Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA G_____

Operator de date cu caracter personal nr.8637*

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9762

Ședința publică din data de 06.10.2014

Instanța constituită din:

Președinte – A_____ B________

Grefier – S_____ M______ B______

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de reclamantul C____ V_____ în contradictoriu cu pârâții O______ I___ și O______ I_____ și intervenient S______ A_____ J__, având ca obiect „acțiune pauliană”.

Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea de ședință din data de 22.09.2014 care face parte integrantă din prezenta, Instanța in urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :

În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G_____ la data de 13.08.2013, reclamantul C____ V_____, în contradictoriu cu pârâții O______ I___ și O______ I_____, a solicitat, pe calea acțiunii revocatorii, constatarea inopozabilității actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 501/19.07.2013 la BNP E_____ A_____.

În motivarea cererii, s-a arătat că, în temeiul contractului de împrumut autentificat sub nr. 630/2011, reclamantul a împrumutat pârâtului suma de 52.000 lei, cu scadența la data de 17.08.2012. Întrucât obligația de restituire nu a fost onorată, creditorul s-a adresat B__ Coțac D____ C_____, ce a demarat executarea silită în cadrul dosarului nr. 658/2013.

În urma demersurilor efectuate de executor, la data de 24.07.2013, OCPI G_____ certifică faptul că imobilul situat în G_____, ________________________, ______________, ___________________, se află în proprietatea pârâților.

Precizează reclamantul că, la data de 05.08.2013, a aflat faptul că, pârâții, cu rea-credință au procedat la partajarea bunurilor comune, printr-un act notarial, autentificat la data de 19.07.2013.

Se apreciază că actul de partaj prin care pârâta a devenit unic proprietar al imobilului, în scopul sustragerii de la executare, a fost întocmit pentru fraudarea intereselor creditorului, cu atât mai mult cu cât încheierea executorului a fost înmânată pârâtei, în calitate de soție a debitorului.

D____ ultim motiv pentru admiterea acțiunii s-a invocat faptul că prin înstrăinarea bunului către pârât s-a creat un prejudiciu, pârâta cunoscând că se creează o stare de insolvabilitate a soțului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1562 și urm. C.civ.

În probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu interogatoriul pârâților și înscrisuri, la dosar fiind depuse, în copie certificată conform cu originalul, acte întocmite în dosarul de executare nr. 658/CDC/2013.

Pârâții, legal înștiințați, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii întrucât nu a fost probată starea de insolvabilitate a debitorului, nici reaua-credință a coproprietarilor, actele juridice nefiind întocmite în dauna creditorului.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 și urm. C.proc.civ.

În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.

Instanța este competentă general, material și teritorial potrivit dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. j și ale art. 107 alin. 1 C.proc.civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea reclamantului nu este întemeiată, pentru următoarele considerente :

În fapt, prin contractul de împrumut autentificat sub nr. 630/17.08.2011 reclamantul C____ V_____, în calitate de împrumutător, a acordat pârâtului O______ I___, în calitate de împrumutat, suma de 52.000 lei, fără dobândă, restituirea urmând a se face, cel mai târziu, la data de 17.08.2013.

Prin actul de lichidare a regimului comunității legale de bunuri cu partaj voluntar, autentificat sub nr. 501/19.07.2013, O______ I___ și O______ I_____ au procedat la transformarea dreptului de proprietate devălmașă asupra imobilului apartament situat în G_____, ________________________, ______________________, jud. G_____ și asupra imobilului cu destinație garaj situat în G_____, _____________________________________________, jud. G_____, în proprietate pe cote părți, stabilind totodată cota de contribuție la dobândirea celor două imobile de ¼ pentru O______ I___ și ¾ pentru O______ I_____. Potrivit voinței părților, prin bună învoială, bunurile au fost atribuite în proprietatea exclusivă a soției O______ I_____, aceasta fiind obligată la plata unei sulte, corespunzătoare cotei soțului, în cuantum de 25.000 lei.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 1562 C.civ. dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor, în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate. De asemenea, un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.

Mijlocul procesual accesibil creditorului pentru apărarea drepturilor sale este reprezentat de acțiunea revocatorie ce, pentru a fi admisă trebuie să întrunească, cumulativ, următoarele condiții : actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu prin aceea că debitorul și-a cauzat sau și-a mărit o stare de insolvabilitate; să fie făcută dovada fraudei debitorului, respectiv a faptului că acesta a avut cunoștință de rezultatul păgubitor al actului față de creditorul ce deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, în principiu, anterioară actului atacat; să existe complicitatea la fraudă a terțului dobânditor, condiție necesară doar dacă se atacă un act cu titlu oneros, situație existentă în speță.

Analizând probele administrate în cauză, instanța constată că reclamantul nu a făcut dovada existenței acestor condiții.

