, nu are aplicabilitate în speță și nici nu poate suplini ori completa lipsurile din procedura generală de adoptare a hotărârilor asociației de proprietari în adunarea generală). În realitate, la momentul la care a fost deschisă ședința Adunării Generale, în data de 17.04.2013, ora 17, președintele asociației de proprietari a venit cu acel „tabel cu semnături” gata semnat la mai multe poziții. În timpul ședinței, cei prezenți au semnat și ei pe tabel, fie că erau membri asociați, fie că nu. Se mai poate constata faptul că există identitate între semnăturile de la apartamentele 97 și 103, între semnătura de la _____________ din finalul tabelului, de la poziția administrator, care nu este proprietar de apartament și nici membru asociat, precum și o asemănare foarte mare între semnăturile de la apartamentele 84 și 105. Reclamanții susține că nu știu cu exactitate câtor persoane li s-a solicitat să semneze acel tabel după închiderea adunării generale, cert este că la adunare nu au fost prezenți și nu au votat nici pe departe 45 de membri și nici nu s-a întocmit procesul-verbal atașat întâmpinării. Astfel, solicită ca, pentru verificarea semnăturilor, să îi fie pus în vedere pârâtei să prezinte spre vedere instanței și reclamanților, originalul acestui înscris, în aplicarea dispozițiilor art. 292 alin.1-4 Cod procedură civilă.

Mai mult, nu corespunde nici pe departe adevărului faptul că în Adunarea Generală din 17.04.2013 ar fi fost prezenți 49 de membri asociați, cum se arată în procesul-verbal al ședinței, întocmit ulterior ședinței, ori 45 de membri, cum se arată în întâmpinare, ci au fost prezente circa 20 de persoane, așa cum le-au comunicat reclamanților cei care au fost prezenți efectiv în adunare, nefiind întrunit cvorumul de prezență, de 2/3 din numărul membrilor asociației, chiar și raportat la numărul de membri indicat în întâmpinare, de 53 proprietari asociați. În acest sens, aceștia înțeleg să mai solicite, în probațiune, alături de martorii propuși inițial, audierea în calitate de martor și a numitului S______ Ș_____, președintele Asociației de P__________ de la scara A a blocului, persoană, care a fost prezentă la această adunare.

Legat de numărul de membri ai asociației, în întâmpinare se susține că unii proprietari au devenit membri ai asociației ulterior constituirii ei, referindu-se probabil, din compararea tabelului de la constituirea asociației cu tabel anexat întâmpinării, la apartamentele nr. 66, 67, 69, 76, 78, 79, 90, 91, 92, 93, 94, 103, 118, însă nu există nicio dovadă în acest sens, cu atât mai mult cu cât toate semnăturile din dreptul acestor apartamente, din tabelul depus de pârâtă, sunt la rubrica „să rămână”, motiv pentru care reclamanții solicită să îi fie pus în vedere pârâtei să depună la dosar aceste dovezi.

Apoi, se poate observa că nu există nici măcar o concordanță între constatările înscrise în procesul-verbal de ședință și cuprinsul respectivului tabel. În procesul-verbal se arată că la adunare ar fi fost prezenți „49 de locatari”, în timp ce tabelul conține doar 44 de semnături. În procesul-verbal se arată faptul că 8 locatari s-au declarat împotriva prelungirii contractului, în timp ce în tabel apar 5 semnături la rubrica „nu sunt de acord” și o semnătură la rubrica „se abțin” (adică total 6 și nu 8 cum se arată în întâmpinare). De asemenea, se mai poate observa și faptul că numărul persoanelor care ar fi votat „pentru” a fost modificat în cuprinsul procesului-verbal, la fel a fost adăugată ulterior și mențiunea perioadei de prelungire a contractului cu Orange („pentru 5 (cinci) ani”), mențiune ce nu figura nici în convocator, motiv pentru care reclamanții solicită și în acest caz, să îi fie pus în vedere pârâtei să prezinte spre vedere instanței și reclamanților originalul acestui înscris, în aplicarea dispozițiilor art. 292 alin.1-4 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește afirmația din întâmpinare privind prezența fiicei reclamanților la Adunarea Generală din 17.04.2013, aceasta este eronată. Aceasta nu a participat la adunare ci a aflat ulterior despre modul în care aceasta „s-a desfășurat”, astfel că a doua zi l-a contactat pe președintele asociației și i-a cerut explicații. Acesta i-a spus fiicei că în adunarea generală s-ar fi decis menținerea antenelor și, întrucât aceasta și-a manifestat profund nemulțumirea, i-a oferit să semneze acel tabel nominal cu opinii pro și contra. Ceea ce dovedește acest lucru este odată faptul că acel tabel nominal atașat întâmpinării nu a fost completat la momentul Adunării Generale, așa cum s-a arătat mai sus și nu reflectă cvorumul în această adunare și, în al doilea rând, atestă faptul că nici procesul-verbal al ședinței nu a fost completat în adunare, așa cum ar fi fost legal, ci a fost completat mult ulterior. De altfel, chiar pârâta recunoaște, prin apărările ei, faptul că acest „tabel” a fost completat la momente diferite, arătând că: „este logic că semnarea unui tabel de către mai multe persoane nu poate avea loc în același moment, ci în momente diferite” (întâmpinare, pag. 3 fraza a doua). Prin urmare, acest tabel nu poate constitui nici tabel de prezență și nici tabel de vot în adunarea generală în discuție.

