ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A___ Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 333

Ședința publică din 26 ianuarie 2015

Președinte: R_____ A____ C________

Grefier: A__ P____

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul M____ P____, în contradictoriu cu pârâții T______ Ș_____ P____, T______ P____ și T______ F_____, având ca obiect acțiune pauliană.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul pârâților, av. D__ B_________, lipsă fiind părțile

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este parțial timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru, urmare a admiterii în parte a cererii de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamant.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată depus la dosar răspunsul de la P____________ Timișoara și note de ședință din partea reprezentantului reclamantului, av. T_____ G_______.

Nefiind alte cereri sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea pe fond a cauzei.

Reprezentantul pârâților solicită respingerea acțiunii

I N S T A N Ț A

Constată că, prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXX/12.06.2014, reclamantul M____ P____, în contradictoriu cu pârâții T______ Ș_____ P____, T______ P____ și T______ F_____, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:

- revocarea/desființarea Contractului de vânzare – cumpărare, autentificat sub nr. 257/07.06.2012, la BNP Tole M____ N_______, din A___, ___________________, _______________ care numitul T______ Ș_____ P____ și-a vândut cota de ½ parte din imobilul evidențiat în CF nr. xxxxxx, A___, cu nr. top 4698 CAD:C1, dobândită prin moștenire, cu suma de 12.000 de euro, în frauda drepturilor reclamantului de creditor al său;

- revocarea/desființarea Contractului de întreținere, autentificat sub nr. 2304/16.08.2012, la Biroul Notarial Asociat M____ P____ din A___ _________________.2 ______________ care numitul T______ P____, tatăl lui T______ Ș_____ P____, debitorul reclamantului, a transmis numitei T______ F_____, fosta sa noră și fosta soție a fiului său, cota de 1/1 parte asupra imobilului evidențiat în CF nr. xxxxxx, top 4698 CAD: C1

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru și onorariu avocațial.

În motivare, reclamatul a arătat că deține un titlu executoriu împotriva pârâtului T______ Ș_____ P____, Sentința penală nr. 241/10.05.2011 pronunțată de Tribunalul A___-Secția penală, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, menținută prin Decizia nr. 174/A/03.11.2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara Secția penală și de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția penală, prin Decizia nr. 1890/17.05.2012. Prin această sentință, inculpatul T______ Ș_____ P____, a fost condamnat penal la pedeapsa închisorii precum și la plata către reclamant a următoarelor sume: 674,52 lei cu titlu de daune materiale, 60.000 lei cu titlu de daune morale și la 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În data de 14.02.2013, reclamatul a înregistrat dosarul execuțional nr. 54 la Biroul Executorului Judecătoresc B____ R___, dar a rezultat că pârâtul nu avea bunuri urmăribile. După eliberarea din închisoare a lui T______ Ș_____ P____, la începutul anului 2014, executorul judecătoresc a inițiat procedura popririi eventualelor venituri salariale ale acestuia.

În data de 30.04.2014, reclamantul a solicitat informații de la OCPI privind averea debitorului său; conform extraselor de CF a rezultat că acesta a avut o cotă de ½ din imobilul evidențiat în CF nr.xxxxxx, top.4698 CAD: C1, dobândită prin succesiune, cotă pe care a înstrăinat-o tatălui său.

Reclamantul arată că potrivit certificatului de moștenitor nr. 3/22.02.2012 pârâtul T______ Ș_____ P____ a moștenit cota de ½ din imobilul identificat mai sus. Conform contractului de întreținere autentificat sub nr. 90/22.02.2012, pârâtul împreună cu soția s-au angajat sa-l întrețină pe pârâtul T______ P____, în schimbul cotei de ½ a acestuia din urmă. Contractul de întreținere a fost reziliat prin Actul de reziliere, autentificat sub nr.258/07.xxxxxxx, iar pârâtul T______ P____ a dobândit nuda proprietate asupra cotei de ½ din imobil. Contractul de vânzare – cumpărare încheiat între debitorul reclamatului și tatăl său a fost autentificat sub nr.257/07.06.2012, la BNP Tole M______ N_______.

În continuare, reclamantul arată că actele juridice contestate sunt următoarele: contractul de vânzare – cumpărare, încheiat între T______ Ș_____ P____, și T______ P____, tatăl acestuia. Actul a fost autentificat la BNP Ț___ M____ N_______ sub nr. 257/07.06.2012, consfințind înstrăinarea proprietății, în cota de ½ a lui T______ Ș_____ P____. Prin acest contract, pârâtul și-a înstrăinat singurul bun ce putea fi supus urmăririi, în scopul realizării creanței certe, lichide și exigibile, pe care reclamantul o are față de acesta.