În ceea ce privește condiția ca actul atacat să fi produs creditorului un prejudiciu, aceasta nu poate fi considerată ca fiind îndeplinită, deoarece, debitorul a primit în contul cotei sale de contribuție la dobândirea bunurilor comune, suma de 25.000 lei, care putea face obiectul executării.

De asemenea instanța constată faptul că nu a fost dovedită lipsa altor bunuri urmăribile, în cadrul executării, nefiind făcute demersuri pentru a se identifica bunuri sau venituri ale debitorului ce puteau fi urmărite, potrivit art. 629 alin. 1 coroborat cu art. 730 C.proc.civ.

Reclamantul nu a dovedit frauda debitorului, deoarece prin niciun mijloc de probă nu a făcut dovada că pârâtul a fost conștient de faptul că prin încheierea contractului de vânzare cumpărare își creează sau mărește o stare de insolvabilitate, cu atât mai mult cu cât până la data întocmirii actului de partaj, reclamantul nu a solicitat instituirea unor măsuri asiguratorii pentru conservarea dreptului de proprietate al pârâtului asupra imobilului în litigiu.

Instanța mai reține că reclamantul nu a dovedit complicitatea la fraudă a pârâtei O______ I_____.

Astfel, instanța constată că la momentul încheierii actului de lichidare a regimului comunității legale de bunuri, autentificat sub nr. 501/19.07.2013, imobilul apărea ca fiind liber de sarcini și deci fără niciun impediment la înstrăinare, conform mențiunilor din cuprinsul actului, cu privire la care nu au fost invocate motive de nelegalitate.

Potrivit dispozițiilor art. 821 alin. 1 C.proc.civ. odată cu comunicarea încheierii de încuviințare, executorul va solicita biroului teritorial de cadastru și publicitate imobiliară să dispună, în baza acesteia, notarea urmăririi imobilului în cartea funciară, cu arătarea creditorului urmăritor și a sumei pentru care se face urmărirea.

Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului, acțiunea în împărțeală poate fi notată în cartea funciară.

Până la soluționarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluționarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripția dreptului la acțiune contra debitorului coproprietar sau devălmaș.

Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită și lămurită și este înscrisă, prin arătarea unei fracțiuni, în cartea funciară. În acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a întregului imobil aflat în coproprietate în condițiile prevăzute la art. 822.

Efectele urmării sunt grefate tocmai pe inopozabilitatea altor drepturi născute ulterior, potrivit dispozițiilor art. 826 C.proc.civ. drepturile reale, precum și orice alte drepturi înscrise după notarea urmăririi imobilului în cartea funciară nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor și adjudecatarului, în afară de cazurile expres prevăzute de lege ori de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel drept ori debitorul sau terțul dobânditor a consemnat sumele necesare acoperirii creanțelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile și cheltuielile de executare.

De asemenea, reclamantul nu a dovedit, deși sarcina probei îi aparținea, faptul că dobânditoarea avea reprezentarea creării sau accentuării stării de insolvabilitate a debitorului O______ I___, semnarea de primire a actelor de procedură, potrivit dispozițiilor art. 163 alin. 6 C.proc.civ., reprezentând o dovadă a comunicării către debitor, la momentul respectiv, pârâta neavând nicio calitate în raportul juridic inițial stabilit. Astfel, dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu ori reședință sau, după caz, sediu, agentul îi va înmâna citația unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența.

Totodată, reclamantul nu a făcut dovada faptului că pârâții ar fi fost de rea-credință la încheierea contractului respectiv.

Având în vedere că buna-credință se prezumă, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 2 C.civ., reclamantului îi revenea sarcina de a proba reaua-credință a pârâților, ceea ce nu a făcut.

În considerarea celor expuse mai sus și reținând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi declarată inopozabilitatea actului de lichidare a regimului comunității legale de bunuri, autentificat sub nr. 501/19.07.2013, instanța va respinge acțiunea.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Respinge cererea formulată de reclamantul C____ V_____ (CNP xxxxxxxxxxxxx) domiciliat în G_____ - Clădirea Navexim - _______________________, _________________ 3, Cod poștal xxxxxx în contradictoriu cu pârâții O______ I___ (CNP xxxxxxxxxxxxx) domiciliat în G_____, ________________________, ______________, __________________ xxxxxx și O______ I_____ (CNP xxxxxxxxxxxxx) domiciliată în G_____, ________________________, ______________, __________________ xxxxxx și intervenient S______ A_____ J__ CNP xxxxxxxxxxxxx), domiciliat în G_____, _______________________. 9, _______________, având ca obiect „acțiune pauliană”.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.10.2014.

Președinte Grefier

Judecător A_____ B________ S_____-M______ B______

Red.AB / tehn. SMB/6 ex / 05.12.2014

___________________>

________________________________________