Afirmația pârâtei potrivit căreia ședința Adunării Generale ar fi durat 3 ore este mult exagerată, aceasta luând, probabil, în calcul, și intervalul de timp de dinaintea începerii și de după terminarea ședinței, când s-au mai strâns, în particular, semnături pe acel „tabel”, semnături care, însă, nu pot constitui vot deschis simultan în adunarea generală și nu au nicio valoare.

În ceea ce privește susținerea din întâmpinare potrivit căreia unii membri ai asociației au fost „reprezentați de un membru al familiei” (pag. 4), reclamanții învederează că în procesul-verbal de ședință nu se arată care anume și câte asemenea situații au existat, despre listă de prezență nu poate fi vorba, și, de asemenea, nici măcar în scriptul invocat în apărare, intitulat „tabel nominal cu semnături...” nu se arată care anume și câte au fost aceste situații. În plus, recunoașterea pârâtei cu privire la existența unor asemenea situații, de reprezentare a membrilor asociați prin membri de familie (adică fără delegație) nu constituie altceva decât recunoașterea existenței unui motiv cert de nulitate a hotărârilor atacate, nulitate pe care, de asemenea, o invocă reclamanții și aceasta întrucât o astfel de formă de reprezentare în Adunarea Generală a Asociației de P__________ Măgura nu este legală, statutul asociației nepermițând-o.

Astfel, dispozițiile legale aplicabile la data adoptării Statutului asociației - 25.06.1997 - respectiv Regulamentul cadru al asociațiilor de proprietari - Anexa nr. 2 la Legea nr. 114/1996 a locuinței - prevedeau, la art. 23 alin. 1 lit. b, două posibilități de reprezentare a membrilor asociați în adunarea generală, respectiv de către un membru al familiei (fără împuternicire) ori de către un alt reprezentant cu împuternicire din partea proprietarului. Cu toate acestea, la momentul adoptării Statutului Asociației Măgura, membrii acesteia au decis, de comun acord, să stabilească, prin statut, niște condiții mai restrictive de reprezentare în Adunarea Generală decât cele permise de lege, ceea ce este perfect legal. Astfel, la art. 11 din Statut, aceștia au stabilit faptul că singura modalitate statutară de reprezentare în Adunarea Generală a membrilor asociați este prin reprezentanți cu delegație, fiind exclusă, astfel, posibilitatea reprezentării printr-un membru de familie (respectiv fără delegație). Ori, în aceste condiții, și față de recunoașterile din întâmpinare, procedura de desfășurare a adunării este nelegală, mai mult, nici nu se poate stabili numărul membrilor legal prezenți în adunare și nici numărul de voturi legal exprimate, hotărârile fiind nule.

Mai mult, reprezentarea prin membru de familie nu este permisă de lege nici în cazul procedurii de excepție de la art. 25 alin. 3 (tabel nominal), nefiind prevăzută ca o posibilitate de reprezentare, așa cum, de altfel, arată chiar pârâta: „acordul să fie dat de proprietar, în scris, pe bază de tabel nominal” (pag. 3 fraza 2), astfel că această procedură, chiar dacă ar fi fost posibilă și s-ar fi urmat de către pârâtă, ceea ce nu este cazul, era și ea nulă.

Totodată, hotărârile adoptate sunt lovite de nulitate și dat fiind faptul că acestea nu sunt semnate de toți membri comitetului executiv al asociației, în număr de 6, cum reiese din art. 14 alin. 2 din Statut și din procesul-verbal al adunării generale de constituire al asociației, fiind semnat doar de doi membri - președinte și administrator/secretar - fiind încălcate prevederile art. 25 alin. 4 din Legea nr. 230/2007: „Hotărârile adunărilor generale se consemnează în registrul de procese-verbale al asociației de proprietari, se semnează de către toți membrii comitetului executiv și se comunică, în scris, tuturor proprietarilor”. Prin urmare, procedura de desfășurare a Adunării generale din 17.04.2013 este viciată, existând nu unul ci mai multe motive de nulitate a hotărârilor acesteia și neputându-se stabili nici măcar cvorumul de prezență și de vot în adunare, motiv pentru care se solicită anularea acestora.