Contractul de întreținere nr. 2304/06.08.2012, încheiat între T______ F_____ și T______ P____, atestând dobândirea cotei de 1/1 din imobilul în discuție cu titlul de întreținere de către T______ F_____. În cota de 1/1 este inclusă și cota de ½, vândută întreținutului, de către fiul său și transmisă fostei soții a propriului său fiu, în baza acestui contract de întreținere.

Reclamantul are calitate de creditor urmăritor al pârâtului T______ Ș_____ P____, debitorul acestuia în baza titlului executoriu – Sentința penală nr. 241/10.05.2011. Prin actul de înstrăinare a cotei sale de ½ din imobilul situat în A___, Calea 6 Vânători, nr. 67, pârâtul și-a creat o stare de insolvabilitate, în paguba reclamantului. Reclamantul susține că nu există nicio îndoială cu privire la faptul că acesta a acționat cunoscând rezultatul păgubitor al contractului de vânzare-cumpărare, încheiat cu tatăl său. Creanța reclamantului este certă, lichidă și exigibilă și este anterioară datei încheierii celor două acte frauduloase atacate. Cele două acte frauduloase au fost încheiate cu complicitatea la fraudă a tatălui debitorului și a fostei soții a acestuia, cei doi cunoscând faptul că prin acele acte s-a creat starea de insolvabilitate a pârâtului.

Față de cele de mai sus, reclamatul solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și motivată.

În drept reclamantul a invocat dispozițiile art. 1562 și 1565 NCC, iar în probațiune a depus înscrisuri în copii certificate, respectiv: cereri de eliberare copii documente din arhivă/30.04.2014, certificat de moștenitor nr.3/22.02.2012, contract de vânzare-cumpărere/257/07.06.2012, contract de întreținere autentificat sub nr. 90/22.02.2012, act de reziliere autentificat sub nr. 257/07.06.2012, contract de întreținere/2304/16.08.2012.

Pârâții nu au formulat întâmpinare însă au depus note de ședință prin care au solicitat respingerea acțiunii civile, ca nefondată.

În motivare, pârâtul T______ Ș_____ P____, a arătat că a moștenit în urma decesului mamei sale survenit în septembrie 2011, cota de ½ din imobilul situat în A___, Calea 6 Vânători, nr. 67, eliberându-i-se certificatul de moștenitor în februarie 2012.

Întrucât tatăl pârâtului, T______ P____ este în vârstă și este diagnosticat cu multiple afecțiuni, dintre care unele de natură cardiacă gravă, pârâtul a luat hotărârea de a-l întreține, împreună cu soția sa, încheind un contract în acest sens, în februarie 2012. Pârâtul arată că până la moartea mamei sale, survenită în anul 2011, a fost curatorul acesteia.

Întrucât pârâtul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, definitivă în 17.05.2012, a convenit cu soția sa, pârâta T______ F_____, ca ulterior executării pedepsei să înceapă o viață nouă, în Germania, la sora ei, pârâtul având promisiunea unui ajutor în vederea găsirii unui loc de muncă. Pârâtul a menționat că din salariul pe care l-ar fi obținut intenționa să achite în măsura posibilităților, despăgubirile civile stabilite în sarcina sa prin sentința penală nr. 241/10.05.2011, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului A___, definitivă prin decizia nr. 1890/17.05.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Condamnarea pârâtului la o pedeapsă cu executare l-a pus într-o imposibilitate obiectivă de a se ocupa de întreținerea tatălui său.

Ca urmare acestei situații și a planurilor, din acel moment, pârații au convenit să procedeze la rezoluțiunea contractului de întreținere în data de 07.06.2012. Totodată, pârâtul T_____ P____, pentru a-și asigura posibilitatea concretă de a încheia pe viitor, un contract de întreținere cu terțe persoane, a solicitat pârâtului T______ Ș_____ P____ sa-i vândă cota de ½ din imobil, știut fiind că șansele ar fi fost reduse să găsească persoane interesate să-i asigure întreținerea în schimbul unui imobil aflat in indiviziune. Se menționează că în urma decesului mamei pârâtului T______ Ș_____ P____, tatălui acestuia i s-ar fi cuvenit cota de ¼ din cota de ½ ce a aparținut mamei sale, însă acesta, la fel ca și sora sa, au renunțat la succesiune, în favoarea pârâtului T______ S_____ P____. Astfel se explică, alături de relațiile de familie, cuantumul sumei convenite cu titlu de preț.

Planurile pârâților nu s-au concretizat, încercarea pârâtului având, în cele din urmă, un efect negativ asupra relațiilor cu soția sa, astfel încât aceștia au divorțat de comun acord, acest eveniment survenind pe parcursul executării pedepsei.

Pârâtul T______ Ș_____ P____ mai arată că, întrucât soția acestuia încă mai locuia în imobilul tatălui său, iar situația acestuia medicală necesita îngrijire și atenție sporită, aceștia din urmă au luat hotărârea de a încheia un contract de întreținere, fiind hotărâtoare și bunele relații dintre ei, precum și faptul că locuiau împreună de mult timp.

Față de această stare de fapt, se poate constata că acțiunile și atitudinile acestora au fost firești, dictată de nevoile legitime, neurmărind fraudarea intereselor reclamantului.

Cauza cumpărării de către pârâtul T______ P____ a cotei de ½ din imobil o reprezintă necesitatea deținerii unui imobil în întregul său, pentru a se asigura că acesta este întreținut și îngrijit, iar acest motiv este unul licit și moral.

Pârâții subliniază faptul că, astfel cum rezultă din art. 1239 alin. 2 C. Civ., reclamantului îi revine sarcina de a proba că aceștia, de comun acord, au urmărit în mod direct de a-l prejudicia.

Pârâtul T______ Ș_____ P____ apreciază că în speță nu este întrunită o condiție esențială a acțiunii revocatorii, cea prevăzută în art. 1562 alin. 2 C. civ., respectiv complicitatea terțului la fraudă. De asemenea, arată că, datorită stării de sănătate a tatălui său, stare ce s-a deteriorat când a aflat că acesta este condamnat la o pedeapsă cu executare în regim de detenție, pârâtul nu i-a relatat la faptul că a fost obligat la despăgubiri civile, din dorința de a-l proteja, fiindu-i teamă să nu îi înrăutățească starea de sănătate, nefiind îndeplinită condiția cerută de art. 1238 alin. 1 C. Civ. Prin urmare, tatăl pârâtului T______ Ș_____ P____ nu a dorit să achiziționeze cota parte a acestuia cu intenția de a frauda interesele reclamantului, așa cum acesta susține ci cu intenția de a redobândi proprietatea asupra imobilului în care a locuit o viață întreagă.

Pârâtul de asemenea arată că ulterior eliberării sale, a încercat să își găsească un loc de muncă, dar a fost refuzat în repetate rânduri datorită condamnării acestuia. În cursul lunii august 2014 acesta a reușit să obțină un loc de muncă ca șofer, dar, după ce a făcut cunoscut faptul că a executat o pedeapsă cu închisoarea, în data de 01.10.2014, solicitându-i-se să semneze desfacerea contractului de muncă prin acordul părților. Cu toate acestea, ca o dovadă a bunei sale credințe, pârâtul învederează faptul că a achitat reclamantului suma de 2000 lei.

În concluzie, pârâții solicită respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată, în speță nefiind incidentă condiția esențială a acțiunii revocatorii, cea a complicității terțului la fraudarea intereselor creditorului.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 14 alin. 2, 1239 alin. 2 C. Civ; art. 22 alin. 5 și art. 254 alin. 5 Cod. Pr. Civ.

În probațiune au depus înscrisuri: adeverință medicală, minuta senținței penale nr. 2947/19.11.2013, Decizia nr. 1116/01.10.2014, adeverință de vechime în muncă nr. 1117/01.10.2014, chitanța nr. 118, /29.10.2014, jurisprudență.

Reclamantul a depus note scrise prin care, în ceea ce privește intenția declarată a pârâtului T______ Ș_____ P____ de a-și onora obligațiile de despăgubire față de acesta, întreabă de ce pârâtul nu și-a îndeplinit obligația, având în vedere că acesta și-a vândut cota de ½ din imobil pentru suma de 12.000 euro.

Reclamantul a mai susținut că interogatoriile luate pârâților și depoziția martorului audiat au conturat un model prefabricat, respectiv toți au oferit același scenariu, cu aceleași motivări. Cu alte cuvinte, probe preconstruite.