În ceea ce privește amplasamentul antenelor GSM, se poate observa faptul că pârâta se contrazice în afirmații, susținând, pe de o parte, faptul că etajul la care se află apartamentul reclamanților, ar fi etajul X și că ar mai exista și un etaj XI, trei fraze mai jos arătând, însă, că: „deasupra celor 6 apartamente de la etajul X nu există alte spații, așa cum am arătat, etajul XI fiind situat doar deasupra spațiilor comune de la etajul X (hol, casa scării, tomberon)”. Astfel, reclamanții învederează că nu cunosc exact ce construcție imaginează pârâta, cert este că scara lor are zece etaje (pot fi considerate a fi XI doar dacă se ia în calcul și spațiul comercial - magazinul „F________” - aflat la parter, sub primul nivel de apartamente) și, la fel de cert este și faptul că planșeul scării blocului, suprafață închiriată furnizorului de telefonie mobilă, constituie plafonul apartamentului nostru. De altfel, chiar unul dintre dispozitivele amplasate de operatorul de telefonie mobilă se află pe planșeul uneia dintre camerele lor.

Este real faptul că, inițial, sediul asociației s-a aflat într-o cămăruță aflată în vecinătatea apartamentului reclamanților, însă, ceea ce evită reprezentantul pârâtei să arate, este faptul că acest „sediu” a fost mutat tocmai la parterul blocului după instalarea antenelor GSM, condiții în care, cu atât mai mult, afirmațiile gratuite ale acestuia, potrivit cărora antenele GSM nu ar avea niciun efect nociv, precum și eforturile susținute depuse în a convinge proprietarii de apartamente de „beneficiile” contractului cu Orange, deși reprezentanții asociației s-au asigurat să nu stea nici măcar o oră pe săptămână în preajma lor, sunt greu de caracterizat și consideră reclamanții că vorbesc de la sine. Și, dacă tot este vorba despre capitolul curiozități, sunt și ei curioși să afle dacă președintele asociației de proprietari ar fi de acord să facă un schimb de apartamente și să se mute la ultimul etaj, dat fiind faptul că susține cu atâta convingere că antenele nu au niciun efect nociv asupra sănătății.

Chiar în procesul-verbal al ședinței se consemnează faptul că un număr de 8 proprietari, majoritatea de la etajele superioare, s-au declarat împotriva prelungirii contractului, „de teama unor posibile efecte negative asupra sănătății lor”, în întâmpinare se recunoaște faptul că în scară sunt mai multe persoane care suferă de afecțiuni, dar care n-ar avea legătură cu efectele antenelor (reclamanții susține că și-ar dori să poată crede pârâta pe cuvânt, dar, fiind vorba despre viața și sănătatea familiei lor, nu au cum) iar în tabelul anexat întâmpinării, semnătura numitei Z_______ E____ (care, chiar dacă s-a mutat „în cunoștință de cauză” nu înseamnă că trebuie să accepte la nesfârșit situația impusă) apare la rubrica „nu sunt de acord” cu închirierea către Orange, alte comentarii fiind de prisos.

În ceea ce privește prejudiciul eventual, reclamanții consideră că deja l-au dovedit, de vreme ce, așa cum au arătat în acțiunea introductivă, însuși legiuitorul recunoaște efectele nocive ale radiațiilor electromagnetice neionizate emise de antenele de telefonie mobilă, indiferent de limitele nivelelor de radiații ce ar fi stabilite de alte organisme (art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006, aprobată prin Legea nr. 417/2006 - „sporului pentru condiții vătămătoare”, pentru funcționarii publici care desfășoară activitate „în locuri de muncă în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații”).

În ceea ce privesc măsurătorile oferite cu atâta generozitate de către companiile de telefonie mobilă furnizează informații limitate strict la momentul efectuării acestora însă nu pot dovedi faptul că, pe termen lung, expunerea la radiații electromagnetice nu produce niciun fel de efecte negative asupra sănătății celor care stau în preajma acestora. Dimpotrivă, cercetările tot mai numeroase efectuate în acest sens au dovedit cert faptul că consecințele expunerii îndelungate a organismelor vii la o sursă de câmp electromagnetic, mai ales la una de frecvență atât de înaltă ca cea a antenelor GSM, sunt extrem de grave, provocând efecte non-termice care duc la modificarea ADN-ului, infertilitate, afecțiuni respiratorii și ale pielii, ale inimii, etc. Apoi, în legislația europeană este consacrat principiul precauției, înscris în Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană, semnat de statele membre ale uniunii și obligatoriu și pentru statele care au aderat ulterior la aceasta, inclusiv țara noastră, principiu care statuează faptul că,