Reclamantul consideră că acțiunea sa este admisibilă, fiind îndeplinite toate condițiile legal obligatorii.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile de la dosar, proba testimonială și proba cu interogatoriile pârâților.

Din probele administrate în cauză instanța reține, în fapt, următoarele:

În fapt, reclamantul M____ P____ are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtului T______ Ș_____ P____ în sumă de xxxxx,62 lei , titlul executoriu constând în sentința penală nr. 241/10.05.2011 pronunțată de Tribunalul A___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, definitivă în urma respingerii căilor de atac exercitate.

În baza acestui titlu executoriu, reclamantul s-a adresa Biroului Executorului Judecătoresc R___ B____ care a deschis dosarul de executare nr. 54/2013 în vederea executării silite a pârâtului debitor pentru suma de 62.174,62 lei actele de executare atestând însă că pârâtul nu dețin bunuri supuse urmăririi silite.

În cursul procesului penal, la data de 22 februarie 2014, pârâții au încheiat la BNP Ț___ M____ N_______ un contract de întreținere autentificat sub nr.90, prin care pârâtul T______ P____ transmitea pârâților T______ Ș_____ – P____ și soției acestuia, T______ F_____, nuda proprietate asupra cotei de ½ din imobilul situat în A___, _________________.67, jud.A___, în schimbul întreținerii pe care aceștia s-au obligat să o presteze.

La data de 07.06.2012, la același birou notarial, pârâții semnează actul de reziliere a contractului de întreținere autentificat sub nr.90/ 22.02.2012, iar între pârâții T______ Ș_____ P____ și T______ P____ se încheie contractul de vânzare cumpărare prin care primul transmitea dreptul de proprietate asupra cotei de ½ din imobilul situat în A___, _________________.67, jud.A___, pentru suma de 12.000 euro, sumă achitată înainte de perfectarea contractului.

Ulterior, la data de 16 august 2012, pârâtul T______ P____ a încheiat cu pârâta T______ F_____ contractul de întreținere autentificat sub nr.2304 de BNP M____ P____, prin care, în schimbul întreținerii, pârâtul transmitea nuda proprietate asupra imobilului situat în A___, _________________.67, jud.A___.

În drept, în raport de prevederile art. 116 din Legea nr. 71/2011, în cauză sunt aplicabile dispozițiile noului Cod civil, iar conform art. 1562 Cod civil, dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate; un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract putând fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.

Așadar, acțiunea revocatorie (pauliană) întemeiată pe dispozițiile art. 1562 Cod civil (art. 975 din vechiul cod) este acea acțiune prin care creditorul poate cere declararea ca inopozabile pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în vederea prejudicierii sale, prin prejudicierea creditorului înțelegându-se faptul că prin încheierea actelor atacate debitorul își mărește sau creează o stare de insolvabilitate.

Pentru a putea fi admisă o acțiune revocatorie este necesară îndeplinirea mai multor condiții, respectiv actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu, să existe frauda debitorului, creditorul să aibă o creanță certă, lichidă, exigibilă și, în principiu, anterioară actului atacat și complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat, condiții care în speță sunt întrunite.

Astfel, actele atacate au creat creditorului un prejudiciu.

În acest caz prejudiciul constă în faptul că, prin actele pe care reclamantul le atacă, debitorul pârât T______ Ș_____ P____ și-a cauzat sau și-a mărit starea de insolvabilitate. În cauză, este evident că prin vânzarea cotei de ½ din imobilul situat în A___, _________________.67, jud.A___ pârâtul și-a creat o stare de insolvabilitate, acesta nefăcând dovada că ar deține în proprietate alte bunuri mobile sau imobile care ar putea fi urmărire de reclamant.

În ceea ce privește frauda debitorului instanța reține că această condiție constă în aceea că debitorul a avut cunoștință de rezultatul păgubitor al actului față de creditor, el dându-și seama că prin încheierea acelui act și-a creat sau și-a mărit o stare de insolvabilitate, nefiind necesar ca atitudinea subiectivă a debitorului să îmbrace forma intenției (dolului) de a-l păgubi pe creditor. În speță, pârâtul T______ Ș_____ P____ a cunoscut faptul că singurul bun care putea fi urmărit silit de reclamant este cota lui parte din imobilul vândut și a cunoscut faptul că, prin vânzarea acestui bun, va pune pe reclamant în imposibilitatea de a-l executa silit.

De altfel, pârâtul T______ Ș_____ a declarat la interogatoriu că a vândut imobilul pentru a-l proteja pe tatăl său, pentru ca acesta să rămână cu întreg imobilul. Așadar, pârâtul T______ Ș_____ P____ a avut reprezentarea faptului că exista posibilitatea executării cotei sale de ½ din imobil de către reclamant

Cea de a treia condiție, privind existența unei creanțe certe, lichide și exigibile a creditorului, este îndeplinită, reclamantul având de recuperat suma de 62.174,62 lei conform sentinței penale nr.241/10.05.2011.

În ceea ce privește complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat, instanța reține că această condiție constă în faptul că terțul cunoștea că prin încheierea actului atacat debitorul și-a creat sau și-a mărit starea de insolvabilitate. În cauză, probele administrate atestă că pârâții T______ P____ și T______ F_____ sunt tatăl și soția (fosta soție) a pârâtului T______ Ș_____ P____, toți pârâții cunoscând atât de procesul penal cât și de creanța reclamantului, vânzările succesive fiind făcute în scopul de a sustrage imobilul de la executare silită.

De altfel, instanța apreciază că, în realitate, pârâtul T______ P____ nu a achitat prețul aferent cotei de ½ transmisă prin contractul de vânzare cumpărare, având loc de fapt o donație deghizată care, sub aparența unui contract cu titlu oneros, ascunde natura gratuită a unui contract secret. Pentru a concluziona astfel, instanța reține că potrivit susținerilor părților, cumpărătorul – T______ P____, are un venit de 650 lei , cu titlu de pensie, și deși s-a susținut că suma de 12.000 lei a fost obținută din vânzarea unui teren, nu s-a probat această afirmație.

Conform art. 1565 Cod civil, acțiunea pauliană are efecte relative, pentru că prin aceasta se va repara numai prejudiciul suferit de creditorul reclamant. Totodată, acțiunea nu are ca efect repunerea părților în situația anterioară, actele atacate fiind declarate inopozabile numai în limita creanței pentru a cărei realizare s-a intentat acțiunea, astfel încât terțul dobânditor, T______ F_____, are posibilitatea păstrării imobilului oferind reclamantului suma de bani necesară satisfacerii creanței sale, în caz contrar hotărârea de admitere a acțiunii revocatorii indisponibilizând bunul până la încetarea executării silite a creanței.

Ca urmare, în temeiul textelor de lege menționate, văzând că sunt îndeplinite condițiile acțiunii revocatorii, instanța va admite acțiunea și în limita creanței de 62.174,62 lei va declara inopozabile față de reclamant contractul de vânzare-cumpărare nr. 257/07.06.2012 și contractul de întreținere nr. 2304/16.08.2012.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, văzând că reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar, fiind scutit de plata taxei de timbru prin încheierea din 30.07.2014 pronunțată de Judecătoria A___ în dosar nr XXXXXXXXXXXXX/a1, în baza art. 18 și 21 din OUG nr.51/2008 va obliga pârâții căzuți în pretenții, în solidar, la plata către stat a sumei de 1076,5 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

În temeiul art.453 Cod pr.civ, instanța va oblige pârâții, în solidar, la plata sumei de 1076,5 lei diferență taxă timbru .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul M____ P____ (CNP xxxxxxxxxxxxx) cu domiciliul în A___, ________________, jud.A___ în contradictoriu cu pârâții T______ Ș_____ P____ (CNP xxxxxxxxxxxxx), T______ P____ (CNP xxxxxxxxxxxxx) și T______ F_____(CNP xxxxxxxxxxxxx) toți cu domiciliul în A___, Calea 6 Vânători nr.67, jud.A___ și în consecință:

Declară inopozabil față de reclamant contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP Ț____ M____ N_______ sub nr. 257/07.06.2012. și contractul de întreținere autentificat de BNP M____ P____ sub nr. 2304/16.08.2012 .

Obligă pârâții, în solidar, la plata către stat a sumei de 1076,5 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

Obligă pârâții, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 1076,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată

Cu apel în 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria A___.

Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2015.

Președinte,Grefier,

R_____ A____ C________ A__ P____

R__/PS/27.02.2015

6 ex. din care 4 ex. se ________________________> - reclamantul M____ P____ - A___, ___________________, jud. A___

- pârâții T______ Ș_____ P____ - A___, Calea 6 Vânători, nr. 67, jud. A___

T______ P____ - A___, Calea 6 Vânători, nr. 67, jud. A___

T______ F_____ - A___, Calea 6 Vânători, nr. 67, jud. A___